Revolta-n sistemu' judiciar

1. Menținerea Mecanismului de Cooperare și Verificare, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), până la îndeplinirea indicatorilor de referință pentru consolidarea statului de drept în România, printre care garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt și adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației publice locale.

2. Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

3. Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanțele de urgență subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ținând seama de aspectele învederate de entitățile menționate.

4. Adoptarea de măsuri de natura celor menționate anterior în scopul suspendării activității Secției de investigare a infracțiunilor din justiție până la pronunțarea Președintelui Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și revenirea provizorie la competența partajată a structurilor de parchet în funcție de obiectul infracțiunilor (DNA în ceea ce privește corupția, DIICOT în ceea ce privește crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce privește infracțiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor și al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.

5. Inițierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiționarea expresă și imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanțe de urgență în domeniul legilor justiției și al legislației penale, după obținerea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;

6. Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituția Avocatului Poporului în scopul sesizării Curții Constituționale cu privire la dispozițiile O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018 și O.U.G. nr. 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, așa cum a învederat Comisia de la Veneția.

7. Efectuarea de către toate entitățile îndrituite, din țară sau din străinătate, a demersurilor în vederea sesizării de urgență a Comisiei de la Veneția cu privire la toate modificările aduse recent „legilor justiției”, prin ordonanțele de urgență emise în ultimele luni (O.U.G. nr. 77/2018; O.U.G. nr. 90/2018; O.U.G. nr. 92/2018; O.U.G. nr. 7/2019).

8. Respectarea competențelor și a rolului fiecărei Secții a Consiliului Superior al Magistraturii și implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituției, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial și sistarea emiterii unor comunicate de presă de către președintele C.S.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituția însăși.

9. Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociați la adresa statului de drept și a statutului judecătorilor și procurorilor din România, încetarea acțiunilor care intimidează procurorii și afectează independența justiției.

10. Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuției de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.

11. Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraților, a activității curente desfășurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum și revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competențelor Inspecției Judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.