Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...
 Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...
 

De ce sunt atrasi fotonii de gaurile negre ?

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
595 replies to this topic

#37
moftware

moftware

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,402
  • Înscris: 08.05.2008
Sa stii ca mi-ai dat o noua idee (de reprezentare a realitatii, imperfecta, dar sugestiva): poate ca noi nu vedem nimic in gaura din cauza ca e gaura prea adanca :idea:

Ce nu inteleg eu e de ce orizontul evenimentelor are diametre diferite, cata vreme teoria spune ca singularitatea ar trebui sa fie un punct, de dimensiune zero.

De fapt, gaurilor negre li se atribuie mase finite, adica nu sunt chiar gauri (fara fund) in tesatura spatiului, ca si cand ar avea masa infinita.

Si, de fapt, cand privim pe marginea unei gauri negre, e normal sa vedem ce se afla in spatele ei, sub diferite unghiuri, puternic lenticular, iar cand privim drept spre singularitate, atunci dispersia luminii e atat de mare, incat vedem practic tot cerul, care e preponderent negru.

Hmmm, daca e asa, atunci... in jurul unor gauri negre, cum sunt cele din centrul galaxiilor, se acumuleaza foarte multa materie si energie, producatoare de multa lumina, astfel incat acea gaura s-ar vedea... alba, facand-o imposibil de distins. In particular, poate ca quasarii sunt niste super-gauri negre.

#38
Anca12

Anca12

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,253
  • Înscris: 12.04.2008
@gushpi, gaurile negre nu se "vad" prin instrumente (radiotelescop) din mai multe motive:  gaura neagra are o gravitatie enorma (materie superconcentrata, masa enorma in volum relativ mic (deci nu cum zic unii colegi pe forum, cum ca ar fi o zona vida de materie, o teava goala prin care se scurge ceva, de exemplu timpul (!) spre undeva). Gravitatia enorma a gaurii negre nu permite emisia de materie spre spatiul galactic, asadar gaura neagra nu-si tradeaza existenta, nu poate fi pusa in evidenta prin ceva captat de radiotelescop.

Atunci, cum de se zice ca au fost descoperite gauri negre in galaxia noastra si in alte galaxii?

Prin lipsa informatiei, comparativ cu prezenta informatiei in zone vecine.

In zona extrem de restransa (gaura neagra are un diametru enorm, dar la distata uriasa apare mica si  dificil de localizat) se percepe doar zgomotul electromagnetic general, dar in zonele marginale peste zgomotul general se discerne radiatie electromagnetica specifica stelelor.

Cu tehnica moderna actuala si cu puterea de calcul cumulata in tandem cu algoritmi complecsi de interpretare, analizandu-se captarile sincronizate a 8 statii de radiotelescoape di locatii departate pe suprafata pamantului s-a reusit sa se simuleze pe computer cam cum ar arata gaura neagra daca ar fi vizibila.

Deci nu s-a fotografiat ca pe un OZN, ca nu trimite urme despre sine in spatiu, ci doar s-a creat pe computer un desen corespunzand oarecum zonei de unde nu vine nimic.

#39
PlatonX

PlatonX

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,727
  • Înscris: 13.09.2009

 moftware, on 24 aprilie 2019 - 22:11, said:

Ce nu inteleg eu e de ce orizontul evenimentelor are diametre diferite, cata vreme teoria spune ca singularitatea ar trebui sa fie un punct, de dimensiune zero.
A hydrogen atom is about 99.9999999999996% empty space
Percent Full = 0.0000000000004%

Dca faci un calcul - cati atomi sunt intr-o stea si cate particule subatomice sunt acolo, ajungi la concluzia ca atunci cand particulele subatomice se lipesc unele de altele, rezulta un spatiu foarte mic, dar nu zero. Ca sa rezulte un spatiu vid, ar trebui ca particulele subatomice sa aiba dimensiunea zero.

#40
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,552
  • Înscris: 12.04.2007

 PlatonX, on 25 aprilie 2019 - 07:41, said:

..........Dca faci un calcul - cati atomi sunt intr-o stea si cate particule subatomice sunt acolo, ajungi la concluzia ca atunci cand particulele subatomice se lipesc unele de altele, rezulta un spatiu foarte mic, dar nu zero. Ca sa rezulte un spatiu vid, ar trebui ca particulele subatomice sa aiba dimensiunea zero.

Ceea ce descrii tu se numeste stea neutronica. Materialul stelei neutronice este lipsit de spatii libere, neutronii sunt aproximaiv "lipiti" unul de altul.

Intre doua limite destul de precis determinate (cea superioara nu chiar precis; vb de minim 1.44 mase solare si cca 2.4...3 mase solare maxim) un nucleu stelar in colaps gravitational se "opreste" din caderea spre centrul de masa, in momentul in care nucleonii (deja e vb doar de neutroni, deoarece electronii s-au combinat cu protonii in timpul colapsului) se "ating", e un fenomen care ar putea fi descris cu cuvintele "doua particule de materie nu pot ocupa simultan acelasi spatiu" de fapt e un pic mai complex de atat dar asta e o prima consecinta. (se numeste principiul de excluziune al lui Pauli.)

Stelele neutronice sunt foarte interesante: au masa unui nucleu stelar intr-un diametru de ordinul a 20-si-ceva de km, cimp magnetic foarte puternic (deseori in primele milenii de viata acesta este imens, de ordinul a 10^9-10^11 Tesla, obiectul se numeste magnetar) si se invartesc foarte repede, din interactia campului magnetic (care la fel ca si in cazl pamantului, nu pleaca exact de la poli) cu diverse cantitati de particule incarcate care cad pe obiect rezulta ca de la polii magnetici pleaca jeturi relativiste de particule si radiatie electromagnetica, obiectul comportandu-se ca un far rotitor.

Gaura neagra este altceva, este doar manifestarea in spatiul fizic a "ceea ce ramane vizibil" atunci cand materialul nuclear stelar aflat in colaps este in cantitate mai mare decat ~2,4 mase solare; acesta nu se mai opreste la limita de raza de cca 20km, in momnetul cand particulele constituente "se ating", deoarece forta gravitationala este atat de puternica incat "striveste" particulele, transformandu-le intr-o stare exotica a materiei, posibil bosoni; acestia se pot afla "in superpozitie"" oricat de multi. E doar una din ipoteze. Rezultatul "vizibil": obiectul nu se mai opreste la dimensiuni fizice clare, o sfera de material nuclear, ci colapseaza in continuare spre dimensiuni nule; insa ce "ramane" se descrie in paragraful urmator.

 moftware, on 24 aprilie 2019 - 22:11, said:

.....Ce nu inteleg eu e de ce orizontul evenimentelor are diametre diferite, cata vreme teoria spune ca singularitatea ar trebui sa fie un punct, de dimensiune zero......

Forta gravitationala este din ce in ce mai mare in apropierea centrului de masa, din calcule reiese ca la o anumita distanta de centrul de masa, aceasta distanta fiind, simplificat, in functie doar de masa acestuia, viteza de evadare a unei presupuse particule (sa zicem un proton, sau un foton) care ar vrea sa paraseasca suprafata obiectului in colaps ar trebui sa fie mai mare decat viteza luminii pentru a putea "scapa" spre exterior. De aceea nimic nu poate sa paraseasca aceasta zona, chiar daca, cine stie, obiectul ar putea fi de exemplu nu de dimensiuni nule ci foarte mic, dar sub acest diametru calculabil. In consecinta orice chestie care cade spre aceasta "gaura" nu mai poate s-o paraseasca, ramane acolo pe vecie.

Orizontul evenimentelor e pur si simplu limita de la care viteza de evadare e egala cu viteza luminii; si aceasta limita e pur si siplu direct proportionala cu masa.
Nu e "diametrul obiectului" ci limita spatiala (cu centrul in singularitate) din care nici lumina nu mai poate scapa. Este, pentru noi, "diametrul vizibil" al gaurii negre.

Insa materia care cade spre "gaura" de obicei se fragmenteaza (spaghettification), sau oricum e formata in principal din nori de gaze si praf. Pe masura ce cad, acestia descriu o orbita cu raza din ce in ce mai mica in jurul "gaurii", si in procesul de acretie (cadere) materialul se "inghesuie", norii de gaz in cadere se comprima spre marginea obiectului, se incalzesc si emit o buna parte din masa lor sub forma de radiatie spre exterior chiar inainte de a cadea in"gaura". Procesul este atat de energetic incat zona de acretie straluceste cu mult mai intens decat orice alt fenomen stelar. Aproximativ 40% din masa in acretie este transformata in energie si expulzata spre exterior. Gaurile negre active (care se "hranesc") din centrul galaxiilor indepartate (deci tinere) stralucesc cu luminozitatea a mii de miliarde de sori din acest spatiu relativ mic, si se pot vedea la distante imense ca niste stele; ele au fost numite (pana a fi descifrat mecanismul lor) quasari, adica obiecte quasi-stelare. Dealtfel asta ai zis si tu in ultima fraza.

Edited by addysoftware, 25 April 2019 - 09:32.


#41
moftware

moftware

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,402
  • Înscris: 08.05.2008
Nu cumva "gaura neagra" (discul negru) e putin mai mare decat orizontul evenimentelor, adica decat raza in interiorul careia viteza luminii e insuficienta pentru a scapa? Evident, aici ma refer la gaurile negre "reci", in jurul carora e prea putina materie. Acestea ar avea o atmosfera compusa din radiatie extrem de puternic deviata, urmata de o stratosfera compusa din radiatie puternic deviata. In acest caz, un telescop (inclusiv radiotelescop) extrem de puternic si bine tintit spre stratosfera ne-ar permite sa vedem Universul si din alte unghiuri :idea: Sub unghiul potrivit, am putea.. sa ne vedem si pe noi insine. Si nu doar sincronizat cu noi :idea: La nevoie, pentru spalarea semnalului, pot fi aplicate corectii optice. Deocamdata e SF.

 Anca12, on 24 aprilie 2019 - 23:07, said:

Atunci, cum de se zice ca au fost descoperite gauri negre in galaxia noastra si in alte galaxii?
Prin lipsa informatiei, comparativ cu prezenta informatiei in zone vecine.
Exceptand singularitatile solitare, ca cele de mai sus, gaurile negre sunt descoperite mai ales datorita modificarii comportamentului corpurilor apropiate, sub influenta atractiei gravitationale enorme. Cu tehnologia actuala, poate cel mai des e observata absorbirea unei stele vecine.

#42
PlatonX

PlatonX

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,727
  • Înscris: 13.09.2009

 addysoftware, on 25 aprilie 2019 - 09:15, said:

deoarece forta gravitationala este atat de puternica incat "striveste" particulele, transformandu-le intr-o stare exotica a materiei, posibil bosoni; acestia se pot afla "in superpozitie"" oricat de multi.
Nu inteleg de ce campul gravitiational afecteaza pozitia particulelor subatomice. eu inteleg ca particulele subatomice interfereaza cu campul electic, nu gravitational.

#43
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,552
  • Înscris: 12.04.2007
@moftware
Sigur ca "vederea Pamantului" pe langa o gaura neagra, uzand efectul de curbare a lumini e SF; un telescop extrem de puternic al prezentului (si chiar al viitorului previzibil) nu poate sa vada nici macar steguletul de pe luna care e la cateva secunde-lumina distanta. Si nici nu poate "vedea" planetele stelelor vecine, acestea sunt doar "deduse" din perturbatiile asupra luminii pe care le fac luminii stelei lor.
Primele gauri negre sunt la sute de ani lumina distanta. Si nu stim unde sunt, pentru ca...... sunt negre.
Bine, unele poate am putea presupune ca sunt in centrul nebuloaselor (ramasitele unor supernove) dar din cate stiu, doar stelele neutronice formeaza supernove; gaurile negre sunt "zamislite in intuneric" si asa raman. Poate ma insel.

@Platon: Gravitatia afecteaza absolut orice particula. Este insa o "forta" extrem de slaba, de cca 1040 ori mai slaba decat campul electromagnetic. Insa spre deosebire de campul e-m, care e produs de particule iincarcate +/- deci la cantitati mari de particule de obicei se anuleaza, campul gravitational e doar aditiv. Nu exista mase negative. Deci doar adunam suficienta masa intr-un singur loc (de ex in nucleul unei stele masive), si forta gravitationala devine dominanta...

Chiar privit altfel (cum dealtfel e mai probabil ca este), campul gravitational, nu ca o forta ci ca o deformare geometrica (o curbura) a spatiului: fireste ca afecteaza totul. O particula mergand in linie dreapta printr-un spatiu curb, descrie....... o curba.

Edited by addysoftware, 25 April 2019 - 15:32.


#44
PlatonX

PlatonX

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,727
  • Înscris: 13.09.2009

 addysoftware, on 25 aprilie 2019 - 15:23, said:

@Platon: Gravitatia afecteaza absolut orice particula.
Nu si particulele subatomice. Daca ar fi asa, ar exista o demonstratie macar, sau o formula.
Care este formula dupa care un electron se supune fortei gravitationale ? Daca spui legile lui Newton, evident ca electronii nu se misca dupa legile lui Newton. Atunci care formula matemtica descrie mscarea electronului in camp gravitational ?

Este simplu si intr-un fel logic sa spui ca gravitatia afecteaza electronul dar avand in vedere ca aceasta interactiune nu poate fi descrisa matematic, ramane doar o ipoteza. Nu poti descrie miscarea electronului asa cum vei descrie miscarea moleculei sau a macromoleculei, de acord ?

Poti posta aici pe forum ecuatia miscarii electronului in camp gravitational ?

Edited by PlatonX, 25 April 2019 - 19:05.


#45
maccip

maccip

    45 ani

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,066
  • Înscris: 06.01.2007
Gravitatia afecteaza orice chestie care are masa la fel cum un camp electric afecteaza orice chestie care are sarcina electrica.
Si fiindca masa gravitationala e totuna cu masa inertiala, nu exista ceva anume care sa n-aiba masa, altfel n-ar interactiona nicicum. Fara inertie nu participa cu nimic la cinematica universului, deci nu exista.

Orice lucru asupra caruia actioneaza o forta se misca dupa legile lui Newton. Indiferent de lucru, indiferent de natura fortei.

Insa in natura, la nivel microscopoic, interactiunile au alt mod de manifestare care nu poate fi caracterizat prin modelul de interactiune cu forte.
Interactiunile la nivel cuantic sunt de fapt un fel de pseudociocniri intermediate de bosoni. Diagramele Feynman descriu reteta generala a interactiunilor cuantice (intr-un camp cuantic)
Si acolo nu mai poate fi vorba despre forte. Seamana mai mult cu o ciocnire intermediata de o particula inzestrata cu toate proprietatile necesare pentru ca ciocnirea finala sa respecte conservarile de energie(masa), impuls, moment cinetic, spin, etc..

Nici prezenta unui camp clasic intr-un sistem cuantic nu poate fi descris corect de catre modelul newtonian, din cauza ca modelul fortei este si aici inadecvat. Campul clasic e modelat ca fiind un potential, ceva care ramane constant pe timpul interactiunii.

Dar oriunde exista interactiune care poate fi considerata forta, miscarea poate fi modelata cu F=m*a.

Edited by maccip, 26 April 2019 - 01:29.


#46
PlatonX

PlatonX

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,727
  • Înscris: 13.09.2009

 maccip, on 26 aprilie 2019 - 01:29, said:

Gravitatia afecteaza orice chestie care are masa la fel cum un camp electric afecteaza orice chestie care are sarcina electrica.
Si fiindca masa gravitationala e totuna cu masa inertiala, nu exista ceva anume care sa n-aiba masa, altfel n-ar interactiona nicicum.
Am inteles argumentul, problema este ca afirmatia nu este dovedita nici experimental, nici teoretic. Poate fi asa, poate sa nu fie asa - adica exista posibilitatea ca electronii sa fie afectati de gravitatie, exista posiblitateas sa nu fie afectati de gravitatie - nu stim, este doar o ipoteza, nu o certitudine. Pentru ca ce ne-a spus Newton si mai tarziu Einstein referitor la gravitatie este testat pe molecule si macromolecule. De unde stii ca electronii se misca dupa legile lui Newton ?

Asa cum am mai spus: poti scrie ecuatia miscarii electornului in camp gravitational ?

 maccip, on 26 aprilie 2019 - 01:29, said:

Dar oriunde exista interactiune care poate fi considerata forta, miscarea poate fi modelata cu F=m*a.
Stii bine ca miscarea particulelor subatomice nu poate fi descrisa cu aceasta formula. Nici macar nu stim daca putem vorbi de miscare avand in vedere efectul de tunel cand electronii apar si dispar.

 maccip, on 26 aprilie 2019 - 01:29, said:

Campul clasic e modelat ca fiind un potential, ceva care ramane constant pe timpul interactiunii.
Potentialul unui camp se refera la energie - energia in acel punct. Energie care poate fi transformata in alta forma de energie - din energie potentiala in erergie cintetica, mecanica, calorica, etc.

Edited by PlatonX, 26 April 2019 - 08:57.


#47
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,552
  • Înscris: 12.04.2007

 PlatonX, on 25 aprilie 2019 - 19:04, said:

Poti posta aici pe forum ecuatia miscarii electronului in camp gravitational ?
Nu sunt fizician, sunt electronist :)
La bunul simt, as spune ca e aceeasi formula cu cea din mecanica clasica, dar majoritatea oamenilor care au un pic de cunostinte de fizica stiu acum ca la nivel subatomic intervine mecanica cuantica, nu mai e valabila cea clasica. Asa ca ma opresc aici, pt ca nu e domeniul meu si nu stiu acea formula (si cred ca nimeni nu a generat-o inca, ca de-aia nu s-a reusit reunirea mecanicii cuantice cu gravitatia. Si tot la bunu' simt, ptr ca fizicienii sunt acum in general de acord ca gravitatia e geometrie, e posibil ca ecuatia miscarii electronului in camp gravitational (care mdeh, nu mai e camp ci e curbura) sa se supuna mecanicii clasice, ptr ca aceasta nu tine cont de mecanica cuantica ci descrie exact aceasta curbura, e drept, interpretand-o ca pe un camp, campul gravitational...

Tot la bunu' simt, daca electronul sau protonul n-au masa, desi niste prosti de fizicieni au calculat-o, de ex a electronului ca ar fi a 1 mie si ceva mai mica decat a protonului, deci daca electronul n-are masa, si nici protonul, atunci de ce mai avem noi "greutate"?

#48
maccip

maccip

    45 ani

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,066
  • Înscris: 06.01.2007

 PlatonX, on 26 aprilie 2019 - 08:57, said:

Am inteles argumentul, problema este ca afirmatia nu este dovedita nici experimental, nici teoretic.
Pai... este. Fii atent aici.
Cand ne referim la masa, in subsidiar avem in minte de fapt cantitatea de inertie a unui corp. Adica cat de mult tre sa impingi acel corp pentru a-l misca de la traiectoria lui.
Asta automat inseamna ca, un corp fara masa nu poate interactiona. Nu-l poti vedea, nu-l poti simti si orice interactiune cu alt corp ar avea valoare nula deoarece masa lui, cantitatea de inertie e nula.


Pana la Einstein, masa avea doua intelesuri. Masa inertiala (data de F=m*a) si masa gravifica (data de F=m*g) Ele in esenta insemnau acelai lucru, de fapt erau confundate fara probleme, dar nu era demonstrat.
Demonstratia a insemnat de fapt teoria relativitatii generalizate. Eistein de fapt a pus semnnul egal intre cele 2 tipuri de mase, a zis ca e una si aceiasi masa, si din aceasta chestie a rezultat toata teoria asta a relativitatii generalizate cu spatiul curbat, cu gauri negre &shit.
Poate fi numita o demonstratie? Da, poate, deoarece efectele relativiste au fost confirmate de practica. Exemplul clasic este al GPSului unde se tine seama de efectele TRR si TRG, altfel n-am avea noi Uberul la scara.


Recapitulam, sintetizand.
Masa e de fapt masura a inertiei unui corp. Rezulta automat ca m=F/a, adica cantitatea de forta aplicata pentru a obtine acceleratia cutare. Automat, prin definitie practic, evcuatia e validata.
E si masura a atractiei gravitationale. Adica m=G/g, adica corpurile mici sunt atrase mai putin decat cele mari, proportional, astfel incat sunt accelerate la fel. Vezi experimentul cu pana si ciocanul in vid.
Cele doua aspecte au fost unite in TRG si mecanismul functioneaza, acum putem vorbi de una si aceiasi masa, fara probleme.

 PlatonX, on 26 aprilie 2019 - 08:57, said:

Stii bine ca miscarea particulelor subatomice nu poate fi descrisa cu aceasta formula. Nici macar nu stim daca putem vorbi de miscare avand in vedere efectul de tunel cand electronii apar si dispar.

Pai stiu, da-ma dracu, am si zis-o. Miscarea la nivel cuantic este altceva. Multe lucruri sunt altcumva la nivel cuantic.
Dar sun expresia aceluiasi fenomen. In termeni de expected values, cuantica se comporta identic ca si fizica clasica, dar teremenul e propriu cuanticii/statisticii.
Dar hai sa nu le incurcam, facem o varza.

Eu am spus ca oriunde vorbim de o forta, putem vorbi si de ecuatia F=m*a ca fiind valida.
La nivel cuantic nu putem vorbi de forta, automat nici de F=m*a. Ecuatia lui Schroedinger e (F=m*a)-ul cuanticii. Si chiar este, nu e doar un mod de a o spune. Din ecuatia lui Schroedinger rezulta F=m*a.

 PlatonX, on 26 aprilie 2019 - 08:57, said:

Potentialul unui camp se refera la energie - energia in acel punct. Energie care poate fi transformata in alta forma de energie - din energie potentiala in erergie cintetica, mecanica, calorica, etc.
Da.
Dar gradientul potentialului e un camp de forte.
Modelarea se face la nivel de potential deoarece ecuatiile se scriu in paradigma Lagrange. E nevoie de lucrul asta deoarece trebuie facut abstractie de sistemele de coordonate, legile naturii nu se scriu pe sisteme de coordonate. Inclusiv F=m*a nu are treaba cu coordonatele ci cu derivata a2a versus timp, adica acceleratia. Legile fizicii nu se scriu nici macar in termeni de viteza, exceptie face forta Lorentz din electromagnetism unde F=qxV. Dar si aici e o chestie subtila, de fapt se scrie tot in termeni de acceleratie, doar ca aceasta se vede doar scriind ecuatiile in termeni invarianti, adica ecuatia scrisa in variabile tensoriale, invariante la transformarile de coordonate.

In esenta, mergand spre motorul lucrurilor, ajungem in zona ecuatiilor de camp. Camp clasic sau cuantic. Si genul asta de ecuatii presupune existenta unui camp, care poate fi afectat de catre un potential.
E un mod de a vedea lucrurile, dar e asta folosit in fizica deoarece impaca ambele paradigme :clasica si cuantica.

De cate ori ai sa vezi particule care se misca intr-un camp clasicist, in lagrangeian o sa ai un termen care tine de potentialul acelui camp clasicist.

#49
addysoftware

addysoftware

    Ecological Member :)

  • Grup: Moderators
  • Posts: 7,552
  • Înscris: 12.04.2007

 addysoftware, on 25 aprilie 2019 - 15:23, said:

.......@Platon: Gravitatia afecteaza absolut orice particula. ............

 PlatonX, on 25 aprilie 2019 - 19:04, said:

Nu si particulele subatomice. Daca ar fi asa, ar exista o demonstratie macar, sau o formula........Poti posta aici pe forum ecuatia miscarii electronului in camp gravitational ?
Si, by the way, daca tot esti "impotriva sistemului" clasic al fizicii din perioada actuala, de ce nu demonstrezi tu aceasta?

@maccicp: daca gravitatia intr-adevar nu este decat expresia vizibila a faptului ca spatiul se "curbeaza", treaba cu cuantizarea gravitatiei nu se mai face, fiind inutila, si miscarea particulelor in "camp gravitational" va fi descrisa de legile mecanicii clasice, pentru ca de fapt vor urma linii drepte in spatiul curb (sau "spatiu-timp densificat" naiba stie poate e mai corect asa..)

#50
maccip

maccip

    45 ani

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 33,066
  • Înscris: 06.01.2007

 addysoftware, on 26 aprilie 2019 - 11:07, said:

@maccicp: daca gravitatia intr-adevar nu este decat expresia vizibila a faptului ca spatiul se "curbeaza", treaba cu cuantizarea gravitatiei nu se mai face, fiind inutila, si miscarea particulelor in "camp gravitational" va fi descrisa de legile mecanicii clasice, pentru ca de fapt vor urma linii drepte in spatiul curb (sau "spatiu-timp densificat" naiba stie poate e mai corect asa..)
Pai chestia asta ma depaseste.
Cica daca ar exista acest graviton, ar avea spin 2, cred ca provine de undeva din analizarea simetriilor cu teoria grupurilor, dupa modelul standar, dar subiectul ma depaseste.
Sa zicem ca am inteles-o candva pe-asta cu spin 1/2, spin 1 si spin 0, ca fiind necesare completarii lagrangeianului rezultat in urma ecuatiei lui Dirac cu interactiuni rezultate din ecuatia Proca(roman de-al nostru), si apoi cu explicitarea masei ca fiin parte din ecuatia Klein Gordon. La un punct intelesesem de ce e nevoie de bosoni cu spin 1 si de bosonul Higgs de spin 0, doar din simpla presupunere a existentei obiectelor cu spin 1/2 si din necesitatea prezervarii izotropiei spatiului(invarianta la rotatie), dar intelegerea s-a evaporat deoarece nu a fost bine fixata.
Deci chestiile astea ma depasesc, am tot incercat sa le invat de pe ici de pe colea, dar nu am capatat o intelegere corecta.

#51
PlatonX

PlatonX

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,727
  • Înscris: 13.09.2009
Ce am vrut sa spun este ca la nivel subatomic nu putem vorbi de miscare avand in vedere efectul de tunel. Este miscare, este vibratie, este altceva, nu stim.

#52
eugenm

eugenm

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 499
  • Înscris: 22.01.2006

 PlatonX, on 26 aprilie 2019 - 08:57, said:


Am inteles argumentul, problema este ca afirmatia nu este dovedita nici experimental, nici teoretic. Poate fi asa, poate sa nu fie asa - adica exista posibilitatea ca electronii sa fie afectati de gravitatie, exista posiblitateas sa nu fie afectati de gravitatie - nu stim, este doar o ipoteza, nu o certitudine. Pentru ca ce ne-a spus Newton si mai tarziu Einstein referitor la gravitatie este testat pe molecule si macromolecule. De unde stii ca electronii se misca dupa legile lui Newton ?

Asa cum am mai spus: poti scrie ecuatia miscarii electornului in camp gravitational ?


Stii bine ca miscarea particulelor subatomice nu poate fi descrisa cu aceasta formula. Nici macar nu stim daca putem vorbi de miscare avand in vedere efectul de tunel cand electronii apar si dispar.


Potentialul unui camp se refera la energie - energia in acel punct. Energie care poate fi transformata in alta forma de energie - din energie potentiala in erergie cintetica, mecanica, calorica, etc.

Pai nu am vorbit zilele trecute ca traseul unui fascicul de lumina este curbat in prezenta unei stele cu masa foarte mare precum soarele? 'Lumina curbata' este alcatuita din fotoni care sunt particule subatomice elementare

#53
PlatonX

PlatonX

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,727
  • Înscris: 13.09.2009
Gravitatia afecteaza spatiul si de aici lumina curbata. Gravitatia nu afecteaza fotonii ci spatiul prin care se propaga fotonii.

#54
eugenm

eugenm

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 499
  • Înscris: 22.01.2006
Spatiul este un concept matematic si nu o marime fizica. Nu poti masura spatiul ci doar distanta dintre obiecte. Modificarea continuului spatiu-timp este deasemenea o abstractiune matematica, adica reprezentarea unui fenomen fizic prin prisma geometriei. Aceasta abordare geometrica este in egala masura valabila pentru TOATE obiectele fizice ce poseda energie. Lumina la randul ei avand energie modifica geometria continuui spatiu-timp local.

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate