Misiuni spațiale către Lună și Marte

Eu daca as fi miliardar, nu as risipi banii pentru misiuni catre Luna si Marte, ci as tinti centura de asteroizi.
O colonie nu poate rezista pe termen nelimitat, fara resurse noi aduse de pe Terra. Echipamentele complexe au o perioada de functionare si sunt fabricate intr-o industrie unde lucreaza milioane de oameni. Alimentarea asezarilor planetare este mai dificila si coborarea noilor veniti de pe orbita este riscanta.
In cazul unui asteroid, se pot construi cu usurinta megastructuri (gravitatie foarte mica), rotite apoi pana la gravitatia g, asa incat colonia se poate extinde.

Privații nu țintesc de fapt pe bune dincolo de orbită. Alde Musk o face pentru glorie și ca să crească bula in bursa nu dintr-un interes comercial real (părerea mea). Deocamdată nu a apărut vreun interes comercial dincolo de orbită (gen telecomunicații).

Cam la fel, Google si Facebook scot profitul din publicitate.
Este OK.

XORIAN_L, on 01 iunie 2021 - 10:31, said:

miliardar acum? sau pester 500 de ani?

ca acum nu e nici vorba de resurse luate din spatiu. a pune un om in spatiu e un challenge. si nu ma refer la luna sau marte. ma refer la low earth orbit... rachetele nu is asa de eficiente. da , isi fac treaba , insa nu e o tehnologie simpla. ca sa aduci resurse din spatiu si sa le aterizezi pe pamant... lol... glumesti.

noi suntem la inceput cu spatiul. ma refer ca specie. testam , cercetam , invatam. nicidecum nu se pune problema de industrie de resurse ACUM.

poate in 500 de ani , cand va exista CEVA care nu e racheta dar care e mai puternica.

gen star trek. nave mari , etc...

Unii au proiecte de minat resurse in... canalizare Inclusiv metale pretioase.

O statie, ca Deep Space 9, langa asteroid, minat si trimis material pe statie pentru purificare. E posibil, chiar cu tehnologia de azi- sau pe acolo, trebuie doar sa gasesti ce te intereseaza, sa ai energie pentru asta si sa renteze la cost.
Ceva cristale e dilitiu, unde-i Infinity sa ne spuna ce valoros e ala...

N-ai nici cea mai mica idee despre cat ar costa constructia unei statii spatiale precum DS 9, undeva in zona centurii de asteroizi. Nu exista nici o justificare pentru asemenea costuri.

Tocmai ca am idee de costuri si implicatii, de aceea refuz aberatiille daca nu delirul SF al unora de pe aici.
Intotdeauna se vor considera costurile, pe toate planurile, pentru orice initiativa spatiala.
De fapt chiar acest aspect este la baza aparentei incetineli in dezvoltarea domeniului, cel putin in cazul tarilor care gandesc economic, nu doar politic.

Și dinozaurii tot de contabili erau probabil conduși.
"Ce asteroid? Lasă că nu vine niciun asteroid anul asta. Eu am costuri de tăiat și taxe de "optimizat ", lasă-mă ca n-am timp de prostii și asteroizii din capul tau. Hai plimba ursozaurul, că am o groaza de treaba".  
Și a mers, vreo câteva milioane de ani, în care s-au atins indicatorii, s-au încasat profiturile și dividendele, și contabilii au fost promovați.  
Până într-o zi, cand n-a mai mers.
Iar asta nu e SF, e istorie

Edited by KiloW, 04 June 2021 - 16:56.

XORIAN_L, on 01 iunie 2021 - 10:31, said:

Eu v-as trimite poze din Hawaii, din toate insulele exotice, de pe yacht, mai abitir ca Bilzerian!

Problema asteroidului ucigas este de multa vreme in atentia celor din domeniu, si e drept ca nu a avut alocate cine stie de fonduri speciale, atata vreme cat este beneficiara indirecta a tuturor cheltuielilor pentru tehnologie spatiala.
Ca importanta, cel putin in teorie, ar fi peste orice altceva, dar pana cand pericolul nu va fi clar, fara discutie, nu se vor lua masuri extrem de serioase.
Mai toate planurile merg pe deviere, oricum contact apropiat, automat sau cu echipaj dar se pare ca suntem departe de a reusi mare lucru. Se poate intercepta, asoliza chiar dar e greu cu asigurarea impulsului pentru deviere.
Misiunea DART e pe cale sa inceapa anul acesta, e vorba de impact cu un asteroid. Un soarece si un elefant, vom vedea ce se intampla dar deocamdata nu exista tehnologie capabila sa devieze semnificativ un asteroid masiv. Este insa posibil ca odata ce ar creste capacitatea rachetelor (ceea ce se si intampla acum) sa existe mai multe sanse.

Problema e ca asa cum spui, nu avem o tehnologie capabila sa devieze un asteroid, și nici n-o putem avea peste noapte.

Uite asteroidul vizat de misiunea DART de care spui (Dydimos) a trecut aproape de Pământ în 2003. A fost descoperit în 1996. Prea târziu ca să fi putut face ceva. Dacă lovea pământul era nasol, nu muream probabil toți însă era nasol de tot. Noi încă habar n-avem nici măcar ce dimensiuni are.
Suntem deci foarte departe sa ii detectam la timp și nici nu avem încă vreo tehnologie cât de cât matura de deviere. Dacă era pe traiectorie de coliziune crezi ca am fi pus la punct o tehnologie peste noapte? Tine cont ca ai nevoie de timp si pentru devierea propriu-zisă,n-o poți face când e deja la 100km...

Edited by KiloW, 05 June 2021 - 21:49.

Rosebud09, on 03 iunie 2021 - 20:47, said:

Pana nu vom dispune de nave cosmice asemenea celor din filmele sf, eu cred ca nu are rost sa investim decat intr-un telescop cu star-shadow like sun-flower si intr-o sonda care sa analizeze cristalele de gheata ejectate de la polul sud de pe Enceladus.

Thanks JK!
Maine sun la asigurator sa introduca si riscul de coliziune cu asteroizi in polita! Problem solved, risk transferred!

Vezi sa nu te fraiereasca la chestiile alea scrise cu litere mici.... gen ca asigurarea se anuleaza automat cand iese Bruce Willis la pensie.

Edited by KiloW, 07 June 2021 - 09:52.

Rosebud09, on 04 iunie 2021 - 19:17, said:

Singurele speranţe ne sunt în frecvenţele cu care asteroizii, în funcţie de diametru, vizitează Pământul.

[ https://cdn.vox-cdn.com/uploads/chorus_asset/file/2472756/Screen_Shot_2014-09-16_at_1.21.00_PM.0.0.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Asteroizii care produc efecte precum cel din Tunguska în 1908, au o frecvenţă de odată la 250 - 500 de ani. Şi totuşi, cel de la Celeabinsk din 2013, a fost la 105 ani după Tunguska. Însă efectele asteroidului din 2013 nu au fost chiar aşa de semnificative precum cel din 1908, şi astfel, se situează probabil între efecte de dezintegrare la mare altitudine, ce au o frecvenţă de odată la 1 - 50 de ani.

Dacă ne gândim la asteroizi cu efecte regionale, începem să ne liniştim: frecvenţa celor cu efecte regionale e de circa odată la 5 000 de ani; celor globale restrânse de cam odată la 70 000 de ani; globale medii de odată 1 milion de ani, efecte globale mari odată la 6 milioane, iar unul uriaş ce să producă extincţia unor specii, ar fi odată la 100 de milioane.

Edited by lupini, 07 June 2021 - 12:55.

Cei mai ingrozitori asteroizi sunt in fapt nucleele intunecate a unor cometele si care nu au coada, nici nu reflecta lumina soarelui si chiar daca au marimi modeste au viteze impresionante.

Mai ales daca un asemenea nucleu cometar vine din directia soarelui atunci telescoapele il vor detecta prea tarziu.
Eruptia unui supervulcan ar avea un potential distructiv chiar mai mare decat un nucleu cometar.
Totusi extinctia va veni prin virusul Zika ori o varietate a acesteia.
O apocalipsa zombi ar genera un haos social daca o mutatie ar permite rabiei sa se transmita prin aer, fie un fung rezistent si-ar face loc in creierul uman alterand comportamentul uman precum o face la furnici.

lupini, on 07 iunie 2021 - 12:51, said:

Ia sa-si ia bilete asteroizii, sa stea frumos la coada! Ca la noi trebuie sa vina si cutremurul ala mare, care s-a copt deja.
In orice caz i-am fentat rau la vulcani, ai nostri doar se sparcaie...  [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EaZaKhucK-s?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by lucianburjuiul, 07 June 2021 - 14:49.