Ingrijorare pentru viitor, anxietate

Am fi offtopic .Astea se cer pe juridic .Deschide topic acolo .

Sfatul meu e sa iti schimbi domeniul de activitate cat mai repede. E cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci atat pentru tine personal cat si pentru cariera ta, sa iesi din umbra in care te afli. Fa asta acum, cat nu e prea tarziu. Peste cativa ani oricum va trebui sa abandonezi, dar nu vei mai avea optiunile de acum. Situatiile se vor complica. Dilemele se vor acutiza, tensiunile vor creste la cote si mai mari. La nevoie poti accepta si un castig mai mic o perioada, daca asta iti va da posibilitatea sa bifezi in CV un istoric onorabil, un nou inceput. Salarial te vei puta redresa pe parcurs.

E bine ca te simti responsabila pentru cei din familia ta. Dar nu trebuie sa duci tot greul singura. Normal e ca si fratele tau sa ajute atat cat poate, pana la urma chiar sa urmeze cursuri profesionale care i-ar permite sa aiba un viitor mai bun, de care sa beneficieze si cei apropiati.

Edited by effect, 03 March 2019 - 10:59.

Muncesti prea mult. Mai fa-ti timp si pt tine.

Eu am postat pe dezbateri dar mi-a fost mutat topicul aici pe aria de psihiatrie, o sa postez totusi la subiect: ce simt cand sunt in aceasta stare de anxietate? Simt o stare de teama si de stres continuu ca si cum o catastrofa ar fi pe cale sa se intample, simt ca ma sufoc si ca mi-e greu sa trag aer in piept, imi este si cald si frig in acelasi timp, imi vine sa plang fara motiv si adorm cu greutate, daca incerc sa mananc mancarea nu are gust, ma simt blocata intr-o situatie fara iesire sau din care se poate iesi doar foarte greu. Cand sunt in aceasta stare imi vad viitorul foarte sumbru si toate problemele pe care le am par mult mai grave decat sunt de fapt. As vrea sa incetez sa ma mai simt asa dar nu pot controla felul in care ma simt; am o parte rationala care e constienta ca starea in care ma aflu nu este normala dar simt ca felul in care ma simt ma depaseste. Aceasta stare mi s-a declansat pur si simplu, fara motiv, doar ca am fost racita si nu stiu daca are vreo legatura cu asta. Nu ma simt mereu asa dar am episoade cand aceasta stare se declanseaza puternic cam la cateva luni cum se intampla de exemplu acuma. Daca aveti sfaturi despre ce as putea face pentru a ma simti din nou ok atunci cand se intampla v-as fi recunoscatoare. Multumesc.

Clar .Atac de panica .
https://www.csid.ro/...panica-12816924

zice ca vrea sa ii cumpere locuinta la ma-sa, si dupa aia zice ca provine dintr-un centru de plasament.
troll much?

Minona10, on 03 martie 2019 - 01:35, said:

Se stie ca patronii sunt niste jeguri din punct de vedere moral..-.

tu singur/a iti creezi starea de anxietate... oricat de anoste ar parea, gandurile pozitive te pot scoate din starile anxioase. te gandesti prea mult la lucrurile care te fac sa te inchizi in tine, mintea ta exagereaza si te face sa clachezi pentru ca o umpli cu griji si stres inutil.

Edited by zyppster, 03 March 2019 - 13:32.

Minona10, on 03 martie 2019 - 10:20, said:

Imi raspunzi si mie?

Minona10, on 03 martie 2019 - 11:04, said:

GingisHan2015, on 03 martie 2019 - 11:09, said:

Nu e atac de panica e lipsa unui plan viabil

Miruna care e programul tau zilnic si saptamanal?

A deschis alt topic fata asta,oare nu putem discuta aici tot ce e nevoie?  https://forum.softpe...ta-e-prea-grea/

Daca vrei sa cumperi garsoniera/apartament pentru mama si sora cu handicap, cumpara pe numele tau. Daca simti ca e "toxica" relatia cu ei, viziteaza-i mai rar, sau muta-te in alt oras si doar le mai transferi niste bani de paine si caldura.
Zici ca cealalta sora e maritata si o duce bine; te-ai gandit sa faci si tu asta ? Sa iti "refaci" viata, cauti un sot acceptabil, faci niste copii, ii ingrijesti asa cum tu nu ai fost ingrijita in copilarie etc..
Facultatea nu te ajuta foarte mult, daca nu lucrezi deja in domeniul ala. Poate niste cursuri de stewardesa si te angajezi la BlueAir; facuse o cunostinta, dar avea 23 de ani, salariul nu era senzational, dar vizita lumea, primea si bilete cadou din cand in cand.

sunt uimit CÂȚI dau răspunsuri coerente la o „glumă”...
...
și ne mai mirăm că suntem conduși de o șleahtă de nemernici....

Ne miram prea putini. Mult prea putini. Eu pentru asta lupt in continuare.