Taxe brevet inventie

OSIM
Departamentul Apeluri - Strategie
Conform punctului 6 din Planul tehnic al OSIM pe 1999 s-a elaborat proiectul de "Norme privind constituirea depozitului national reglementar al cererilor de brevet la OSIM" (care reprezinta partea I din Manualul de examinare a cererilor de brevet).
Materialul, initial intocmit in serviciul Metodologie, Statistica si Plan, a fost in ancheta si definitivat pe baza observatiilor primite de la serviciile examinare inventii.
In vederea finalizarii materialului si emiterii Ordinului Directorului General de aplicare a normelor atat de solicitanti cat si de OSIM, sunt utile eventuale observatii la aceasta ultima varianta.
(Termen 25 mai 1999)
Norme privind
Constituirea depozitului national reglementar
al cererii de brevet de inventie la OSIM
Prezentul capitol a fost redactat de:
Fiz. Ciontu Petru,  Ing. Filipas Alin, Ing. Panin Elena, Ing. Badarau Alexandru, Ing. Petrescu Corneliu
a contribuit la pct. 5a  biochimist Cretu Adina
Redactare computerizata:
Iancu Bogdana
PRECIZARI TERMINOLOGICE
C U P R I N S

Capitolul 1. Elemente formale  

1. Documentele cererii de brevet de inventie  
2. Limba in care se depune o cerere de brevet de inventie  
3. Elemente care nu fac parte din depozit  
4. Persoane care pot depune o cerere de brevet de inventie  
5. Unde se depune cererea de brevet  
6. Data depozitului national reglementar  
7. Numarul de exemplare  
8. Cererea de eliberare a brevetului  
8.1. Formularul de cerere. Semnatura  
8.2. Declararea inventatorilor  
8.3. Dreptul la eliberarea brevetului  
8.4. Dreptul de prioritate  
8.5. Reprezentarea  
Capitolul 2. Prezentarea inventiei  
1. Documentatia tehnica a cererii de brevet  
2. Dezvaluirea inventiei  
3. Unitatea inventiei  
4. Descrierea  
4.1. Titlul  
4.2. Domeniul tehnic in care poate fi folosita inventia  
4.3. Stadiul anterior al tehnicii  
4.4. Expunerea inventiei  
4.4.1. Prezentarea problemei pe care o rezolva inventia  
4.4.2. Prezentarea solutiei tehnice de rezolvare a problemei  
4.4.3. Evidentierea avantajelor  
4.5. Prezentarea desenelor explicative  
4.6. Prezentarea detaliata a obiectului inventiei  
4.a. Inventii din domeniul biotehnologiilor  
4.a.1. Noi rase de animale  
4.a.2. Microorganisme  
4.a.3. Secvente de nucleotide si/sau aminoacizi  
5. Revendicari  
5.1. Aspecte generale  
5.2. Forma si continutul revendicarilor  
5.3. Claritatea revendicarilor  
5.4. Revendicari independante si dependente  
5.a. Revendicarile in cazul inventiilor din domeniul biotehnologiilor  
5.a.1. Noi rase de animale  
5.a.2. Microbiologie  
5.a.3. Secvente genice  
5.a.4. Proteine  
5.5. Unitatea inventiei  
6. Desene  
6.1. Formele grafice de prezentare considerate ca desene  
6.2. Prezentarea desenelor  
6.3. Hartia folosita  
6.4. Prezentarea filelor cu desene  
6.5. Prevederi generale privind desenele  
6.6. Executia desenelor  
6.7. Texte in desene  
6.8. Simboluri conventionale  
6.9. Modificari ale desenelor  
6.10. Formule matematice sau chimice  
6.11. Tabele  
7. Rezumat  
7.1. Probleme generale  
7.2. Prezentarea rezumatului  
7.3. Continutul rezumatului  
Capitolul 3. Conditii de forma ale cererii de brevet  
1. Conditii materiale  
2. Terminologie  
3. Elemente interzise  
Capitolul 4. Documente anexate cererii de brevet care nu conditioneaza data depozitului  
1. Rezumatul  
2. Procura  
3. Declaratia cu privire la inventatori  
4. Actul cu privire la transmiterea dreptului la eliberarea brevetului  
5. Actul de prioritate  
6. Autorizatia privind dreptul la invocarea prioritatii  
7. Actul de certificare a depunerii microorganismelor  
Anexe: Formularul cererii de brevet, modele de descriere



PRECIZARI TERMINOLOGICE
OSIM = Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci
PCT = Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor
OMPI = Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale
A ... = articolul ... din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie
R ... = regula .... din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 HG nr. 152/1992
BOPI = Buletinul Oficial de Proprietate Industriala publicat de OSIM
lege (fara alta precizare) = Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie
regulament = Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 aprobat cu HG nr. 152/1992
art. .... = articol ... din sus-amintita lege

reg ... = regula ... din regulamentul sus-amintit

Capitolul 1. Elemente formale

1. Documentele cererii de brevet de inventie

A 14 (1) Documentatia cererii de brevet de inventie trebuie sa contina urmatoarele:
a) o cerere de eliberare a unui brevet de inventie (formular)
b) o descriere a inventiei
c) una sau mai multe revendicari
d) desenele la care se refera descrierea si revendicarile.
Documentatia cererii de brevet de inventie, uneori denumita " cerere de brevet" iar intr-o forma prescurtata "cerere", este constituita deci din 4 documente obligatorii (sau din 3 daca desenele nu sunt necesare).

R 3 (7) (2) Documentele cererii de brevet trebuie prezentate in forma prescrisa de Regulamentul de aplicare a Legii 64 / 1991 si prezentate in continuare detaliat.
2. Limba in care se redacteaza o cerere de brevet de inventie
A 14 (1) Cererile de brevet de inventie trebuie redactate in limba romana.
A 16 alin 2 (2) Totusi, un solicitant strain, in cazuri motivate, poate depune, cu exceptia
R 9(3) cererii de eliberare a brevetului, descrierea, revendicarile si desenele redactate in alta limba decat limba romana. Aceasta cerere va avea efectele unei cereri depuse reglementar, numai daca solicitantul va depune in termen de doua luni de la data inregistrarii o traducere conforma in limba romana.
Nedepunerea traducerii in termenul mentionat va avea drept consecinta respingerea cererii de brevet.

3. Elemente care nu fac parte din depozit

R 17(11) Produsul realizat conform inventiei, machetele sau proiectele de executie ale inventiei precum si alte elemente similare, nu pot fi depuse la OSIM ca parte a depozitului cererii de brevet de inventie.

4. Persoane care pot solicita eliberarea unui brevet de inventie

A 3, 4 (1) Orice persoana fizica sau juridica si orice societate asimilata unei persoane juridice poate, independent de nationalitate sau domiciliu, sa
A 5, 6 depuna o cerere de brevet daca are un drept la eliberarea brevetelor de inventie, in conformitate cu prevederile art. 3 -6 din Lege.
A 62 (2) Daca printr-o hotarare judecatoreasca se stabileste ca o persoana, alta
R 3 (11) decat solicitantul, este indreptatita la eliberarea brevetului, acea persoana are optiunea de a urmari procedura cererii la OSIM ca fiind cererea sa, in locul solicitantului.

5. Unde se depune cererea de brevet
A 14(1) (1) Cererile de brevet de inventie se depun la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), care are adresa :
Str. Ioan Ghica nr. 5, sector 3
Bucuresti, Romania
C.P. 52
A 14(3) (2) Depunerea cererilor se face de solicitant sau mandatarul imputernicit de
R 3(2) acesta fie direct la OSIM in zilele lucratoare, fie prin posta trimisa recomandat cu aviz de confirmare.
(3) In prezent nu se admite depunerea cererilor de brevet prin telefax, telegrama, telex, teletext, pe discheta sau alte suporturi de date precum si orice alte procedee analoage.

6. Data depozitului national reglementar

A 16 (1) Data primirii la OSIM a cererilor de brevet de inventie care contin o cerere,
R 9(2) o descriere, revendicari si desene (daca sunt necesare), toate redactate in limba romana, constituie data depozitului national reglementar si produce efectele prevazute de art. 4 alin. 2 si art. 17 de la aceasta data.
A 15 (2)O cerere de brevet poate fi primita de OSIM fara revendicari si desene
R 8(1) in conditiile art. 15 din Lege, insa data depozitului se stabileste la data primirii acestor documente, daca depunerea se face in doua luni de la data inregistrarii cererii. In caz contrar, cererea se respinge.
R 8(2) (3) Cererile de brevet depuse in conditiile de la pct. 5.1. si 5.2. se inscriu in Registrul national al cererilor de brevet depuse.
R 8(4) (4) Cererile de brevet care nu contin descrierea inventiei nu se inscriu in Registrul national si nu pot primi o data de depozit.

7. Numarul de exemplare

R 17(1) Documentele cererii de brevet se depun in trei exemplare.
8. Cererea de eliberare a brevetului
8.1. Formularul de cerere. Semnatura
R 12(1), (2) (1) Cererea trebuie prezentata pe un formular stabilit de OSIM si care poate fi obtinut gratuit, insotit de o nota explicativa. Formularul de cerere, impreuna cu nota explicativa, este reprodus in anexa 1 si poate fi utilizat, in caz de urgenta, pentru copiere. Orice noua versiune este publicata in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala ( BOPI ).
Inainte de a completa formularul de cerere, se recomanda cu insistenta sa se citeasca cu atentie nota explicativa. Completand acest formular, solicitantul satisface toate cerintele privind indicatiile pe care trebuie sa le furnizeze cererea.
R 12(3), (2) (2) Cererea trebuie sa contina datele de identificare a solicitantului (nume, adresa) si sa fie semnata. Cand exista un mandatar, cererea poate fi semnata de catre acesta. In cazul in care cererea este semnata in numele unei persoane juridice, trebuie sa se precizeze functia semnatarului in raport cu persoana juridica respectiva si sa se aplice stampila. In cerere titlul inventiei va fi acelasi cu cel din descriere.
8.2. Declararea inventatorilor
R 12(5) (2) Cererile de brevet trebuie sa cuprinda declararea inventatorului/inventatorilor.
In toate situatiile, indicarea inventatorului se face in mod distinct in cerere.
R 18F (4) (3) Persoana indicata ca inventator este citata in publicatiile cererii de brevet si in fasciculul brevetului, in Registrul national al cererilor respectiv al brevetelor si in BOPI, cu conditia ca inventatorul sa nu renunte la publicarea numelui sau, conform regulii 18 F(4).
R 18F (1) (4) Atunci cand indicarea inventatorului nu a fost facuta in momentul efectuarii depozitului cererii de brevet, aceasta se poate face totusi in termen de cincisprezece luni, incepand de la data de depozit sau de la data de prioritate cea mai veche.
8.3 Dreptul la eliberarea brevetului
R 12(4) Solicitantul trebuie sa indice in cerere baza legala a dreptului sau la eliberarea brevetului conform art. 3 - 5, fie prin indicarea articolului din lege fie, cand solicitantul este succesor, prin prezentarea actului de transmitere a dreptului la eliberarea brevetului.
8.4. Dreptul de prioritate
A 20 (1) Dreptul de prioritate asupra cererii de brevet poate fi invocat de catre solicitantul (sau succesorul acestuia in drepturi) care a depus, in mod reglementar, in perioada celor douasprezece luni anterioare cererii de brevet, o cerere de brevet, de model de utilitate, de certificat de utilitate sau de certificat de autor pentru aceeasi inventie, intr-unul din statele parti la Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.
Nerespectarea acestui termen de douasprezece luni nu poate fi remediata.
A 22 (2) Invocarea prioritatii se face odata cu depunerea cererii. Totusi, daca solicitantul a omis invocarea prioritatii la depunerea cererii, aceasta poate fi facuta in termen de 2 luni de la inregistrarea cererii, urmand sa se plateasca o taxa majorata.
R 18C (3) (3) Solicitantul care doreste sa invoce un drept de prioritate trebuie sa indice statul, data depozitului si numarul de depozit al cererii anterioare. In afara de aceasta, el trebuie sa prezinte si un document de prioritate, adica o copie a cererii anterioare certificata de catre administratia care a primit cererea anterioara.
R 20(3) (4) Intr-o cerere de brevet pot fi invocate prioritati multiple, chiar daca ele
R 18C (10) provin din state diferite. Daca este cazul, prioritatile multiple pot fi revendicate pentru aceeasi revendicare. In cazul in care se revendica prioritati multiple, termenele care au ca punct de plecare data de prioritate sunt calculate incepand de la cea mai veche data de prioritate.
(5) Atunci cand un drept de prioritate este recunoscut, data de prioritate este considerata ca reprezentand data cererii de brevet in ceea ce priveste stabilirea stadiului anterior al tehnicii, care este opozabil cererii de brevet respective.
R 17 C (6) Daca obiectul unei inventii a fost depus intr-o expozitie internationala sau international recunoscuta, solicitantul poate depune in termen de 6 luni de la data introducerii obiectului in expozitie o cerere de brevet la OSIM in care sa invoce o prioritate in sensul art. 21 din lege. Termenul de 6 luni nu poate fi prelungit.
Invocarea acestui drept se face in aceleasi conditii ca la pct. (5) de mai inainte.
Aceasta prioritate trebuie confirmata printr-un act de prioritate ( certificat de garantie ) conform cu regula 17C (4), care trebuie depus in termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii.
8.5. Reprezentarea
R 5(3) (1) Solicitantii straini care nu au nici domiciliul, nici sediul in Romania trebuie sa fie reprezentati, in cadrul procedurilor in fata OSIM, de catre un mandatar autorizat cu exceptia cazului in care se efectueaza operatiunea de depunere a cererii de brevet.
(2) Reprezentarea fata de OSIM este asigurata prin mandatari autorizati, inscrisi pe o lista intocmita in acest scop de catre OSIM si publicata in BOPI.
Mandatul poate fi atribuit numai printr-o procura individuala.
(3) Solicitantii care au sediul sau domiciliul in Romania pot actiona, de asemenea, prin intermediul angajatilor lor. Nu este obligatoriu ca acesti angajati sa aiba calitatea de mandatari autorizati. Orice angajat care actioneaza in numele patronului sau trebuie sa dispuna de o procura.
R12(7) (4) Daca sunt mai multi solicitanti, cererea de brevet trebuie sa contina desemnarea unuia dintre ei sau a unui mandatar ca fiind reprezentantul comun. Daca acest lucru a fost omis, solicitantul citat primul in cerere este considerat drept reprezentant comun.
(5) Transmiterea tuturor actelor de catre OSIM (comunicari, notificari si decizii) este adresata dupa cum urmeaza:
a) mandatarului autorizat inscris in cererea de brevet;
b) solicitantului in absenta existentei unui mandatar; la fel se intampla si cand solicitantul - persoana juridica - actioneaza prin intermediul unui angajat al sau.
Atunci cand un solicitant are sedii in mai multe locuri ( adica subdiviziuni structurale lipsite de personalitate juridica independenta ) si doreste ca notificarile prevazute de procedurile in fata OSIM sa fie adresate serviciului care se ocupa de cerere, in timp ce o alta adresa, de exemplu aceea a principalelor servicii administrative ale societatii, sa fie utilizata in publicatii si in Registrul national de brevete, el trebuie sa specifice in mod suplimentar acest lucru in formularul de cerere, care contine mentiunea " Adresa pentru corespondenta ", prevazuta in acest scop.

Capitolul 2. Prezentarea inventiei

1. Documentatia tehnica a cererii de brevet de inventie
Documentatia tehnica a cererii de brevet de inventie cuprinde descrierea, revendicarile, desenele si rezumatul.
A 18
2. Dezvaluirea inventiei

A 34(2) (1) In documentatia tehnica a cererii de brevet, inventia trebuie dezvaluita intr-un mod suficient de clar si complet, astfel incat o persoana de specialitate sa o poata executa fara sa desfasoare o activitate inventiva.
Descrierea, insotita, daca este cazul, de desene, constituie baza revendicarilor care determina intinderea protectiei conferite prin brevet. In afara de aceasta, descrierea si desenele servesc la interpretarea revendicarilor.
A 28(3) (2) Dupa depunerea cererii de brevet, nu se mai pot efectua modificari ale descrierii, revendicarilor sau desenelor, care sa depaseasca limitele dezvaluirii inventiei la data depunerii cererii de brevet. Asadar, nu este permis sa se introduca ulterior exemple sau caracteristici de natura sa corecteze neajunsurile sau lacunele pe care le-ar putea prezenta descrierea. De asemenea, nu este permisa largirea sferei revendicarilor, de exemplu prin suprimarea anumitor caracteristici ale acestora, decat in masura in care o astfel de largire este in mod clar bazata pe cerere, asa cum a fost ea depusa. Solicitantul trebuie deci, in aceasta privinta, sa se asigure ca revendicarile prezentate in momentul depunerii cererii definesc clar si corect inventia pentru care se solicita protectia.

3. Unitatea inventiei

A 19 Cererea de brevet nu se poate referi decat la o singura inventie sau la
R 31 mai multe inventii legate intre ele in asa fel, incat formeaza un singur concept inventiv general. Cand mai multe inventii raspund acestei exigente, cererea de brevet poate contine grupul de revendicari independente apartinand aceleiasi categorii sau, dupa caz, mai multe revendicari independente, de categorii diferite (pct. 5.4).

4. Descrierea
R 13 Descrierea inventiei trebuie prezentata in forma prescrisa de regula 13 si va contine succesiv urmatoarele part (capitole):
- titlul inventiei, asa cum figureaza in formularul cererii de brevet;
- domeniul tehnic in care poate fi folosita inventia;

- stadiul anterior al tehnicii;

- expunerea inventiei (asa cum este caracterizata in revendicari);

- prezentarea sumara a figurilor din desene;

- prezentarea detaliata a obiectului inventiei;
- indicarea modului in care inventia este succeptibila de aplicare industriala.
Nu este necesara evidentierea prin titluri a capitolelor din descriere.

4.1. Titlul
(1) Titlul trebuie sa expuna intr-o formulare clara si concisa obiectul/obiectele inventiei, pentru a permite stabilirea domeniului de specialitate si clasificarea corecta a acestuia, conform clasificarii internationale a brevetelor.

(2) In titlul inventiei se folosesc notiuni tehnice generale si cunoscute, in forma nearticulata, de exemplu: "aparat", "dispozitiv", "instalatie", "procedeu", "procedeu si instalatie", fara indicatii de detaliu.
(3) Atunci cand este posibil, se vor folosi notiunile care se regasesc in clasificarea internationala a brevetelor.
(4) In cazul unui grup unitar de inventii titlul va contine toate obiectele inventiilor din grup pentru care se cere protectie, expuse in ordine (aceeasi ordine ca a revendicarilor independente), ca de exemplu: produs, procedeu de obtinere a produsului, instalatie pentru realizarea procedeului.
(5) Titlul unei inventii de perfectionare este, de regula, identic cu cel al inventiei brevetate pe care o perfectioneaza.

(6) Se exclude folosirea, in titlul inventiei, a unor denumiri comerciale, denumiri de persoane, denumiri fanteziste sau denumiri de marci de produse sau de serviciu; a cuvantului "brevet", a abrevierilor ca "etc.".

(7) In redactarea titlurilor inventiilor, trebuie tinut cont de faptul ca aceste titluri, facand parte din datele bibliografice codificate ale descrierilor de inventie, trebuie sa poata fi transferate pe purtatori magnetici de informatii; ca urmare titlurile nu trebuie sa prezinte decat caractere si semne pe care calculatorul le poate imprima si reproduce.
R 13(1)b) 4.2. Domeniul tehnic in care poate fi folosita inventia

(1) Acest capitol reprezinta partea introductiva a descrierii inventiei si constituie o dezvoltare a titlului, cu delimitarea domeniilor concrete in care este posibila si indicata utilizarea inventiei.

(2) Ca mod de prezentare, expunerea va putea incepe cu urmatoarea formulare:

"Inventia se refera la ... ( se reproduce titlul ) destinat ..."

(3) In cazul inventiilor de perfectionare, expunerea acestui capitol va putea incepe cu urmatoarele formulari:

a) In situatia in care inventia de perfectionare reprezinta o perfectionare a unei inventii brevetate:

" Inventia se refera la .... (se reproduce titlul) si constituie o perfectionare a inventiei din brevetul Nr. ... "

b) In situatia in care respectivele " perfectionari " reprezinta solutii realizate in serie si reprezinta perfectionari atat la inventia brevetata, cat si la o prima " inventie de perfectionare " a respectivei inventii brevetate; se incepe cu formularea:

"Inventia se refera la ... ( se reproduce titlul ) si constituie o perfectionare a inventiei din brevetul Nr. ... si a inventiei de perfectionare din brevetul Nr. ..."

(4) In cazul descrierii unui grup unitar de inventii, se mentine aceeasi formulare pentru acest capitol : " Inventia se refera la ( se reproduce titlul ) destinat, ... ", grupul unitar de inventie fiind considerat in ansamblu.

(5) In acest capitol nu se expun elemente concrete ale solutiei tehnice ale inventiei (grupului unitar de inventii) pentru care se solicita protectie, avantaje ale inventiei sau evolutia stadiului tehnicii.

R 13(1)c) 4.3. Stadiul anterior al tehnicii

(1) In acest capitol se prezinta, in mod succint si fara a se face apel la desene explicative, solutia sau solutiile tehnice anterioare devenite publice care sunt cele mai apropiate de inventia pentru care se solicita protectie ( produs, procedeu / metoda ) si sunt cunoscute de solicitant. Totusi, daca reproducerea unei figuri este relevanta pentru intelegerea stadiului cunoscut al tehnicii, este admisa si o reprezentare a acestuia .Acest capitol nu trebuie sa se constituie, insa, intr-un tratat de specialitate si nici intr-un raport de documentare.

(2) Nu se face un istoric sau o trecere in revista a tuturor materialelor publice ce contin solutiile tehnice cunoscute, ci se prezinta numai o selectie a solutiilor sau solutia tehnica cea mai apropiata cunoscuta de solicitant, cu care se compara inventia.

(3) Se recomanda ca datele de identificare a surselor de informare privind solutiile citate sa fie indicate in paranteze, in felul urmator:
- numarul brevetului de inventie si codul tarii in care a fost acordat;
- titlul articolului, cu precizarea numelui autorului publicatiei, a paginii si a anului publicarii;
- titlul revistei, manualului, tratatului etc., cu precizarea numelui autorului, a anului editarii si a denumirii editurii.

(4) La prezentarea solutiilor tehnice cunoscute, nu se fac referiri la firme, intreprinderi, indicative de aparate, etc. ci numai la solutii tehnice concrete, publice.
(5) Prezentarea fiecarei solutii tehnice cunoscute selectionate va putea incepe, de exemplu, cu formularea:
" Este cunoscut .... (un aparat, produs, procedeu, instalatie, metoda etc.) destinat ..... "
In cazul in care se prezinta mai multe solutii tehnice, se pot folosi in continuare formulari de tipul:

" Este de asemenea cunoscut un aparat .... "
" Se cunoaste, de asemenea, un aparat ... "
" In acelasi scop, mai este cunoscut ..... "

(6) In cazul unui grup unitar de inventii, pentru fiecare inventie se va prezenta cel putin cate o solutie cunoscuta din stadiul tehnicii, in conditiile expuse la pct. (5). In aceasta situatie se va proceda dupa cum urmeaza:
a) Se poate prezenta cate un material documentar distinct pentru fiecare inventie din cadrul grupului unitar de inventii, de exemplu:
- un brevet referitor la un produs X1 cel mai apropiat de produsul X din cadrul grupului unitar de inventii;
- un brevet referitor la un procedeu, cel mai apropiat de procedeul din cadrul grupului unitar de inventii;
- un brevet referitor la o instalatie, cea mai apropiata de instalatia din cadrul grupului unitarde inventii.
b) Se poate prezenta un singur material documentar (brevet de inventie), care contine solutiile tehnice cunoscute pentru toate inventiile din cadrul grupului unitar, in situatia in care acest brevet se refera la:

- "produsul Y si procedeul de obtinere ..." si eventual " o instalatie...." sau
- "un procedeu si o instalatie . . ."

apreciate ca fiind cele mai apropiate de grupul unitar de inventii care se descrie.

c) Se poate prezenta un singur material documentar (brevet de inventie), in care este prezentata o singura solutie corespunzatoare pentru una din inventiile din cadrul grupului unitar, de exemplu
"produsul Y", sau "un procedeu de obtinere a produsului Y",
dar care in textul descrierii contine solutii cunoscute corespunzatoare pentru a constitui stadiul anterior al tehnicii pentru celelalte inventii din cadrul grupului unitar de inventii care este descris.

(7) Se recomanda ca prezentarea solutiilor tehnice cunoscute sa se incheie prin prezentarea concluziilor referitoare la dezavantajele pe care acestea le prezinta. Aceasta se poate realiza prin:
a) prezentarea dezavantajelor pentru fiecare solutie in parte, varianta care se aplica mai ales in cazul prezentarii solutiilor cunoscute in conditiile expuse la pct. (6). a) .

b) prezentarea dezavantajelor la sfarsitul capitolului pentru toate solutiile tehnice cunoscute, varianta care se aplica mai ales in cazul prezentarii solutiilor cunoscute in conditiile expuse la pct. (6) b) si c) de mai sus.

De mentionat ca dezavantajele care se evidentiaza trebuie sa fie certe, obiective si neexagerate, si sa nu fie denigratoare.
(8) In cazul inventiilor de perfectionare, in capitolul stadiul tehnicii se fac referiri la:
a) numai la inventia brevetata care este perfectionata si la materialele documentare luate in considerare la descrierea acesteia, daca ulterior datei de inregistrare acesteia nu a aparut o alta solutie mai apropiata de inventia de perfectionare, putandu-se evidentia la sfarsit limitele sau dezavantajele acesteia;

b) la "o prima inventie de perfectionare", daca respectivele perfectionari sunt realizate in serie, in sensul precizat si la pct 4.2. (3), pag.....
c) atat la inventia brevetata care este perfectionata ( eventual la o prima inventie de perfectionare in sensul prezentat la pct. a) si b) ), cat si la solutia tehnica apropiata publicata intre data de inregistrare a cererii de brevet pentru inventia perfectionata si data de inregistrare a cererii de brevet pentru inventia de perfectionare care este descrisa, putandu-se evidentia: limitele acestora si/sau dezavantajele pe care le prezinta.
R 13(1)d) 4.4. Expunerea inventiei

Expunerea inventiei trebuie astfel realizata incat sa fie inteleasa:
- problema tehnica pe care o rezolva inventia ( chiar daca aceasta nu este explicit mentionata in textul descrierii );
- solutia de rezolvare a problemei asa cum este ea revendicata.
- avantajele inventiei in raport cu stadiul tehnicii.

4.4.1 Prezentarea problemei pe care o rezolva inventia

Problema tehnica pe care trebuie sa o rezolve o inventie este motivatia tehnica care sta la baza inlaturarii unui dezavantaj al solutiilor din stadiul tehnicii.
In situatia in care nu rezulta in mod implicit din expunerea inventiei, este necesara expunerea explicita a problemei tehnice pe care o rezolva inventia.
In acest scop, se recomanda formulari de tipul:

" Problema pe care o rezolva inventia este de a realiza o combina de recoltat cereale, care sa culeaga si spicele cazute ";

" ... de a realiza un dispozitiv de protectie a vederii sudorilor, care sa asigure sincronizarea intervalelor de transparenta a vizorului, cu intervalele de stingere a arcului, in cazul sudarii electrice cu impulsuri"

" ... de a folosi jetul de lichid de spalare a pieselor si pentru antrenarea benzii care le transporta ".

" ... de a realiza o crestere a vitezei de evacuare a gazelor arse care sa determine scaderea contrapresiunii ... "
4.4.2 Prezentarea solutiei tehnice de rezolvare a problemei

(1) Prezentarea solutiei tehnice trebuie facuta explicit, in asa fel incat sa rezulte clar, precis si logic modul in care elementele ei de noutate asigura rezolvarea problemei tehnice.

(2) Solutia tehnica noua care face obiectul inventiei se va prezenta in mod succint, intr-o fraza sau eventual in cateva fraze, punandu-se in evidenta toate elementele tehnice noi, fara a se intra in detalii de realizare.
Solutia poate fi expusa prin reproducerea partii caracteristice a revendicarii independente sau prin reproducerea, in ceea ce priveste continutul, a caracteristicilor esentiale ale solutiei, in asa fel incat sa corespunda diferitelor revendicari avute in vedere.
In cazul unui grup unitar de inventii se vor avea in vedere toate revendicarile independente.
Se recomanda urmatoarele formulari:
" Procedeul conform inventiei inlatura dezavantajele mentionate prin aceea ca ... "
" Instalatia conform inventiei inlatura dezavantajele mentionate prin aceea ca este alcatuita din .... ( sau cuprinde ) "

(3) In cazul unui grup unitar de inventii, se vor prezenta in ordinea succesiunii din titlu solutiile tehnice noi ale fiecarei inventii din cadrul grupului unitar avandu-se in vedere toate revendicarile independente
Expunerea fiecarei solutii tehnice se va realiza conform celor prevazute la pct. (1) si (2) de mai sus, intr-una din variantele:

a) intr-o singura fraza,

b) respectand modul de expunere a solutiilor noi in partea caracteristica a revendicarilor unice sau independente corespunzatoare fiecarei inventii din grup,

c) in conditiile care sa permita punerea in evidenta a existentei
conceptului inventiv unitar in cadrul grupului respectiv de inventii.
Prezentarea solutiei celei de a doua sau a treia inventii din cadrul grupului unitar se va realiza prin referire la inventia anterioara.

Se recomanda urmatoarele formulari generale:

" Produsul X, conform inventiei, ..."

" Procedeul de obtinere a produsului X, conform inventiei, consta in ... "

" Instalatia pentru realizarea procedeului de obtinere a produsului X, conform inventiei, este formata din .... "

4.4.3. Evidentierea avantajelor

(1) Expunerea solutiei tehnice noi care face obiectul inventiei trebuie sa fie insotita de evidentierea avantajelor inventiei, in raport cu stadiul tehnicii.

(2) In cazul unui grup unitar de inventii avantajele se evidentiaza in ansamblul lor dupa expunerea solutiilor tuturor inventiilor din cadrul grupului.

(3) Evidentierea avantajelor se realizeaza in urmatoarele conditii:
a) avantajele se prezinta sub forma enuntiativa, fara motivare;
b) avantajele trebuie sa fie reale, valabile pentru intregul domeniu de aplicare a inventiei (grupului unitar de inventii) si sa rezulte in comparatie cu toate solutiile prezentate in capitolul referitor la stadiul cunoscut al tehnicii (pct. 4.3.);
c) cand avantajul consta intr-un efect economic, se va arata acest efect fara indicarea valorii economice;
d) cand inventia prezinta un singur avantaj acesta se evidentiaza intr-o singura fraza.

(4) Este recomandata o formulare de tipul:

"Prin aplicarea inventiei se obtin urmatoarele avantaje:
- reducerea consumului de energie;
- simplificarea constructiva;
- cresterea randamentului ; etc."
R 13(1)e) 4.5. Prezentarea desenelor explicative

(1) Acest capitol se introduce in situatia in care se anexeaza la descriere desene explicative.

(2) Prezentarea figurilor serveste ca parte introductiva a prezentarii detaliate a obiectului inventiei.
Intrucat prezentarea detaliata a inventiei se prezinta in general, sub forma unuia sau mai multor exemple de realizare, se recomanda formulari de tipul:
" Se prezinta in continuare un exemplu ( doua, trei ... exemple ) de realizare a inventiei, in legatura si cu figura ( figurile 1..... n ), care reprezinta: ...
- fig 1, vedere de ansamblu a dispozitivului conform inventiei;
- fig. 2, sectiune a dispozitivului dupa planul ...
- fig 3, ...... "
sau
" Se prezinta in continuare inventia in detaliu, cu referire la/in legatura si cu figurile 1 la n, care reprezinta
- fig. 1, vedere de ansamblu a dispozitivului (instalatiei) conform inventiei;
- fig. 2, sectiune dupa axa A - A ( I - I ) a unui detaliu ( un agregat ) din fig. 1;
- fig. 3: schema cinematica de actionare;
- fig. 4: diagrama de tratare termica ....
- fig. 5: microfotografie a structurii metalografice in forma marita de n ori...

R 11 4.6. Prezentarea detaliata a obiectului inventiei

(1) Obiectul unei inventii brevetabile poate fi din orice domeniu, reprezentand in sens larg:

- un produs (de exemplu: aparate, dispozitive, instalatii, substante, amestecuri, microorganisme, etc.)
- un procedeu (avand drept rezultat obtinerea sau modificarea unui produs, etc)
- o metoda (cu rezultate de natura calitativa: masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare, tratament, etc.)

R 13(1)f) (2) Acest capitol se refera la modul de realizare si de folosire sau functionare a inventiei, prezentarea facandu-se prin exemple, cu referire la desene, cand acestea exista.

(3) Se va evita prezentarea unui numar exagerat de mare de exemple de realizare, care nu sunt strict necesare pentru definirea inventiei. Totusi, exemplele, variantele sau cazurile particulare care se prezinta trebuie sa fie intr-un numar suficient care sa asigure:

- ilustrarea tuturor elementelor noi ale inventiei;
- intelegerea in detaliu a solutiei tehnice noi (solutiilor tehnice noi in cazul unui grup unitar de inventii);
- demonstrarea faptului ca solutia/solutiile tehnice noi sunt realizabile si reproductibile.

(4) In cazul descrierii unui grup unitar de inventii, se va prezenta cel putin cate un exemplu de realizare pentru fiecare inventie, in ordinea succesiunii lor in titlu.
(5) Exemplele se pot numerota cu cifre arabe incepand de la 1 si se prezinta, de exemplu, dupa cum urmeaza:

a) in primul exemplu (considerat de regula cel mai reprezentativ) se prezinta inventia in detaliu;

b) in exemplele urmatoare se pot prezenta doar elementele care difera de primul exemplu, daca in rest inventia ramane nemodificata, facandu-se o referire corespunzatoare la primul exemplu;
(6) Inventia se va prezenta in exemple folosind elementele sale noi impreuna cu elementele cunoscute din stadiul tehnicii.

(7) Atunci cand este cazul, se va prezenta, pe scurt, fundamentarea teoretica a solutiei tehnice noi.
(8) Pentru intelegerea solutiei inventiei se pot prezenta relatii matematice, algoritmi, formule chimice sau reactii chimice, materiale utilizate sau metodele de calcul folosite.
(9) In situatia in care unele dintre elementele specifice inventiei sunt ilustrate cu ajutorul unor diagrame sau grafice, acestea se comenteaza in textul exemplului sau exemplelor de realizare.

(10) Elementele specifice inventiei pot de asemenea sa fie prezentate sub forma unor valori precizate in tabele care se anexeaza la textul exemplelor de realizare si care fac parte integranta din acestea. In aceasta situatie, in textul exemplului sau exemplelor de realizare se fac referiri cu privire la respecivele tabele, la valorile inscrise in aceste tabele si se trag concluziile care se impun.

(11) Exemplul de realizare nu trebuie sa contina elemente tehnologice si de proiectare, altele decat cele care caracterizeaza inventia.

(12) Prezentarea unui dispozitiv, instalatie etc. va fi astfel intocmita incat odata cu mentionarea unui element sa se arate si rolul sau functia pe care o indeplineste elementul respectiv. Nu se admit formulari in care elementele componente sunt prezentate ca o insiruire simpla, fara a arata scopul si legatura functionala dintre ele.

(13) Descrierea exemplului de realizare care are ca obiect "un dispozitiv", "un aparat", "instalatie", etc., se incepe de obicei cu prezentarea acestuia in stare statica dupa care se prezinta modul de functionare. Nu este exclusa, in cazuri specifice, prezentarea combinata.


(14) Daca obiectul inventiei este un produs de tipul utilaj, instalatie, dispozitiv, aparat, scula, mecanism si altele asemenea, se recomanda ca descrierea produsului in starea statica sa se faca prin indicarea elementelor constitutive, de la general spre particular, a rolulului functional al fiecarui element, a legaturii functionale dintre elemente, a relatiilor constructive, functionale si de pozitie dintre elementele constitutive.
(15) Se recomanda ca prezentarea unui ansamblu incepe cu expunerea elementelor de baza, la care se adauga treptat prezentarea celorlalte elemente ce intra in componenta ansamblului, in ordinea lor functionala.

(16) Exemplul/exemplele de realizare cu referire la desenele explicative se expun cu introducerea in text a semnelor de referinta corespunzatoare fiecarui element, detaliu, organ de masina etc.
In acest scop, in acest este recomandat sa se execute intai desenele nepozitionate, urmand ca pozitionarea sa se faca, pe masura redactarii exemplului sau exemplelor de realizare. Partile componente, detaliile, organele, apratele precum si alte elemente prezentate in descriere, in cadrul exemplelor de realizare, vor purta, pe desen, cate un semn de referinta. Fiecare semn de referinta va reprezenta acelasi element, chiar daca acesta apare in mai multe figuri astfel, incat sa aiba o singura semnificatie.

(17) Pozitionarea ansamblului si a elementelor sale componente pe desenele explicative, care trebuie sa se regaseasca in textul exemplului de realizare, se recomanda sa se realizeze astfel:

a) pentru ansambluri care urmeaza a fi detaliate se utilizeaza litere mari ale alfabetului latin;
b) pentru piesele componente ale ansamblurilor si subansamblurilor se utilizeaza cifre arabe;
c) pentru detalii de forma, degajari, orificii etc: se utilizeaza litere mici ale alfabetului latin;
d) in functie de numarul detaliilor, se pot utiliza si litere sau cifre cu indicii "prim" sau "secund", ca de exemplu 1', 2", a' etc.;
e) pentru unele notatii specifice, de exemplu unghiuri, se pot utiliza litere ale alfabetului grecesc;
f) se vor folosi de asemenea notatii specifice utilizate in mod curent in domeniul fizicii, rezistentei materialelor, aerodinamicii etc.;
g) pentru schemele electrice, pneumatice, hidraulice, se vor utiliza simbolurile standardizate;
h) pentru schemele bloc se pot utiliza cifre arabe sau litere mari ale alfabetului latin;
i) introducerea semnelor de referinta in text se face in ordinea crescatoare a numerelor si/sau in succesiunea alfabetica a literelor, concomitent cu pozitionarea pe desen;
j) numerele de referinta se noteaza in continuare, in ordine crescatoare, indiferent de faptul daca inventia contine mai multe exemple de realizare si independent de ordinea figurilor;
k) atat ansamblul cat si fiecare din elementele sale componente, pozitionate initial cu un semn de referinta, vor pastra acelasi semn de referinta pe parcursul exemplului/exemplelor succesive ale descrierii si in desenele explicative succesive.

(18) Din punct de vedere al modului de redactare, in cazul in care in textul descrierii se mentioneaza pentru prima data o piesa sau un detaliu al piesei, se recomanda ca acestea sa se exprime insotite de articol nehotarat, ca de exemplu:

"Instalatia conform inventiei, este formata dintr- o placa de baza 1 prevazuta cu niste coloane de sustinere 2 si 3 pe care culiseaza o tija 4..."
(19) Descrierea exemplului de realizare care are ca obiect "un material" cuprinde prezentarea materialului precizandu-se, dupa caz, natura (compozitia) si structura materialului, proportia cantitativa intre componentii din care este confectionat materialul, proprietatile sale (fizice, mecanice etc.).
Pentru fiecare varianta de realizare a respectivului material se prezinta exemple distincte de realizare.
In situatia in care structura materialului este ilustrata prin microfotografii care se anexeaza la descriere, prezentarea structurii se va face cu referire la respectivele microfotografii precizandu-se ordinul de marire a structurii si pozitiile diferitelor elemente structurale, care se noteaza pe microfotografie, de preferinta cu litere mici ale alfabetului latin .

(20) Descrierea exemplului de realizare care are ca obiect un procedeu/metoda trebuie sa contina, dupa caz, prezentarea a:
- succesiunii logice de operatii caracterizate prin faze,
- ordinii de desfasurare a fazelor;
- caracteristicilor materiilor prime folosite ( in cazul procedeelor );
- caracteristicilor materialelor supuse testarii ( in cazul metodelor );
- conditiilor tehnice de desfasurare ( parametrii fazelor );
- mijloacelor tehnice utilizate ( reactivi, alte materiale );
- instalatiilor, aparatelor, instrumentelor necesare pentru realizarea procedeului (metodei);
- produselor finale care se obtin in cazul procedeelor;
- rezultatelor finale care se obtin in cazul metodelor.

(21) In situatia in care procedeul / metoda include:
- valori limitative si preferentiale ale unor parametri;
- variante de detaliu privind succesiunea fazelor, conditiile de desfasurare a fazelor, materia prima/materialele folosite;
- cazuri particulare de realizare;
- variante privind calitatea produsului final care se obtine, alternative ale conditionarii suplimentare, si altele
se recomanda ca pentru cat mai multe din aceste aspecte sa se redacteze exemple distincte de realizare pentru definirea cat mai completa a ariei protectiei solicitate.

(22) Redactarea exemplului / exemplelor de realizare, in cazul descrierii unei "folosiri a produsului X" in sensul explicitarii si concretizarii acestei notiuni se realizeaza prin exemplificarea unui procedeu / metode de folosire a produsului X.

(23) In situatia in care grupul de inventii cuprinde: un produs X in doua forme analoage de realizare ce prezinta aceleasi caracteristici, acelasi domeniu de utilizare si rezolva aceeasi problema tehnica dar cuprind de exemplu:
- o macrostructura diferita constituita din aceleasi materiale, sau
- materiale ce alcatuiesc o macrostructura diferita ca natura sau microstructura, pentru fiecare varianta a produsului se redacteaza cel putin cate un exemplu de realizare.

(24) In situatia in care grupul unitar de inventii cuprinde doua procedee analoage, special concepute pentru realizarea aceluiasi produs si diferind:
- prin materia prima folosita, conditiile de realizare fiind identice,
- prin conditiile de realizare, materia prima fiind identica,
- prin alternanta fazelor sau includerea unor faze suplimentare pentru fiecare procedeu analog se readacteaza cel putin cate un exemplu de realizare.

(25) In situatia in care grupul unitar de inventii cuprinde doua variante de realizare a unui mijloc special conceput pentru realizarea unui procedeu, de exemplu:
a) doua variante de realizare constructiva a unui dispozitiv care:
- rezolva aceeasi problema tehnica,
- sunt echivalente ca mijloace pentru realizarea aceluiasi procedeu.

b) un dispozitiv si un ansamblu cuprinzand un set din respectivele dispozitive care:
- rezolva aceeasi problema,
- sunt echivalente ca " mijloace " pentru realizarea aceluiasi procedeu,pentru fiecare forma de realizare a inventiei se redacteaza cel putin cate un exemplu.

(26) In situatia in care grupul unitar de inventii cuprinde in doua variante analoage de realizare: procedeul de folosire a produsului X / metoda de folosire a podusului X ,pentru fiecare varianta se redacteaza cel putin cate un exemplu de realizare.

R 33 (27) In situatia in care inventia de perfectionare are ca obiect un produs (un dispozitiv, o instalatie), exemplul de realizare se expune in conditiile prezentate ca mai sus, cu urmatoarele precizari:

a) se prezinta in detaliu obiectul inventiei de perfectionare, expunerea trebuind astfel facuta incat sa rezulte ca produsul nu poate sa fie realizat si / sau sa functioneze decat in stransa corelare cu inventia brevetata care este perfectionata;

b) se reproduc unele elemente continute in inventia brevetata care se perfectioneaza, in masura in care ele sunt necesare pentru intelegerea solutiei inventiei de perfectionare;

c) in cazul in care in descriere se folosesc, pentru desemnarea elementelor cunoscute, semnele lor de referinta din descrierea inventiei perfectionate, pozitionarea elementelor componente ale inventiei de perfectionare ( in textul exemplului si pe desenele explicative ) se realizeaza cu cifre, litere, etc. in ordine crescatoare, in continuarea numerotarii si pozitionarii din descrierea inventiei perfectionate.
(28) In situatia in care inventia de perfectionare are ca obiect un procedeu sau o metoda, exemplul de realizare se expune in conditiile prezentate mai sus, cu urmatoarele precizari:

a) daca perfectionarea se refera numai la o singura faza a procedeului/metodei ce face obiectul inventiei brevetate care se perfectioneaza, se descrie aceasta faza in detaliu, ansamblul procedeului/metodei inventiei brevetate prezentandu-se mai sumar, in masura in care acest lucru este necesar pentru intelegerea solutiei inventiei de perfectionare;
b) daca perfectionarea se refera la intregul flux tehnologic al procedeului/metodei ce face obiectul inventiei brevetate, se prezinta ansamblul procedeului/metodei in detaliu, in conditiile perfectionate;

c) in ambele cazuri, prezentarea trebuie astfel facuta incat sa rezulte ca inventia de perfectionare nu poate fi realizata decat in stransa corelare cu inventia brevetata perfectionata.

Observatie

R 13(1)g Daca din descriere nu rezulta in mod evident modul in care inventia indeplineste conditia de aplicabilitate industriala conform art. 10 din lege, atunci, dupa prezentarea exemplelor de realizare, trebuie sa se indice in mod explicit acest lucru. Astfel daca, de exemplu, in cazul unei metode de incercare, nu rezulta in mod evident din descriere modul de exploatare in industrie, de producere sau de utilizare, atunci este nevoie de o explicitare.

4.a. Inventii din domeniul biotehnologiilor

R 42 Normele generale privind descrierile, revendicarile si desenele din capitolele 2 si 3 se aplica si in cazul prezentarii inventiilor din domeniul biotehnologiilor, cu exceptiile si completarile prezentate in continuare.

4.a.1. Noi rase de animale
A 11
A 18 Descrierile inventiilor care se refera la noi rase de animale se redacteaza in
R 14 principal avand la baza regula 42.




4.a.2. Microorganisme

(1) Cand obiectul inventiei este un microorganism, pe langa cele prevazute la regula 13, descrierea va trebui sa contina caracteristicile taxonomice, morfologice si biochimice ale acestuia si cel putin un procedeu de obtinere a microorganismului plecand de la un microorganism cunoscut.

(2) Conform prevederilor art. 18 alin.2 din lege trebuie indicata denumirea microorganismului, numarul si data inregistrarii precum si institutia de depozit autorizata ( vezi pct. 7, cap. 4 ).

(3) Daca inventia se refera la un procedeu nou de obtinere a unui microorganism avand cel putin o caracteristica taxonomica, morfologica sau biochimica noua, descrierea va mai cuprinde, pe langa cele prevazute la pct. 4, si urmatoarele:

a) in capitolul "stadiul tehnicii", indicarea denumirii microorganismului de la care s-a plecat in aplicarea noului procedeu, institutia sau autoritatea de depunere, cu nume, numar de depozit precum si data depunerii caracteristicile lui taxonomice, morfologice si biochimice;

b) in capitolul "exemplu de realizare", dupa descrierea procedeului, se va descrie microorganismul obtinut, prin caracteristicile sale taxonomice, morfologice si biochimice, cu precizarea acelor caracteristici ce fac obiectul inventiei si / sau efectele tehnice noi obtinute.

4.a.3. Secvente de nucleotide si/sau aminoacizi

Cand obiectul inventiei este o secventa de nucleotide sau de acizi aminati, in descriere se va indica succesiunea nucleotidelor sau aminoacizilor.

5. Revendicari

5.1. Aspecte generale

A 14 (1) Una dintre conditiile constituirii depozitului national reglementar al cererii
A 34 de brevet de inventie este reprezentata de depunerea la OSIM a revendicarilor, acestea fiind cele care determina intinderea protectiei conferite prin brevetul de inventie.

R 15(1) (2) Revendicarile trebuie sa defineasca obiectul pentru care se solicita protectie, indicand caracteristicele tehnice ale inventiei printr-o formulare clara si concisa.

A 34 (3) Revendicarile trebuie sa se bazeze pe descrierea inventiei, intinderea protectiei conferite prin brevet fiind determinata de continutul revendicarilor, interpretat insa in legatura cu descrierea si desenele inventiei.

5.2. Forma si continutul revendicarilor

(1) Intrucat revendicarile trebuie sa indice caracteristicele tehnice ale inventiei, nu pot constitui revendicari formularile care se refera la:
- problema tehnica a inventiei, chiar daca este pusa pentru prima data pe plan mondial, revendicarea trebuind sa contina solutia tehnica concreta de rezolvare a acestei probleme;
- avantajele obtinute prin aplicarea inventiei, chiar daca sunt obtinute pentru prima data;
- cerintele impuse pentru functionarea obiectului inventiei sau modul de functionare al acestuia;
- simpla enuntare a folosirii unui produs;
- simpla enuntare a faptului ca un produs poate fi obtinut printr-un anumit procedeu.

R 15(2) (2) Revendicarile se compun din doua parti si anume o parte introductiva (preambul) si o parte caracterizanta despartite prin expresia:

..."caracterizat(a) prin aceea ca"...

Fiecare revendicare se redacteaza intr-o singura fraza.

R 15(2) (3) Preambulul primei revendicari si, daca este cazul, al altor revendicari independente, trebuie sa cuprinda desemnarea obiectului inventiei asa cum apare in titlul inventiei, precum si elementele tehnice ale inventiei care sunt necesare pentru definirea obiectului inventiei si fac parte din stadiul tehnicii. Daca inventia nu are elemente comune cu solutiile anterioare, in preambulul revendicarii se mentioneaza numai titlul acesteia. Expunerea elementelor tehnice apartinand stadiului tehnicii nu este necesara in cazul revendicarilor dependente.

R 15(2) (4) Cea de a doua parte a revendicarilor, cea caracterizanta ( sau caracteristica), trebuie sa cuprinda elementele tehnice noi care, impreuna cu elementele tehnice mentionate in preambul, definesc obiectul inventiei pentru care se solicita protectie.

R 33(5) (5) In cazul inventiei de perfectionare, trebuie avute in vedere si urmatoarele particularitati:
- in preambul se va mentiona numarul brevetului acordat pentru inventia perfectionata, ca de exemplu:
"Aparat pentru masurarea presiunii care perfectioneaza inventia din brevetul RO nr. 205742 ...";

- in partea caracterizanta se vor mentiona elementele tehnice noi, aflate in interdependenta tehnica cu elementele inventiei perfectionate.

(6) Revendicarile trebuie numerotate in mod continuu, cu cifre arabe.

R 15(9) (7) Revendicarile pot contine tabele, formule chimice sau formule matematice, daca acestea sunt esentiale pentru a defini noutatea inventiei.

R 15(9) (8) Nu este permisa includerea in revendicari a desenelor, graficelor, liniilor de programe, subrutinelor sau programelor de calculator.

5.3. Claritatea revendicarilor

(1) Fiecare revendicare trebuie astfel redactata incat sa poata fi interpretata atribuind cuvintelor sensul si scopul pe care il au, in mod normal, in domeniul respectiv, cu exceptia cazurilor in care descrierea confera acelor cuvinte o semnificatie speciala, printr-o definire explicita sau in alt mod.

R 15(3) (2) Elementele tehnice noi trebuie prezentate nu ca o simpla insiruire, ci impreuna cu legaturile lor de interdependenta (constructiva, functionala, sinergica etc. ).

(3) In cuprinsul revendicarilor se va pastra aceeasi denumire a elementelor ca in textul descrierii.

(4) Nu este admisa prezentarea in revendicari a elementelor tehnice prin indicatii de genul " conform figurii 5 " sau " ca in pagina nr. 7 a descrierii".

R 15(8) (5) Daca insa cererea de brevet cuprinde si desene explicative, iar intelegerea revendicarii respective este facilitata de referirea la aceste desene, elementele tehnice mentionate in revendicare, atat cele din preambul cat si cele din partea caracterizanta, vor fi insotite de semnele de referinta respective, plasate intre paranteze. In orice caz, aceste semne de referinta nu trebuie interpretate ca limitand sfera protectiei definita de revendicari.

(6) Revendicarea va fi astfel formulata incat, in lipsa semnelor de referinta din paranteze, fraza sa prezinte claritate si cursivitate.

5.4. Revendicari independente si dependente

R 15(4) (1) Conform regulii 15(4), in functie de complexitatea inventiei, exista una sau mai multe revendicari. In primul caz, cand exista o singura revendicare, ea este independenta; in al doilea caz prima revendicare este independenta, iar urmatoarele pot fi revendicari independente sau revendicari dependente.

R 15(5) (2) Revendicarea independenta trebuie sa contina toate caracteristicele esentiale ale inventiei, suficient de clar conturate pentru a asigura reproducerea obiectului inventiei in conditiile obtinerii acelorasi efecte tehnice.

R 15(7) (3) Orice revendicare independenta poate fi urmata de una sau mai multe revendicari dependente, care sa se refere la aceasta revendicare independenta si sa dezvolte sau sa expliciteze elemente tehnice mentionate in revendicarea independenta, fie in preambul fie in partea caracterizanta, cu conditia respectarii unitatii inventiei. Revendicarile dependente pot defini si variante de realizare a obiectului inventiei definit in revendicarea independenta respectiva (vezi si pct.5.5).

(4) O revendicare dependenta se poate referi la una sau mai multe revendicari independente, la una sau mai multe revendicari dependente sau atat la revendicari independente cat si la revendicari dependente.

(5) Fiecare revendicare dependenta trebuie sa cuprinda, pe cat posibil in preambul, mentionarea revendicarii sau a revendicarilor la care se refera. Revendicarile dependente nu trebuie sa reia intreg titlul din preambulul revendicarii independente la care se refera, ci doar partea esentiala a acestuia.
Exemplu:
" 1. Procedeu pentru obtinerea de suprafete metalice mate, caracterizat prin aceea ca ...

2. Procedeu conform revendicarii 1, caracterizat prin aceea ca ... "

(6) Toate revendicarile dependente care se refera la aceeasi revendicare precedenta trebuie grupate, pe cat este posibil, impreuna.

R 15(7) (7) Tinand cont de natura inventiei, trebuie avut in vedere ca numarul revendicarilor independente de aceeasi categorie si al revendicarilor dependente sa nu fie nejustificat de mare; va fi evitata formularea de revendicari care difera intre ele doar prin elemente care fac parte din stadiul tehnicii.

5.a. Revendicarile in cazul inventiilor din domeniul biotehnologiilor

5.a.1. Noi rase de animale

Redactarea revendicarilor va avea in vedere, in principal, regula 42.(3).

5.a.2. Microbiologie

R 15 (1) Pentru redactarea unei revendicari din domeniul microbiologiei este de preferat sa se aleaga, fara ca acesta sa fie limitativa, una din urmatoarele forme:
a) cand o cultura a unui microorganism a fost dezvoltata intr-o institutie depozitara, cea mai buna cale de definire a microorganismului, intr-o revendicare va fi utilizarea numelui institutiei, oficial recunoscuta si numarul de inregistrare a depozitului. Este de preferat sa se indice si numele genului si speciei din care face parte cultura. In acest caz o astfel de revendicare poate fi scrisa astfel:

Microorganism .... (elemente din stadiul tehnicii), caracterizat prin aceea ca apartine "genului", "speciei" si este depus la "institutia depozitara" sub "numarul de inregistrare a depozitului".

b) microorganismul poate fi descris printr-un procedeu utilizat pentru obtinerea lui dintr-un microorganism cunoscut. Este posibil sa se utilizeze o revendicare de tipul "produs prin procedeu" doar atunci cand procedeul utilizat este repetabil.

c) microorganismul poate fi descris prin intermediul parametrilor, in particular parametrii functionali, ca de exemplu rezistenta la inhibarea cresterii. Un exemplu de astfel de revendicare este:

Microorganism producator de OL-histidina apartinand genului X, caracterizat prin aceea ca prezinta rezistenta la inhibarea cresterii cu un inhibitor pe baza de ARN-polimeraza.

Considerand ca dezvoltarea microorganismului de genul X este oprita de inhibitorul pe baza de ARN-polimeraza, elementele caracteristice din revendicarea de mai sus constituie un test simplu de rutina pentru distingerea microorganismului revendicat fata de cele din stadiul tehnicii.

d) microorganismul poate fi caracterizat prin abilitatea de a produce sau transforma un compus organic

(2) In cazul procedeelor microbiologice revendicarile vor fi redactate urmand aceleasi reguli ca si in cazul altor procedee cu respectarea cerintei de reproductibilitate, deci procedeul trebuie sa fie dezvaluit in masura suficienta incat sa permita unui specialist in domeniu sa reproduca inventia.

(3) Procedeele pentru izolarea microorganismelor din surse naturale, de exemplu probe de sol sau apa si pentru obtinerea microorganismelor prin mutatii naturale nu sunt considerate repetabile.

(4) Procesele de mutatii artificiale sunt considerate in cea mai mare parte repetabile cum ar fi procesele de inginerie genetica.

5.a.3. Secvente genice

R 14(4) (1) Revendicarile de secvente ADN sau ARN sunt exprimate in mod clasic prin enumerarea nucleotidelor componente sub forma de codoni.

Exemplu:
"Secventa ADN (sau gena) .... elemente din stadiul tehnicii ..., caracterizata prin aceea ca, prezinta lantul de nucleotide ... "

(2) Pot fi redactate si definitii functionale atat timp cat un specialist in domeniu poate deduce din aceste definitii toate variantele incluse cu respectarea reproductibilitatii.

Exemplul 1:
"Secventa ADN ..., caracterizata prin aceea ca, hibrideaza in anumite conditii, cu secventa ADN cu insiruirea de nucleotide ... si codifica o proteina cu activitate enzimatica X"

Daca conditiile din exemplul sus-mentionat sunt cunoscute din stadiul tehnicii atunci ele nu mai trebuie enumerate, dar daca ele sunt noi este necesar sa fie aratate in mod explicit, ca in exemplul urmator.

Exemplul 2:
"Secventa ADN ..., caracterizata prin aceea ca, prezinta o omologie de n % cu secventa ADN ... si codifica o proteina cu activitatea enzimatica X."

Exmplele 1 si 2 de revendicari nu ar fi suficient dezvaluite daca proteina codificata nu ar avea o secventa de aminoacizi sau o functie cunoscuta bine definita.

Exemplul 3:
"Secventa ADN ..., caracterizata prin aceea ca, codifica o anumita enzima si este flancata de secvente reglatoare care permit exprimarea in plante."

Enzima mentionata in exemplu 3 trebuie sa fie exact cunoscuta

Exemplul 4:
"Secventa ADN ..., caracterizata prin aceea ca, codifica o proteina derivata din proteina cu secventa de aminoacizi ... prin substitutie sau aditie in pozitiile y si z a unuia sau mai multor aminoacizi si care are activitatea enzimatica X."

Plasmidele si vectorii pot fi definiti la randul lor prin secventele de nucleotide specifice, prin procedeul lor de preparare sau cu referire la o figura care arata structura vectorului sau plasmei (de exemplu harta de restrictie)

Plasmidele si vectorii pot fi definite si prin referire la linia celulara-gazda care le contine, aceste referiri urmand intocmai recomandarile facute pentru tulpini noi de microorganisme.

5.a.4. Proteine

(1) La redactarea unei revendicari de proteina se va avea in vedere enumerarea lantului de aminoacizi.
In acest domeniu, in revendicari, pot fi acceptate si definitii functionale cum ar fi:

Exemplu:
"Proteina ...(elemente din stadiul tehnicii), caracterizata prin aceea ca, are o omologie de n % cu secventa de aminoacizi ... si prezinta o activitate celulazica."

Proteinele pot fi definite in revendicari si printr-o combinatie de mai multi parametrii cum ar fi, de exemplu, greutatea moleculara, sursa de obtinere si o proprietate functionala. Numai un singur parametru nu este suficient pentru definirea proteinelor.
In aceleasi moduri pot fi definitii in revendicari si enzimele si anticorpii.

5.5. Unitatea inventiei

A 19 (1) Conform articolului 19 din lege, o cerere de brevet se poate referi nu
R 31(1) numai la o singura inventie, ci si la un grup de inventii astfel legate incat sa
R31(2) formeze un singur concept inventiv general.
Prin urmare, pot exista, pentru aceeasi cerere de brevet:
- revendicari independente de categorii diferite;
- revendicari independente de aceeasi categorie;
- revendicari dependente.


R 31(4) (2) In cazul unui grup unitar de inventii, se redacteaza cate o revendicare independenta pentru fiecare inventie, in ordinea succesiunii din titlu.
In cazul inventiilor cu revendicari independente de categorii diferite, in revendicari titlul nu se reproduce integral, ci se extrage din acesta numai elementul la care se refera revendicarea. De exemplu, in cazul unei cereri de brevet cu titlul: " Procedeu si instalatie pentru obtinerea de suprafete metalice mate ", revendicarile independente vor putea avea urmatoarea formulare:

" 1.Procedeu pentru obtinerea de suprafete metalice mate, caracterizat prin aceea ca ... ",
" 2. .......
" 3. ...... ( revendicarile dependente de revendicarea 1 )
" 4. .....
" 5. Instalatie pentru aplicarea procedeului de la revendicarea 1, caracterizata prin aceea ca ... ".
Revendicarile independente de categorii diferite pot fi grupate intr-una dintre urmatoarele variante:
a) produs + procedeu pentru fabricarea produsului;

b) produs + mijloc special conceput pentru realizarea produsului;

c) produs + folosire a produsului;

d) procedeu/metoda + mijloc special conceput pentru realizarea procedeului/metodei;

e) produs + procedeu pentru fabricarea produsului + mijloc special conceput pentru realizarea procedeului;

f) produs + procedeu special conceput pentru fabricarea produsului + folosire a produsului
Nota: Notiunea de "folosire" este generica si trebuie interpretata ca procedeu sau metoda de folosire

g) produs + mijloc special conceput pentru realizarea produsului + folosire a produsului,
h) produs + procedeu special conceput pentru fabricarea produsului + mijloc special conceput pentru realizarea procedeului + folosire a produsului.

R 31(5) (3) Cu conditia ca unitatea inventiei sa fie respectata, pot exista in aceeasi cerere de brevet mai multe revendicari independente din aceeasi categorie ( de exemplu: produs, procedeu, etc. ), dar numai daca respectivele obiecte ale inventiei nu pot fi acoperite de o singura revendicare.

Exemple: - compusi chimici noi, care pot fi obtinuti prin mai multe procedee;
- compusi chimici noi, definiti prin structura si prin procedeul de obtinere;
- produse realizate si eventual comercializate separat dar functionand doar impreuna, cum ar fi o priza si o fisa, un emitator si un receptor; sau un codor si un decodor;
- in cazul unor circuite cu punti redresoare, ar putea fi nevoie de revendicari independente separate pentru sisteme monofazate si respectiv polifazate care includ asemenea circuite, dat fiind ca numarul de circuite necesare depinde de numarul de faze.

(4) O revendicare independenta se poate referi la alta revendicare, cazul tipic fiind cel al revendicarii care se refera la o revendicare de alta categorie, de exemplu " Procedeu pentru fabricarea produsului definit in revendicarea 1, caracterizat prin aceea ca... "
Nici in cazul in care, revendicarea care defineste, de exemplu, fisa in legatura cu priza:

"Fisa destinata cuplarii cu priza definita in revendicarea 1, caracterizata prin aceea ca ...")

nu este o revendicare dependenta.
Referirile intre revendicari independente de aceeasi categorie pot apare si atunci cand revendicarile respective cuprind elemente care pot fi substituite unul altuia, de exemplu:

"Aparat conform revendicarii 1, caracterizat prin aceea ca, elementul X este inlocuit cu elementul Y ".

6. Desene

Acest capitol abordeaza cerintele care urmeaza sa fie indeplinite de desenele continute in cerere.

6.1. Formele grafice de prezentare considerate ca desene

R 16(3) Sunt considerate desene toate felurile de desene tehnice, ca de exemplu: vederi in perspectiva, vederi explodate, sectiuni longitudinale si sectiuni transversale, detalii la scari diferite etc. Desenele includ, de asemenea, scheme logice si diagrame, care cuprind si diagrame functionale si reprezentari grafice ale unui fenomen dat exprimand relatia dintre doua sau mai multe marimi.
Exista si alte forme grafice de prezentare care pot fi incluse in descriere, revendicari sau rezumat si care nu sunt supuse acelorasi cerinte ca desenele. Formele respective sunt formule chimice si matematice precum si tabele care sunt abordate la pct. 6.10 si 6.11. Ele pot fi depuse insa si ca desene, caz in care ele trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte ca desenele.

6.2 Prezentarea desenelor

(1) Toate desenele trebuie sa fie grupate impreuna, pe file destinate exclusiv lor si nu pot fi incluse in descriere, revendicari sau rezumat, chiar daca acestea se termina in partea de sus a paginii si lasa spatiu suficient, si chiar daca nu exista decat o singura figura.

(2) In ceea ce priveste figura care insoteste rezumatul, se va tine cont de prevederile pct.7. Figura insotind rezumatul trebuie sa fie figura cea mai reprezentativa a inventiei si trebuie sa fie aleasa dintre desenele care insotesc cererea. Nu este permis sa se deseneze o figura speciala pentru rezumat, care sa difere de celelalte figuri ale cererii.

6.3 Hartia folosita

R 16 (2) Fila continand desene trebuie sa fie de format A4 (297 mm × 210 mm) sau, in cazuri exceptionale, A3 ( 420 mm x 297 mm ) si va fi realizata, de preferinta, din calc sau carton alb. In orice caz, suportul folosit pentru desene va trebui sa asigure desenelor contrastul necesar pentru reproducerea prin metode electrostatice.

6.4. Prezentarea filelor cu desene

(1) Suprafata utilizabila a filelor

R 16(2) Filele cu desene nu vor avea chenar sau alte linii care sa delimiteze suprafata utilizata, iar marginile minime vor fi de 2,5 cm pe fiecare latura.
Desenele trebuie astfel realizate, incat sa nu se suprapuna intre ele pe suprafata filei.

(2) Numerotarea filelor cu desene

Filele cu desene trebuie sa fie numerotate in cadrul suprafetei maxime utilizabile, asa cum este ea definita in Regula 16(2). In loc de a numerota fila la mijloc, se accepta totusi numerotarea spre marginea din dreapta daca desenul se apropie prea mult de mijlocul marginii suprafetei utilizabile.
Aceasta numerotare trebuie sa fie clara, de exemplu folosind numere mai mari decat cele utilizate pentru repere.

6.5. Prevederi generale privind desenele

(1) Pozitionarea in pagina

In masura in care este posibil, toate figurile desenelor trebuie sa fie asezate in pozitie verticala. Daca latimea unei figuri este mai mare decat inaltimea ei, aceasta poate fi asezata astfel incat partea de sus si partea de jos a figurii sa se afle de-a lungul marginilor laterale ale filei, cu partea de sus a figurii inspre marginea stanga a filei.
In acest caz, daca alte figuri sunt desenate pe aceeasi foaie de hartie, ele trebuie sa fie asezate in acelasi mod, astfel incat toate figurile de pe aceeasi fila sa fie dispuse dupa axe paralele.
Daca foaia trebuie sa fie intoarsa pentru a citi figurile, numerotarea trebuie sa apara pe marginea din dreapta a foii.

(2) Numerotarea figurilor

Figurile vor fi numerotate consecutiv in ordine crescatoare, cu cifre arabe, independent de numerotarea filelor.
Aceasta numerotare va fi precedata de prescurtarea "FIG". Daca o singura figura este suficienta pentru a ilustra inventia, ea nu trebuie sa fie numerotata si prescurtarea "FIG" nu trebuie sa apara.
Numerele si literele ce identifica figurile trebuie sa fie simple si clare si nu pot fi folosite in combinatie cu paranteze, cercuri sau ghilimele. Ele trebuie, de asemenea, sa fie mai mari decat numerele folosite ca repere.
O exceptie referitoare la numerotarea in ordine crescatoare este permisa numai in ceea ce priveste figurile partiale ce urmaresc alcatuirea unei singure figuri de ansamblu, indiferent de faptul daca ele apar pe una sau mai multe file. In acest caz, figurile pot fi identificate prin acelasi numar, urmat de o majuscula din alfabetul latin (de exemplu, fig. 7A, 7B).

(3) Figurile de ansamblu

Daca figurile desenate pe doua sau mai multe file urmeaza sa formeze o singura figura de ansamblu, figurile de pe aceste file vor fi astfel aranjate incat figura de ansamblu sa poata fi asamblata fara a se obtura vreuna din partile figurilor partiale.
Figurile partiale desenate pe foi separate trebuie intotdeauna sa se poata potrivi cap la cap, adica nici o figura partiala nu poate contine partile alteia.
Se poate ivi cazul cand partile unei figuri intregi sunt desenate pe o singura foaie dupa o dispunere diferita de cea a figurii de ansamblu, adica o figura foarte lunga sa fie divizata in mai multe parti dispuse una deasupra celeilalte si nu una langa alta pe foaie. Aceasta practica este permisa, dar relatiile intre diferitele figuri trebuie sa fie clare si neechivoce. Este, de aceea, recomandabil sa fie inclusa o figura la scara redusa, reprezentandu-se figura de ansamblu formata din figurile partiale si indicandu-se pozitiile acestora din urma.

6.6. Executia desenelor

(1) Trasarea liniilor

R16.(2) Desenele trebuie sa fie executate in negru, de preferinta cu tus respectandu-se prevederile Regulii 16 (2) de a se asigura contrastul necesar reproducerii prin metode electrostatice.
Exemplarele obtinute prin heliografie nu satisfac cerintele impuse pentru desene si de aceea este indicat sa nu se depuna astfel de copii.
In toate cazurile, grosimea liniilor trebuie sa ia in considerare scara, natura, executia si lizibilitatea perfecta a desenelor si a reproducerilor acestora.
Toate liniile trebuie sa fie executate cu instrumente de desenat, cu exceptia celor pentru care astfel de instrumente nu exista, de exemplu diagrame si figuri cu profil neregulat.

(2) Umbre
Folosirea umbrelor in figuri este permisa, cu conditia ca astfel sa se faciliteze intelegerea lor si sa nu se exagereze pana acolo incat sa se afecteze lizibilitatea.

(3) Planuri de sectiune

Daca figura este o sectiune a unei alte figuri, aceasta din urma trebuie sa indice pozitia sectiunii si poate sa indice sensul de vedere a sectiunii.
Fiecare figura reprezentand o sectiune trebuie sa fie usor identificabila, in special daca sunt facute mai multe sectiuni in aceeasi figura, de exemplu prin marcarea fiecarui capat al liniei de sectiune cu acelasi numar scris cu cifre romane. Acest numar trebuie sa fie acelasi cu numarul ( cu cifre arabe ) care identifica figura in care este reprezentata sectiunea respectiva. De exemplu:

- fig.12 reprezinta o sectiune dupa planul XII-XII din fig. 11.

(4) Hasuri

O sectiune trebuie sa fie reprezentata si desenata in acelasi fel ca o vedere normala ale carei parti in sectiune sunt hasurate cu linii echidistante, distanta intre hasuri fiind aleasa in functie de suprafata totala ce urmeaza a fi hasurata.
Hasurile nu trebuie sa impiedice citirea clara a semnelor de referinta sau a liniilor de reper. In consecinta, daca nu este posibil ca semnele de referinta sa fie amplasate in afara zonei hasurate, atunci hasurile pot fi intrerupte acolo unde urmeaza a fi introduse semnele de referinta. Anumite tipuri de hasuri pot primi o anumita semnificatie.

(5) Scara desenelor

Daca scara figurii este astfel aleasa, incat detaliile esentiale nu se disting intr-o reducere fotografica la 2/3, atunci figura trebuie sa fie redesenata la o scara mai mare, si daca este necesar, figura trebuie sa fie divizata in figuri partiale astfel incat reducerea liniara la 2/3 sa fie inteligibila.
Reprezentarea grafica a scarii desenelor, in cazurile in care includerea ei este considerata utila, trebuie sa fie astfel efectuata incat sa fie utila atunci cand desenul este reprodus intr-un format redus. Prin urmare, sunt excluse indicatiile de tipul "marime reala" sau "scara 1/2", atat pe desene cat si in descriere, in favoarea reprezentarilor grafice ale scarii.

Elementele aceleiasi figuri vor fi reprezentate la aceeasi scara, cu exceptia cazului cand o scara diferita este necesara pentru claritatea figurii.
Daca o scara diferita este indispensabila pentru ilustrarea unui detaliu care apare intr-o figura, in scopul obtinerii claritatii necesare, se poate adauga o figura suplimentara la o scara mai mare, care ilustreaza elementul din figura initiala.
In astfel de cazuri, este recomandat ca elementul marit aratat in a doua figura sa fie inconjurat de un cerc fin sau punctat in prima figura, indicandu-se pozitia sa fara a se complica figura.

(6) Numere, litere si semne de referinta

Numerele, literele si semnele de referinta, precum si orice alte date precizate pe filele cu desene, cum ar fi numerotarea figurilor, paginile desenelor, texte explicative, reprezentarea scarilor, trebuie sa fie simple si clare, si sa nu fie folosite impreuna cu paranteze, ghilimele, cercuri sau sublinieri. Semne ca 6´ sau 35 nu sunt considerate ca incluzand ghilimele si de aceea sunt permise. Este de preferat ca numerele, literele si semnele de referinta sa fie orientate la fel ca diagrama la care se refera, astfel incat sa nu fie necesara rotirea paginii. Filele cu desene nu vor avea cartus indicator si nu vor cuprinde linii de cota si dimensiuni.

(7) Linii de repere

Liniile de repere sunt liniile dintre semnele de referinta si elementele la care se refera. Astfel de linii pot fi drepte sau curbe si trebuie sa fie cat mai scurte. Ele trebuie sa inceapa din imediata apropiere a semnelor de referinta si sa se extinda pana la elementele indicate unde este de preferat sa se termine cu un punct. Liniile de reper trebuie sa respecte aceleasi reguli ca si liniile desenelor [pct. 6.6.(1).

(8) Sageti

Sagetile pot fi folosite la capatul liniilor de reper, cu conditia ca indicatia lor sa fie clara. Ele pot indica mai multe lucruri:
(a) o sageata libera indica intreaga sectiune spre care este indreptata;
(b) o sageata care atinge o linie aflata in directia sagetii indica suprafata aratata de acea linie, .

(9) Inaltimea numerelor si literelor din desene

Pentru cifrele si literele folosite in desene, este impusa marimea minima de 0,32 cm, astfel incat reducerea dimensiunii lor la 2/3 sa ramana usor lizibila.
In cazurile exceptionale in care desenele sunt realizate pe file de format A3, inaltimea minima a majusculelor va fi de 0,5 cm.
In mod normal, pentru litere trebuie folosit alfabetul latin. Alfabetul grecesc este totusi acceptat acolo unde se utilizeaza de obicei, de exemplu pentru unghiuri, lungimi de unda etc.

R 16(5) (10) Utilizarea semnelor de referinta in descriere, revendicari si desene
Semnele de referinta care nu sunt mentionate in descriere si revendicari nu trebuie sa apara in desene si invers.
Semnele de referinta ce apar in desene trebuie sa apara in descriere si revendicari, luate ca un tot unitar. In ceea ce priveste folosirea acestor semne in revendicari, se va tine seama de cap. 5 .
Diferite elemente ale desenelor nu trebuie sa fie notate prin semne de referinta daca acele parti nu au fost descrise. Aceasta situatie poate apare ca rezultat al modificarilor descrierii, presupunand stergerea unor pagini sau a unor paragrafe intregi. O solutie ar fi sa se stearga din desen semnele de referinta care au fost sterse din descriere.
Daca, dintr-un motiv oarecare, o figura este stearsa, atunci este de la sine inteles ca solicitantul sau titularul trebuie sa stearga toate semnele de referinta ce fac referire la acea figura si care apar in descriere si revendicari.
In cazul cererilor ce se refera la obiecte complexe si care au un numar mare de desene, la sfarsitul descrierii se poate adauga o legenda a semnelor de referinta. Aceasta legenda poate avea orice forma considerata adecvata si contine toate semnele de referinta impreuna cu desemnarea elementelor pe care le indica.

6.7. Texte in desene

R 16(4) (1) Desenele nu trebuie sa contina texte, cu exceptia unui cuvant sau a unor cuvinte izolate - atunci cand acest lucru este absolut necesar - cum sunt "apa", "abur", "deschis", "inchis" etc., iar pentru schemele si diagramele ce ilustreaza etapele unui procedeu, cateva cuvinte cheie, absolut necesare intelegerii acestora.
R 16(4) (2) Daca textul este considerat indispensabil pentru intelegerea desenului, trebuie folosit un numar minim de cuvinte si, de asemenea, aceste cuvinte trebuie dispuse astfel incat sa ramana in jurul lor un spatiu liber, neintersectat de nici o linie din desen, care sa permita inlocuirea cuvintelor (de exemplu, la traducere) fara a se acoperi vreo linie a desenului.

6.8. Simboluri conventionale

Dispozitivele cunoscute pot fi reprezentate prin simboluri a caror semnificatie conventionala este universal recunoscuta cu conditia ca nici un alt detaliu sa nu fie esential pentru intelegerea obiectului inventiei. Alte semne si simboluri pot fi folosite cu conditia ca ele sa nu poata fi confundate cu simbolurile conventionale existente, sa fie usor identificate, adica simple si clar explicate in textul descrierii.
Diferite tipuri de hasuri pot avea, de asemenea, semnificatii conventionale diferite, referitoare la natura materialului ce se vede in sectiunea respectiva.

6.9. Modificari ale desenelor

Modificarile desenelor sunt permise, ca si cele ale altor documente ale cererii. Aceste modificari pot fi facute la solicitarea partii interesate, sau la solicitarea OSIM. Modificarile pot viza atat erori materiale cat si erori de fond.
Modificarile desenelor sunt, in general, supuse acelorasi reguli care se aplica modificarilor altor documente din cerere.
Daca desenele care se indeparteaza in mod evident de cerintele de forma prevazute in Regulament sunt depuse cu scopul de a stabili o anumita data a depunerii sau a retine o data de prioritate, OSIM va permite ca aceste desene sa fie modificate sau inlocuite astfel incat sa se furnizeze desene conform Regulamentului, cu conditia ca acestea sa fie clare si sa nu introduca un material nou in cerere. Pentru a respecta aceasta prevedere, solicitantii trebuie sa aiba grija ca orice desene pe care le depun la constituirea depozitului, chiar daca nu satisfac toate prevederile regulamentare, sa arate in mod clar toate caracteristicile necesare ilustrarii inventiei.

6.10. Formule matematice sau chimice

(1) Formulele matematice sau chimice pot fi scrise de mana sau desenate, daca este necesar, dar este recomandat sa fie utilizate instrumente specializate. Din motive practice, formulele pot fi grupate impreuna pe una sau mai multe foi anexate la descriere si numerotate impreuna cu aceasta. Este recomandat, in astfel de cazuri, ca fiecare formula sa fie desemnata printr-un semn de referinta iar descrierea sa contina trimiteri la semnele de referinta ale acestor formule, ori de cate ori este necesar.

(2) Formulele chimice sau matematice trebuie sa foloseasca simboluri de uz general si sa fie desenate astfel incat sa nu permita nici o ambiguitate.
Cifrele, literele si semnele care nu sunt dactilografiate trebuie sa fie lizibile si identice ca forma in diferite formule, indiferent de documentul pe care apar.

(3) Formulele chimice sau matematice ce apar in textul descrierii, revendicarilor sau al rezumatului, trebuie sa cuprinda simboluri ale caror caractere majuscule au cel putin 0,21 cm inaltime. Daca apar pe filele de desene, aceste caractere majuscule trebuie sa aiba cel putin 0,32 cm inaltime (0,5 cm in cazul filelor de format A3).

(4) Toate simbolurile matematice folosite in formulele, care apar in descriere, in anexa sau pe filele de desene, trebuiesa fie explicitate in descriere, cu exceptia cazului cand semnificatia lor rezulta in mod clar din context. In orice caz, simbolurile matematice folosite pot fi grupate intr-o lista.
6.11. Tabele

(1) Tabele in descriere

Pentru o mai usoara intelegere, tabelele pot fi, de asemenea, grupate impreuna pe una sau mai multe foi anexate la descriere si numerotate impreuna cu aceasta.
Daca sunt necesare doua sau mai multe tabele, fiecare trebuie identificat fie printr-un numar scris cu cifre romane, independent de paginarea descrierii desenelor sau de numerotarea figurilor, fie cu litere majuscule, fie printr-un titlu indicand continutul, fie prin orice mijloace.
Fiecare linie sau coloana din tabel trebuie explicitata, de asemenea, daca este necesar, si unitatile folosite.
Prevederile pct. 1(5) si 1(7) din cap. 3 referitoare la suprafata utilizabila a filelor si la conditiile impuse caracterelor utilizate, se aplica si la tabele.

(2) Tabele in revendicari

Revendicarile pot sa includa tabele, daca acestea sunt considerate utile pentru definirea protectiei. In acest caz, tabelele trebuie sa fie incluse in textul revendicarii respective; ele nu pot fi anexate la revendicari si nici nu se poate face referire la tabelele continute in descriere sau anexate descrierii.

7. Rezumat

7.1. Probleme generale

R 18A (1) Rezumatul reprezinta o expunere concisa a informatiilor tehnice expuse in descriere, revendicari si, daca este cazul, in desene si el trebuie sa permita cititorului, familiarizat sau nu cu aceste documente, sa sesizeze rapid continutul subiectului tratat.

(2) Rezumatul trebuie sa constituie un mijloc util, care sa permita parcurgerea informatiei tehnice in cadrul unei cercetari documentare efectuate intr-un anumit domeniu tehnic si, in mod deosebit, sa permita aprecierea necesitatii de a consulta sau nu documentul de brevet in intregime.

(3) Rezumatul nu serveste decat scopurilor de informare tehnica, excluzand orice alt scop, si nu este destinat, in mod special, a fi utilizat in vederea interpretarii intinderii protectiei solicitate.

7.2. Prezentarea rezumatului

(1) Rezumatul trebuie sa fie clar si concis, continand pana la 150 de cuvinte. Rezumatul poate contine formule chimice sau matematice, ca si tabele.

(2) Se va evita utilizarea unor expresii implicite ca: "aceasta descriere priveste", "inventia definita de aceasta descriere " si " aceasta inventie se refera la " .

(3) Se recomanda, de asemenea, evitarea unor termeni juridici, utilizati in formularea revendicarilor, cum ar fi: " numitul " sau " numita ", sau "mijloace".

7.3. Continutul rezumatului

(1) Rezumatul trebuie sa indice titlul inventiei.

(2) Rezumatul trebuie sa se refere, in mod special, la ceea ce este nou in cadrul domeniului tehnic caruia ii apartine inventia. Daca inventia se refera la o modificare a unei aparaturi, a unui procedeu, a unui produs sau a unei compozitii, rezumatul trebuie sa aiba legatura cu descrierea tehnica a modificarii. Daca inventia este fundamentala, este posibil ca intraga descriere tehnica sa prezinte un caracter nou in domeniul tehnic a vut in vedere si, in acest caz, rezumatul trebuie sa se refere la totalitatea descrierii. Daca o cerere de brevet se refera la un produs, in mod special la un compus sau la o compozitie si contine o descriere substantiala a metodei de preparare sau de utilizare a acestui produs, aceasta trebuie sa fie, de asemenea, tratata in rezumat.

(3) Daca descrierea cuprinde variante de realizare, rezumatul trebuie sa trateze varianta preferata si sa se refere la celelalte variante in masura in care aceasta referire poate fi efectuata succint; daca acest lucru nu este posibil, rezumatul va mentiona si existenta altor variante si va preciza daca ele difera in mod esential de varianta preferata.

(4) Atunci cand este cazul si cu conditia ca descrierea sa contina informatia necesara, rezumatul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) pentru o masina, un aparat (aparatura) sau un sistem - structura, constructia si functionarea acestuia;
b) pentru un produs fabricat- procedeul de fabricare;
c) pentru un compus chimic - identitatea (structura daca este cazul) si modul de preparare, proprietati, utilizari;
d) pentru un amestec - ingredientele esentiale, proportiile igredientelor, proprietati, prepararea sa;
e) pentru un procedeusau o metoda - fazele ( etapele ).
Detaliile mecanice, ca si detaliile de conceptie, nu trebuie sa figureze in rezumat.

(5) In special in cazul inventiilor din domeniul chimiei, care se refera la compusi sau la compozitii, rezumatul trebuie sa puna in evidenta felul compusului sau al compozitiei, ca si utilizarea lor, de exemplu: " compusii apartin categoriei de alchilbenzen sulfonil uree; pot fi utilizati ca antidiabetice administrate pe cale orala ". Ilustrarea unei categorii trebuie sa se faca cu ajutorul unui exemplu tipic. In ceea ce priveste procedeele, sau metodele rezumatul trebuie sa evidentieze tipul de reactie, reactivii si conditiile de aplicare a procedeului, ilustrate la modul general printr-un exemplu unic. In masura posibilului, rezumatul trebuie sa indice acea formula chimica ce, printre celelalte formule cuprinse in descriere, caracterizeaza ce mai bine inventia.

(6) Rezumatul nu trebuie sa contina declaratii privitoare la avantajele sau la valoarea presupusa a inventiei revendicate, sau declaratii care se refera la aplicatii cu caracter speculativ ale inventiei.
(7) Daca cererea contine desene, solicitantul trebuie sa indice numarul figurii (de regula, una singura) care urmeaza sa fie publicata impreuna cu rezumatul. Aceasta indicatie se inscrie in partea de jos a paginii cuprinzand rezumatul, ca de exemplu:

"Se publica fig. 2"

(8) In situatia de la pct. 7, fiecare caracteristica principala a inventiei mentionata in rezumat si ilustrata in figura trebuie sa fie urmata de semnul de referinta respectiv, plasat intre paranteze.

Capitolul 3. Conditii de forma ale cererii de brevet

1. Conditii materiale

R 17 (1) (1) Toate documentele cererii de brevet de inventie, adica cererea propriu-
R 17 (2) zisa, descrierea inventiei, revendicarile, desenele si rezumatul, se intocmesc pe file de format A4 (297 x 210 mm); se va utiliza o singura fata a fiecarei file.
Filele trebuie sa nu prezinte rupturi, indoituri sau incretituri si sa poata fi separate cu usurinta in vederea reproducerii lor.

(2) Hartia utilizata trebuie sa fie alba, rezistenta, flexibila si neteda.

R 17 (1) (3) Fiecare dintre documentele cererii de brevet (formular, descriere, revendicari, desene, rezumat) trebuie sa inceapa pe o fila noua.

(4) Fiecare fila va fi utilizata pe verticala, adica avand laturile mici dispuse sus si jos. Se admit exceptii doar in cazul desenelor.

(5) Marginile libere ale filelor vor fi de minimum:
- sus - 2 cm
- stanga - 2,5cm
- dreapta - 2 cm
- jos - 2 cm
Valorile maxime recomandate pentru marginile libere ale filelor sunt:
- sus - 4 cm
- stanga - 4 cm
- dreapta - 3 cm
- jos - 3 cm
Pentru filele cu desene se aplica prevederile pct. 6.4.(1) din cap. 2.

R 17(3) (6)Toate filele se numeroteaza in ordine crescatoare, cu cifre arabe dispuse in partea de sus a filei ( nu in marginea libera ), la mijloc.
Este recomandata numerotarea in trei serii separate (incepand fiecare de la 1), dupa cum urmeaza:
- prima serie pentru cerere, numerele respective fiind deja imprimate pe formular;
- a doua serie pentru descriere, revendicari si rezumat;
- a treia serie pentru desene.
In cazul numerotarii intr-o singura serie a descrierii, revendicarilor si desenelor, aceasta serie va incepe cu prima pagina a descrierii.

(7) Cererea de brevet, descrierea inventiei, revendicarile si rezumatul vor fi dactilografiate sau imprimate.
Doar simbolurile si caracterele grafice si formulele chimice sau matematice pot fi, daca este necesar, scrise de mana sau desenate.
Dactilografierea se va efectua la 1 1/2 - 2 randuri iar in cazul imprimarii, spatiul liber dintre randuri va fi cel putin egal cu inaltimea majusculelor.
Toate textele vor fi scrise cu caractere ale caror majuscule au inaltimea de cel putin 0,21 cm, cu culoare neagra care nu se sterge.
Caracterele utilizate pentru filele cu desene vor respecta prevederile pct. 6.6.(10) din cap. 2.

(8) Cererea de brevet, descrierea, revendicarile si rezumatul nu vor contine desene.

R 17(5) (9) Nici o fila nu trebuie sa prezinte stersaturi, corecturi, cuvinte scrise deasupra sau randuri intercalate. In cazul exceptiilor admise la aceasta prevedere, solicitantul va trebui sa semneze la locurile notificarilor, pe exemplarul original.

(10) Modificarile aduse documentelor cererii de brevet trebuie sa respecte aceleasi prevederi ca documentele depuse initial.
2.Terminologie

R 17(7) (1) Este recomandata folosirea termenilor, simbolurilor si semnelor acceptate in general in domeniul tehnic respectiv.
R 17(8) Unitatile de masura utilizate trebuie exprimate in sistemul international (SI), chiar daca este utilizat si alt sistem.
Temperaturile trebuie exprimate in grade Celsius, chiar daca este utilizat si alt sistem.
R 17(9) Pentru toate indicatiile fizice - privind, de exemplu, caldura, energia, lumina, sunetul, magnetismul - se vor utiliza unitatile din standardele internationale.
Pentru formulele matematice se vor utiliza simbolurile de uz general, iar pentru formulele chimice se vor utiliza simbolurile, greutatile atomice si formulele moleculare de uz general.

R 16(6) (2) Semnele de referinta utilizate pentru aceleasi elemente trebuie sa fie identice in descriere, revendicari, rezumat si desene, iar terminologia utilizata trebuie sa fie uniforma.

3. Elemente interzise

R 17(12) (1) Nu este permis ca documentele cererii de brevet de inventie sa cuprinda:

a) expresii sau desene contrare bunelor moravuri sau ordinii publice;

b) declaratii denigratoare cu privire la produse, metode sau procedee ale unei alte persoane, la meritele sau valabilitatea cererilor de brevet sau ale brevetelor apartinand unei alte persoane (comparatiile cu stadiul tehnicii nu sunt considerate ca denigratoare );

c) elemente care, in mod evident, nu au legatura cu inventia sau sunt de prisos.

R 17(2) (2) In cazul in care documentele cererii de brevet contin totusi elemente interzise conform paragrafului (1) a) si b) de mai sus, OSIM va omite aceste elemente interzise la publicarea documentelor respective, indicand amplasarea si numarul cuvintelor si / sau desenelor omise.

Capitolul 4. Documente anexate cererii de brevet care nu conditioneaza data depozitului

1. Rezumatul

R 18A Cererea de brevet este insotita obligatoriu de un rezumat, redactat conform pct. 7 din cap. 2, care se depune de regula odata cu celelalte documente ale cererii de brevet.

2. Procura

R 18B Daca depunerea cererii se face printr-un mandatar autorizat, procura se
R5(3)) depune la OSIM in termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii.
In acelasi mod se procedeaza si in cazurile in care solicitantul strain a depus cererea direct la OSIM.
Neprezentarea procurii in cazurile si in termenul mentionat are drept consecinta respingerea cererii de brevet.
Procura, ca act de imputernicire, trebuie sa cuprinda datele de identificare ale mandatarului si mandantului, data, semnatura si, dupa caz, stampila mandantului. Reprezentarea prin mandatar poate interveni oricand pe parcursul procedurii de examinare.
3. Declaratia cu privire la inventatori

R 18F(1) (1) In cazul in care nu a inscris inventatorii in cererea de brevet, solicitantul va trebui, conform regulii 18F (1) din regulament, sa depuna la OSIM o declaratie cu inventatorii in termen de 15 luni de la data depozitului sau a prioritatii, iar in cazul cererilor care se incadreaza in prevederile art. 44 alin. 2 si 3 din lege pana la publicarea cererii sau a hotararii de acordare a brevetului. Nedepunerea declaratiei mentionate va conduce la respingerea cererii.

R 18F(5) (2) Daca solicitantul modifica colectivul de autori ulterior depunerii cererii de brevet, insa numai pana la luarea hotararii de acordare a brevetului, este necesara depunerea la OSIM a unei declaratii autentificate conform regulii 18F (5) din regulament.

4. Actul cu privire la transmiterea dreptului la eliberarea brevetului

R 18G (1) Daca a primit dreptul la eliberarea brevetului de la inventator sau de la o persoana juridica inainte de depunerea cererii, solicitantul va depune la OSIM actul de cesiune in original sau in copie autentificata in termen de 6 luni de la data solicitarii examinarii in fond conform art. 26 din lege. Nedepunerea actului de cesiune in termenul mentionat conduce la respingerea cererii de brevet.

(2) Daca transmiterea dreptului s-a efectuat dupa depunerea cererii, actul de cesiune se va depune la OSIM pana la luarea hotararii.

5. Actul de prioritate

R 18C In cazul invocarii in cerere a unui drept de prioritate in baza art. 20 sau art. 21 din lege, actul de prioritate se depune in 3 luni de la data depozitului. Nedepunerea in termen are drept consecinta nerecunoasterea prioritatii invocate ( vezi si pct. 8.4 din cap. 1).
6. Autorizatia privind dreptul la invocarea prioritatii

R 18D Daca solicitantul cererii de brevet depuse la OSIM este o alta persoana decat cea care a efectuat primul depozit, atunci solicitantul care invoca dreptul de prioritate trebuie sa depuna la OSIM un act autentic din care sa rezulte dreptul de a revendica prioritatea primului depozit.
Actul mentionat trebuie depus in termen de 3 luni de la invocarea prioritatii; in caz contrar nu se recunoaste prioritatea invocata.
7. Actul de certificare a depunerii microorganismelor

R 18E (1) Daca cererea de brevet se refera la un microorganism conform art. 18 alin. 2 din lege, este necesara depunerea la OSIM a unui act care sa certifice depunerea microorganismului la o autoritate de depozit.

Actul care atesta constituirea depozitului microorganismului, intr-o colectie nationala sau internationala oficial recunoscuta, in cazul in care se solicita acordarea unui brevet de inventie pentru un nou microorganism, trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele:
- denumirea microorganismului;
- denumirea si adresa colectiei nationale sau internationale, oficial recunoscuta, la care s-a facut depozitul microorganismului;
- numarul depozitului microorganismului in colectia respectiva.

(2) Conditiile si termenele privind depunerea actului mentionat la pct. (1) de mai sus sunt stabilite in regula 18E din regulament.