Casa pe structura de lemn - dimensiuni stalpi si grinzi; sisteme de prindere

Nu mai gasesti mesteri sa faca de astea . E era vitezei unde un coltar metalic e " baza " . Important e sa fie termoizolat inainte de a inchide peretele ( preferabil cu spuma poliuretanica )  dar asta e " grea " pt majoritatea .

vast, on 14 august 2019 - 08:49, said:

Dpmdv e gresit ce sustii . O invelitoare ceramica are greutate foarte mare( si pretul si punerea in opera sunt sensibil bine , mai mari ) , trebuie regandita structura acoperisului . la un vant/furtuna ramai fara ele pe casa , daca ai ghinion sa se crape una sau mai multe pe la mijlocul acoperisului  ...

Da Vast, confirm, exclus holtz galbene, eu am refăcut 200ml de gard din cauza lor. Eu vorbeam de holz special de lemn de 200-220mm sa prinzi grinzile.
Eu am lemne de 15 ani, chiar si alea mai scad, dusumeaua abia dupa vreo 30 a ramas perfecta.
Tabla e per total de vreo 5-7 ori mai usoara fata de tigla ca trebuie structura nene sa sustina tigla.

Eu zic că miștourile voastre vin din necunoaștere și prostia proiectanților.
Casele de lemn pot fi și cu spatii generoase .

Pt terase , pergole , da , merge brici . In rest , pt a baga grinda de metal in structura de lemn la o casa , nu merge in zona noastra climatica .
Vorbim de Romania nu de California

Și ce are zona climatica , care este legătura ?
Așa va păcălesc proiectanții ?

Ba , ti-e iti place sa vorbesti mult si prost si sa contrezi aiurea , de ce nu iei o pauza ?
Fa-ti tu asa cum sugerezi ) aici in Romania ) si ne auzim dupa cateva sezoane reci cand ne intrebi cum sa scapi de ciupercile de pe lemn .

Baxon, on 14 august 2019 - 08:56, said:

Vorbesc din pura experienta personala, atat cu tigle ceramice, cat si cu tabla.

In 2012, am avut o multime de discutii cu diverse persoane pe tema tabla vs. ceramica si 99,99% spuneau sa pun tabla pe argumentul ca e usoara si din acestia mai spuneau si ca e mai ieftina. Alte motive plauzibile si de consistenta nu erau. La final am ales tigla ceramica si bine am facut ca nu m-am luat dupa turma. La momentul respectiv am comparat pretul la tigla Tondach cu cel de la Lindab original, iar preturile finale, incluzand manopera si toate accesoriile au fost sensibil egale.
In 2017 am construit o anexa cu dimensiunea 6x9m pe care din anumite motive, din care cel mai important a fost pretul, am ales sa pun tabla. Diferenta de pret nu a fost extraordinar de mare, nici macar cu 25% mai mare, dar a contat in economia buzunarului de la acea vreme.

La momentul de fata pot sa afirm urmatoarele:
A. Tigla
- Tigla este clar mai grea decat tabla, fapt incontestabil
- Peste acoperisul meu au trecut o multime de fenomene meteo extreme si nu s-a clintit nici macar una, inclusiv un vant puternic in urma cu vreo luna, de a maturat tot prin curte
- Problema cu spartul tiglei pe casa tine de cei care utilizeaza tehnologii invechite. La modelul ales de mine, materia prima este uscata si facuta pulbere, dupa care este turnata in matrite, fapt care face ca produsul sa nu contina aer (de aici apar fisuri si sparturi) - scuze ca scriu pe scurt si poate nu descriu procesul cu exactitate, dar sper sa intelegeti. Eu am reusit sa crap o tigla de aerisire pe acoperisul de la veranda pentru ca am calcat gresit pe ea.
- Timpul de montare a fost cam la fel, caci merge destul de repede montajul.

B. Tabla
- Daca vrei calitate, trebuie sa cauti tabla de 0,7mm, ceea ce inseamna bani buni. Cei mai multi producatori ofera tabla de 0,5-0,6mm, care include si nu stiu cate straturi de protectie (oare ce protectie poate oferi un strat de cativa microni?).
- Nu stiu cum e la altii, dar la mine, de la caldura, tabla se umfla si incepe sa se auda tot felul de pocnete, iar seara, cand se raceste, se aud din nou pocnete.
- Prinderea se face cu suruburi cu garnitura de cauciuc. Cati oare stiu ca acel cauciuc se coace in timp si ca ar trebui inlocuite suruburile? Pe de alta parte, de la dilatari-contractii repetate, gaurile unde s-au dat suruburi incep sa se mareasca, iar coroborat cu coacerea cauciucului exista riscul infiltrarii apei, fapt intamplat la unii.
- Durata de viata mult mai mica. Poate unii ati mers in vest, cate case cu acoperis de tabla ati vazut in comparatie cu ceramica.
- Mai mare grija a trebui sa fie la montarea tablei, pentru a se suprapune corect, cat si la locul unde sa fie date gaurile de fixare.

Jobul pe care il am in prezent m-a pus in ipostaza sa caut solutii de reparare a acoperisului de la o cabana de pe Ceahlau-Toaca. In urma analizei de la fata locului, impreuna cu un fost prof. universitar specialist in structuri de rezistenta, am inteles ca smulgerea acoperisului se produce cand vantul reuseste sa se infiltreze la baza acoperisului. Odata ce a inceput sa se desprinda un pic de jos, restul e floare la ureche pana vezi acoperisul zburand.

Baxon, on 14 august 2019 - 11:54, said:

In afara faptului că vorbești aiurea ,ai zero argumente .
Ce spui tu nu exista .

hei, nu va mai certati...please.

1. Ce sarcina (de la x la y kN) poate sustine un stalp de brad de 20x20cm?

Apropo de holz galben.
Nu va certați, litiu castiga.
Știu ca habar nu aveți, dar ma distrează.

vast, on 14 august 2019 - 14:14, said:

??? Slabut profesor .
. Cea mai importanta si periculoasa este " suctiunea " ....dar pe care multi neavizati o vad ca domn profesor.

mda
gasit
rasinoase - rez la compresiune standard in lungul fibrelor = 16-26N/mm2
coef ptr invechire = 0,5
rezultat 200 x 200 x 16 x 0,5 = 320kN = 32tf.
bun.
sa pun pe margini/colturi 150x150? calculul zice 150x150x16x0,5=180kN=18tF; suficient... cred

vast, on 14 august 2019 - 14:14, said:

Montaj defectuos sau probabil o tabla de doi lei .
Eu am la o locatie , tabla pe casa  si nu pocneste nimic nici la calduri extreme nici la frig .

vast, on 14 august 2019 - 14:14, said:

Nu stiu ce prof univ era ala dar habar nu are despre ce predica - fara suparare , pana nu vezi grindina ca pumnul cum a fost in orasul Zalau anu asta ( cauta pe youtube ) se fac afirmatii doar sa fie facute . Grindina aia indoaie tabla dar n-o sparge , ca pe ceramica .
Eu raman la parerea mea ca o tabla e mai buna de 100 de ori decat orice tigla ceramica si conteaza foarte mult panta sarpantei si montajul .

Salut Addy,

Felicitari pentru alegerea sistemului de constructie neconventional. Am un prieten care si-a construit casa din baloti si e foarte incantat de ea si dupa 7-8 ani de locuit in ea.

Din punctul meu de vedere cei 12 stalpi interiori ar putea fi eliminati complet. La cat se vede din schite par doar sa sustina planseul mansardei.
Ai deja o structura dubla din  dulap (presupun de 50x100) la 900 de mm unul de altul care ar putea sa sustina si grinzile acestui planseu.

Legat de grinzi, pentru deschidere de 3900mm eu am folosit dulap de 48x210, la 625mm distanta. Pare ok deocamdata.
Pt 4500 deschidere cred da ar fi ok cei de 50x200 la fiecare 400mm sau de 50x250 la 625mm.

Multumesc mult ptr detalii, in special ptr exemplificarea data.

Inca o intrebare pentru structuristi. Cu multa vreme in urma am mai intrebat, dar nu am primit raspuns.
As vrea sa cumpar vreo doua grinzi I sau H de otel care sa sustina o greutate atarnata de ele (un dublu-dulap de cca 800kg).
As vrea ca sageata grinzilor sa nu depseasca 5 sau max 10 mm, daca e rezonabil din punctul de vedere al costului acestor grinzi.
Lungimea lor va fi de 6 metri.
As vrea sa aflu deci sageata la o sarcina punctiforma (dulapul) de 400 kg pe fiecare grinda, la jumatate... Ideea e ca nu stiu nici sa calculez incovoierea folosind formule si nici nu stiu parametrii otelurilor uzuale (care se gasesc de cumparat pe la magazine sau depozite) deci nu stiu ce dimensiuni (sectiune) sa caut. Un exemplu ar fi super...

 blue_marlin, on 28 august 2019 - 17:14, said:

Stalpisorii sunt mult mai subtiri, 5x5 sau ceva-de-genul; e doar o "dantelarie" de lemn menita sa tina balotii in timp pe pozitia corecta si sa suporte structural tencuiala si fatada.
Ei nu se sprijina pe peretii subsolului ci pe marginea exterioara a placii, aceasta iese cu un metru in afara zidurilor fundatiei si nu e prevazuta sa sustina (mult) mai mult decat greutatea balotilor, tencuielii si fatadei.

Pentru dimensionarea grinzilor, in functie de deschidere, avem o mana de ajutor de la “vecinii” nostri canadieni (vezi in attach).

Poti sa postezi un detaliu de executie a “dantelariei“? Eventual unul care sa cuprinda si legaturile cu stalpii ?

nu, ca structuristul m-a lasat balta la jumatatea lucrarii... a spalat putina, dupa ce m-a amanat de vreo 3-4 ori in doi ani. O fi vazut lucrarea prea laborioasa, si-a luat banii pe ce-a fost mai usor si gata... pa.