Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
capacitatea electrica a fotonului in vid
Last Updated: Jun 03 2020 13:55, Started by
calahan
, Jan 26 2020 11:02
·
0
#37
Posted 30 January 2020 - 13:13
Semnul = nu inseamna 'succesiune'. Inseamna ceea ce inseamna, identitate. Poate insemna si succesiune in unele cazuri, dar nu acolo unde & asa cum pricepi tu.
|
#38
Posted 30 January 2020 - 22:36
Daca fotonul ar avea sarcina, prin pierderea de sarcina, te-ai incarca electrostatic cu o lanterna in mana. Asta ar fi doar unul dintre efecte, ceva care ar putea constata si un elev de liceu, poate chiar de gimnaziiu.
Dar ar exista si efecte mai putin intuitive, liniile de camp s-ar atrage unele pe altele si ar forma fibre de linii de camp. Forta nu ar scadea cu patratul distantei ci ar creste proportional cu distanta, facand particulele care interactioneaza inseparabile. Exact ca in cazul gluonilor care prin mecanica lor reusesc sa tina cuarcii inseparabili.Cu cat incerci sa-i desparti, cu atat forta de restabilire creste, numarul gluonilor creste. De fapt cuarcii nu pot fi observati in solitudine. Interactiunea de culoare, mecanica acesteia nu accepta acest lucru. Ar fi o lume cu totul si cu totul diferita daca fotonii ar avea sarcina si ar putea interactiona intre ei in mod direct. Intre doua particule care interactioneaza s-ar forma colonii intregi de fotoni si particulele care interactioneaza s-ar misca cu viteze foarte aproape de viteza luminii, intr-o oscilatie continua care sa creasca masa totala (aia de repaos cu aia de miscare) de cateva sute de ori. Asa se intampal si in cazul nucleonilor, masa e data in proportie de peste 98% de gluoni, adica de miscarea cuarcilor intr-o paradigma pur relativista, in afara QED. |
#39
Posted 31 January 2020 - 11:43
maccip
Pai ce sarcina electrica poate sa aibe campul e-m alternativ, de foarte mare frecventa, al fotonului? Eu ti-am mai explicat ca toate fortele fizice sunt efecte hidrodinamice care apar la intalnirea circulatiilor eterice de sensuri contrare. Fiindca orice forta implica deosebirea de miscare. Gluonii care lipesc particulele in nuclee, apar exact la intalnirea circulatiilor eterice de sensuri contrare. Dar cand fotonii sunt refractati la 360 de grade si apar structurati ca particule, se vede ca apare aceeasi sarcina a electronului, rezultata din interferenta constructiva (in faza) a tuturor undelor componente ale fotonului. |
#40
Posted 31 January 2020 - 11:52
Ce fain e cand un om arunca cu salata de cuvinte despre hidrodinamica si de-alea, cand el cunoaste hidrodinamica cam catre minus infinit (si toate celelalte).
Si n-are nici o problema cu regresia infinita a salatei-de-cuvinte-cu-rahat |
#41
Posted 31 January 2020 - 13:14
calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said:
Pai ce sarcina electrica poate sa aibe campul e-m alternativ, de foarte mare frecventa, al fotonului? calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said:
Eu ti-am mai explicat ca toate fortele fizice sunt efecte hidrodinamice care apar la intalnirea circulatiilor eterice de sensuri contrare. Ce hidrodinamice? Crezi ca atomul e plin de apa ca cizma pescarului? calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said:
Fiindca orice forta implica deosebirea de miscare. calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said:
Gluonii care lipesc particulele in nuclee, apar exact la intalnirea circulatiilor eterice de sensuri contrare. calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said:
Dar cand fotonii sunt refractati la 360 de grade si apar structurati ca particule, se vede ca apare aceeasi sarcina a electronului, rezultata din interferenta constructiva (in faza) a tuturor undelor componente ale fotonului. Trebuie sa vedem mai multi ce spui tu acolo. Pentru ca altfel orice afectiune psihica ar genera stiinta. Faptul ca tu o vezi pe fecioara Maria sau că vorbești cu "domul inginer", nu reprezinta in mod automat o realitate obiectiva. Mintile oamenilor sunt destul de complicate, chiar si a ta, si mai pot crea iluzii, mai ales a ta. |
#42
Posted 31 January 2020 - 16:46
maccip
calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said: --Pai ce sarcina electrica poate sa aibe campul e-m alternativ, de foarte mare frecventa, al fotonului? Reformuleaza intrebarea. --Intrebarea este clara. Daca sursa genereaza camp electric alternativ, cum este cazul fotonului, se poate determina o sarcina electrica, generatoare a acestui camp? calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said: --Eu ti-am mai explicat ca toate fortele fizice sunt efecte hidrodinamice care apar la intalnirea circulatiilor eterice de sensuri contrare. --Presupun ca nu ai citit postare cu aceasta idee. Dar este, pe undeva, postata- interpretarea hidrodinamica a fortei electrodinamice. Si asa cum forta electromagnetica apare la intalnirea circulatiilor magnetice de sensuri contrare, asa apar toate fortele fizice. Tu ai delirat, n-ai explicat nimic. Ce hidrodinamice? Crezi ca atomul e plin de apa ca cizma pescarului? --Atomul este plin de circulatii ale eterului, de foarte mare viteza. De aceea si fortele care apar sunt foarte puternice. calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said: --Fiindca orice forta implica deosebirea de miscare. Reformuleaza. --Eu am inteles dintr-un eseu ca forta apare intotdeauna acolo unde se intalnesc miscari deosebite ca intensitate, directie si sens. calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said: --Gluonii care lipesc particulele in nuclee, apar exact la intalnirea circulatiilor eterice de sensuri contrare. Gluonii nu sunt particule de prenadez sa lipeasca. Ele sunt particule specifice teoriilor cuantice de camp si rezida doar in cadrul acelei teorii. --Dar toate acele teorii de camp au fost imaginate fara a se cunoaste semnificatia fizica a cuantei de actiune si natura campurilor fizice. Spre deosebire de fotoni, ei nu pot fi direct observati deoarece noi nu avem senzori pentru asa ceva, dar avem senzori pentru fotoni. De aia fotonii se gasesc in mai multe teorii cuantice, exista si in afara teoriilor de camp. calahan, on 31 ianuarie 2020 - 11:43, said: --Dar cand fotonii sunt refractati la 360 de grade si apar structurati ca particule, se vede ca apare aceeasi sarcina a electronului, rezultata din interferenta constructiva (in faza) a tuturor undelor componente ale fotonului. Se vede o lulă. Mănânci rahat, nu se vede nimic. --Pai uite aici formula care atesta ca sarcina electrica a fotonului absorbit in atom este egala cu sarcina electronului. La formula nr 6 https://forum.softpe...sorbit-in-atom/ Trebuie sa vedem mai multi ce spui tu acolo. --Aici gresesti. Fiindca universitarii nu se vor uita nicio data la aceste formule si nu isi vor spune nicio parere. Pentru ca altfel orice afectiune psihica ar genera stiinta. --Dar si o defectiune psihica genereaza o neintelegere stiintifica. Faptul ca tu o vezi pe fecioara Maria sau că vorbești cu "domul inginer", nu reprezinta in mod automat o realitate obiectiva. --Cum as putea eu sa o vad pe fecioara Maria. Eu pot sa o vad doar pe Mama Maria. Daca vreau sa fiu obiectiv. Mintile oamenilor sunt destul de complicate, chiar si a ta, si mai pot crea iluzii, mai ales a ta. Edited by calahan, 31 January 2020 - 16:49. |
#43
Posted 31 January 2020 - 17:59
Se iau niste cuvinte, se amesteca bine, se toarna rahat si rezulta o salata de cuvinte mareata. A se servi proaspata.
|
#44
Posted 31 January 2020 - 18:18
calahane, ai scris doar prostii, n-am sa comentez decat prima prostie, poate te inveti sa mai reduci din debitul lor.
Fotonul nu genereaza camp electromagnetic. Fotonul este camp electromagnetic. Sunt doua fețe ale aceluiași aspect, nu chestii difereite sa poata genera una pe alta. Deci nu exista unda electromagnetica in afara fotonului. sunt unul si acelasi lucru. Doar ca fotonul, ca si cuantum, apare la intersectia a doua lumi, lumea undelor si lumea particulelor. De-aia ai tu mari probleme de intelegere. Si nu numai tu. Chestia asta nu-i tocmai intuitiva, dar asta-i ceea ce numesc fizicienii un foton. Unda electromagnetica este foton si viceversa. Nasol, stiu, dar de-aia iti trebuie matematica pentru a pricepe aceste chestii. |
#45
Posted 01 February 2020 - 10:13
maccip
Quote Fotonul este camp electromagnetic. Edited by calahan, 01 February 2020 - 10:15. |
#46
Posted 01 February 2020 - 12:48
Quote
Care este sarcina electrica a campului e-m? Referinta, ecuatiile lui Maxwell. Chestii mai avansate, chiar si de electrodinamica clasica, nemaivorbind de cea cuantica, sunt dincolo de intelegerea calahaniana. Asa ca o sa discut doar partea clasica. Referinta: https://en.wikipedia...#39;s_equations Prima ecuatie spune ca sursa campului electric sunt sarcinile electrice. Sursa campului electric, si nu sarcina electrica 'a campului electric' (ca o nota, sarcinile electrice au si ele treaba cu un camp, in tratament cuantic, dar e alt camp, fermionic, cu astalalt, electromagnetic, fiind un cuplaj). Bineinteles, cu salata de cuvinte e usor in a deveni foarte confuz cand e vorba de notiunile astea. Aici e vorba de campul care are sursa, pentru ca, dupa cum se va vedea imediat, poate exista camp electric care nu are sursa o sarcina electrica. Asa. A doua ecuatie spune ca nu exista sarcini magnetice (fara monopoli magnetici). Nu poti sa ai un monopol magnetic care sa fie sursa a campului magnetic. A treia ecuatie spune ca se poate camp electric fara sursa sarcina electrica, sub forma unor linii inchise de camp, in prezenta unei variatii in timp a campului magnetic. A patra ecuatie spune ca totusi, desi nu exista sarcini magnetice, poate exista camp magnetic, ajunge sa existe un curent electric sau/si o variatie in timp a campului electric. Din ecuatiile astea, prin niste deductii matematice mult dincolo de intelegerea calahaniana, dar totusi elementare, se poate deduce ecuatia undelor in vid, in absenta oricaror sarcini. Campul electromagnetic poate exista bine mersi intr-o zona a spatiului in absenta sarcinilor. Dincolo de asta, se poate afla ca de fapt campul electric si cel magnetic nu sunt doua chestii diferite (ca nu-s independente ar trebui sa sugereze deja ecuatiile asa cum sunt), pentru ca in functie de sistemul de referinta, campul magnetic se transforma in electric si viceversa. Sunt doua aspecte aparent diferite al aceluiasi camp fizic. Dar aici intervine relativitatea pe care calahanianul o neaga cu sete, pornind de la ura lui ancestrala fata de tot ce nu pricepe, adica orice depaseste matematica de cresa. Istoria nu se termina aici, pentru ca urmeaza cuantificarea campului electromagnetic, etc. Dar despre astea nu mai spun povesti, pentru ca e cu matematica. Cum e de fapt si electromagnetismul clasic. Edited by parabellum, 01 February 2020 - 12:49. |
|
#47
Posted 01 February 2020 - 12:51
Campul electric nu are arcina nici macar in teoria clasica.
Mai precis, in ecuatiile lui Maxwell ai urmatoarele doua chestii: Divergenta(B)=0 si Divergenta(E)=q Divergenta unui camp vectorial intr-un punct inseamna (grosso modo) cantitatea de linii de camp produse de catre acel punct. In lumina definitiei de mai sus a divergentei, ecuatiile alea doua capata urmatoarele intelesuri: - Campul magnetic nu are izvor de linii de camp. Numarul de linii de camp care ies e egal cu numarul de liniii de camp care intra in orice zona a spatiului. - Campul electric are izvoare de linii de camp. Numarul de linii de camp care intra e egal cu cel care ies, cu exceptia zonelor in care se afla o sarcina. Asta inseamna ca sarcina e ceva deosebit de camp. Sarcina genereaza camp electric. Camp electric nu e totuna cu sarcina si campul electric insusi nu are sarcina electrica. Fotonul este o notiune specifica cuanticii. Ca atare e mai complicata. Fotonul este camp. Sarcina genereaza camp dar nu este camp. Campul este interactiune, interactiunea e cuantizata in fotoni. Astea sunt genul de propozitii corecte, chiar daca oversimplificate. Atat fotonul, cat si electronul sunt particule elementare. Spre deosebire protonul nu e particula elementara, e creata din 3 cuarci si o multime imensa de gluoni. Niciuna dintre acestea nu pot acumula sarcina electrica fara ca sa-si schimbe identitatea. In fizica cuantica bosonul W+ si W- pot schimba identitatea unei particule. Astia sunt bosonii interactiunii nucleare slabe. Absorbtia sau emisia unui astfel de boson pot transforma un electron intr-un miuon. La fel, un proton se poate transforma intr-un neutron Deci e un gen de interactiune in care identitatea particulei se schimba. Electronul nu are capacitate electrica. E ca o baterie care nu poate fi incarcata nici consumata. Adica nu stocheaza ceva ce poate fi eliberat. E ca un butoi cu apa care e intotdeauna plin, nu poaate fi consumata, nu are capacitate de stocare in termeni reali. Electronul are o sarcina permanenta constanta pe toata perioada existentei lui. Capacitatea electrica nu e o marime caracteristica particulelor deoarece particulele nu pot ceda sau acumula sarcina decat prin schimbarea identitatii acestora. Bosonii W+ si W- ai interactiunii nucleare slabe pot face conversia asta, dar e alt fenomen, nu vorbim despre acumularea de sarcina ci despre schimbarea identitatii unei particule. W+ W- fiind bosoni care au sarcina electrica, campul exercitat de catre acesti bosoni nu e unul conservativ, nu poate exista decat in zone foarte inguste ale spatiului. |
#48
Posted 01 February 2020 - 19:55
maccip
Dupa eseurile postate aici s-ar parea ca esti un bun cunoscator al dinamicii subnucleare. Aici nu cunosc si nu pot sa fac nicio observatie. Eu am doar cartea asta care pleaca de la mecanica ondulatorie si spune ca toate particulele elementare sunt sisteme de unde stationare. Si se dau liste cu parametrii fizici ai structurilor dinamice ale particulelor elementare. Parametri fizici din acele liste nu se pot masura experimental. Asa ca nu putem admite la modul absolut valabilitatea lor. Din acea lista, numai masa si sarcina electronului s-au determinat experimental. Si se dau formulele de determinare a masei si sarcinii electronului, pe baza razei clasice a electronului re, pe baza frecventei fotonului gama electronic ffae si pe baza constantei de structura fina (1/alfa=nalfa). Toata teoria asta cuantica a campurilor si particulelor, inventata fara a se cunoaste natura cuantei de actiune si a campurilor si pe care o cunosti bine dumneata, iti da relatii pentru calculul masei si sarcinii electronului? |
#49
Posted 01 February 2020 - 21:55
Particulele elementare sunt sisteme de unde stationare, doar in situatia in care sunt parte componenta a unui sistem care forteaza acest lucru.
Adica electronul intr-un atom de exemplu. Dar o particula libera, nu poate fi descrisa de catre o unda stationara. Sau o particula slab constransa. In cazul particulelor constranse din cadrul atomului, ele vor ocupa in ordine nivelele energetice de la cele mai joase inspre cele mai inalte. Cand toti electronii fac chestia asta, spunem ca atomul e in ground-state. Adica in nivelul neexcitat. Asa sutn toti atomii in mod obisnuit. Atomii excitati au cel putin un loc vacant pe o pozitie inferioara energetic fata de alt electron. Acesta va reveni in mod spontan la ground-state emitand un foton de culoarea corespunzatoare diferentelor de energie dintre cele doua stari. In felul asta se vad liniile sprectrale ale unui anume element. Poti vedea si tu liniile spectrale daca construiesti un sistem optic cu o prisma sa le poata desparti. In felul asta poti vedea linii spectrale ale multor atomi, de exemplu liniile sodiului le poti vedea punand sare in foc. Sunt doua linii galbene specifice. Aceiasi culoare o au becurile de pe strada, alea care sunt cu vapori de Sodiu nepresurizate. Astea-s parametrii fizici ai electronilor in cadrul unui atom. Sunt si specifici atomului, moleculei, cristalului si ai oricarui sistem care impune o constrangere asupra electronului. Nu doar electronului. In cazul ledurilor, nivelele energetice de pe care sar electronii emitand fotoni (rosii, verzi, etc), sunt specifici tipului de cristal (semiconductor de tip P, sau N). Diferenta de energie are asociata o frecventa a fotonului, cuantei. prin legea lui planck. Dar repet, nu e specifica electronului si sistemului cuantic cu totul. Adica in cazul ledului cristalului, jonctiunii PN polarizata direct (energizata din exterior de un potential electric). E tot o constrangere care intr-adevar, ai spus corect (din intamplare si destul de vag), genereaza o unda stationara de probabilitate asociata cu pozitiile stabile ale electronilor implicati in fenomen. Edited by maccip, 01 February 2020 - 21:57. |
#50
Posted 02 February 2020 - 12:39
Quote
Parametri fizici din acele liste nu se pot masura experimental. Asa ca nu putem admite la modul absolut valabilitatea lor. Din acea lista, numai masa si sarcina electronului s-au determinat experimental. Doar un exemplu: https://en.wikipedia...lach_experiment calahanianul crede ca poate ignora total evidenta experimentala, mai mult, sa o nege cu sete si ura si totusi sa halucineze o teorie valida. |
#51
Posted 02 February 2020 - 13:40
parabellum
Quote calahanianul crede ca poate ignora total evidenta experimentala Si vrei sa spui ca formulele care explica structura dinamica a electronului sunt doar nonsensuri. Dar cand spui ca electronul nu are nicio structura dinamica asta nu este un nonsens. Adica daca asa scrie in manuale, ce treaba ai dumneata sa vezi ca este o idee fara sens fizic. Si am mai spus pe undeva ca figura obtinuta pe ecran, in experimentul Stern-Gerlac, reflecta exact structura dinamica bipolara a undei stationare a electronului. |
|
#52
Posted 02 February 2020 - 14:30
Tu n-ai aratat nimic altceva decat ca poti produce cantitati uriase de salata de cuvinte cu rahat pe bat.
Vad ca refuzi cu sete, cu ignoranta, cu tupeu, cu ura contra naturii si stiintei, sa calculezi consecinte. Ok, probeaza experimental ca electronul are structura. Fa bine sa faci mai mult decat in a arunca cu cuvinte de-a valma. |
#53
Posted 02 February 2020 - 17:50
parabellum
Pai figura obtinuta pe ecran in experimentul Stern-Gerlach nu este compusa din doua semisinusoide opuse? Si structura dinamica a electronului, nu spune ca este compusa din doua semiunde diametral opuse? Nu este o reflectare exacta a realitatii? Nu spune formula spinului ca este o cuanta inpartita la 2*pi ? Si nu spune structura dinamica a electronului ca energia de repaus a electronului este distribuita in doua semiunde diametral opuse, rotitoare pe cercul de raza electronului? |
#54
Posted 03 February 2020 - 00:08
Pai pai pai... ai halucinat ca nu s-a masurat nimic altceva referitor la electron, in afara masei si sarcinii... dupa ce ti-am indicat ca scrii aiureli, o dai la intoarsa cu salata de cuvinte cu rahat, ignorand faptul ca spinul electronului are consecinte fizice (radicale!) masurabile.
Ti-am mai spus si ti-o mai repet: motivul pentru care poti tu sa dai cu capul de perete e exact spinul ala. Asta e o consecinta pe care o poti si tu verifica experimental dand cu capul de perete. Durerea pe care o s-o simti e consecinta imediata a acelui spin. Iar problema cu delirul tau cu structura electronului e ca habar nu ai ce se intampla daca rotesti sistemul de referinta. Delirul ala n-are cum sa explice ce se intampla. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users