A lucrat cineva de pe aici în domeniul telecom?

djl, on 21 februarie 2019 - 20:44, said:

Păi să spun cum se fac firmele luminoase cu descărcare în gaze.
Principiul descărcării în gaze este arhicunoscut, tuburile cu neon sunt peste tot folosite, tuburile clasice cu neon folosesc electrozi calzi, firmele luminoase foloseau electrozi reci, electrozi calzi sunt niște filamente care sunt alimentate la început pentru a ușura inițializarea descărcării la tensiuni mai joase, cu electrozi reci trebuie o tensiune inițială mai mare pentru a porni descărcarea, uzual sunt folosiți electrozi cilindrici iar pe un element de firmă luminoasă ai în functionare cam 100 V cădere de tensiune pe electrod și cam 3-5 V pe centimetru lungime de tub, depinde de gazul folosit argon sau neon si de diametrul tubului, deci pentru o literă făcută din un tub de sticlă de 1 m lungime ai aproximativ 500 V pe tub plus 200 V pe electrozi în funcționare si cam cu 30-40% mai mult necesar pentru amorsare. În funcție de modelul de transformator folosit pentru alimentare legai mai multe litere în serie pe un traf. Transformatorul avea șunt magnetic pe el și caracteristică puternic coborâtoare, de exemplu noi am folosit la  Steaua Electrică un model care scotea 10 000 V în gol dar care scădea tensiunea în sarcină până la 4000-5000 V la un curent de 20 mA pe partea de înaltă. Tuburile umplute cu neon luminează roșu iar alea cu argon albastru dar se folosesc și țevi acoperite la interior cu luminofor care pot emite orice combinație de culori și se umplu cu neon.
Fabricarea se făcea după cum urmează, un sticlar cu experiență forma litera respectivă folosind un focar de gaz si la sfârșit atașa și electrozii plus o țevuță de golire-umplere, apoi litera respectivă se cupla cu acea țevuță la o instalație de vidare compusă din două grupuri de pompe, una de vid preliminar pompa mecanică si dupa ce atingea un nivel de vid de 10 la minus 1 tor se trecea pe vid înaintat când se folosea și o pompă cu difuzie cu ulei siliconic, se aștepta să se atingă peste 10 la minus 3 tor apoi se încălzeau electrozii cu un inductor de înaltă frecvența din exterior la roșu ca să elimine gazele conținute în structura cristalină, se numea degazare treaba asta apoi se aștepta iar să se faca vid la peste 10 la minus 4 tor și se închidea ventilul dinspre pompa de vid și se făcea cu alt ventil o umplere controlata la presiunea 4-6 mm coloană de mercur. Se închidea țevuța de sticlă cu un focar și se lua litara (elementul ) de firmă și se punea pe un banc de probă, era un panou mare cu o plasa pe el pe care se agățau mai multe elemente care se legau înseriat și se alimentau, se lăsau cam 2 zile de funcționare continuă pe stand, alea care aveau probleme începeau să aibe o descărcare dezordonata cu flicăriri, și se luau și se repeta toată procedura de umplere-formare.
Băieții de la tinichigerie făceau literele firmei din tablă conform proiectului si le asamblau pe stativul de susținere și apoi le vopseau, când erau uscate se montau elementele de sticlă pe ele ca să testeze dacă corespund ca dimensiuni, apoi se ambalau în cutii și se pregateau de transport.
Prin 91 sau 92, nu mai știu am montat firma de pe Banca Comercială Română din București, știu sigur că era Petre Roman prim ministru și îmi amintesc că la punerea în funcțiune am avut o problemă cu un transformator așa că am lăsat ultima litera nealimentată și am plecat, era într-o vineri și sâmbată nu lucram, ideea era că venim luni cu alt transformator și vedem dacă mai sunt probleme cu alte litere, pe acoperiș nu am realizat ce se vede de jos dar când am ajuns în stradă și ne băgam sculele în mașină se vedea deasupra foarte frumos Banca Comercială Roman,  și le zic la colegi, dacă nu observă nici un ziarist asta până luni e ok nu ne pierdem serviciul

Edited by eugeniusro, 21 February 2019 - 21:44.

Poza ta arata jegul postrevoluționar .

Poza lui arg?     Am o poză de epocă în care se vede cum montau (ce înseamnă mai exact "pozat cabluri"?   ) telefonice în Bucureşti. Anii '30 cred. Ce-i drept, fără firele alea întinse cu greu s-ar fi dezvoltat internetul în România  
Colegule eugen, poate povesteşti despre fabrica de becuri la subiectul ăsta   https://forum.softpe.../page__st__1080

Edited by djl, 21 February 2019 - 22:11.

Să vedem poza , dacă arata așa.

djl, on 21 februarie 2019 - 22:06, said:

De care vrei de bune sau de rele că știi cum se zice, despre morți numai de bine.

86-APP, on 21 februarie 2019 - 21:58, said:

poza exemplifica exact ce e in capul sarmarilor...

pe mine ma distreaza la culme colacii de fibra de stalpi.

Edited by arg, 21 February 2019 - 22:38.

@ eugen : De toate... ca pasionaţii să aibă o imagine de ansamblu.

Edited by djl, 21 February 2019 - 22:37.

djl, on 21 februarie 2019 - 22:37, said:

Ok o să îți spun mâine cum a fost treaba cu becul care nu consumă nimic.

Lupulcelrau, on 21 februarie 2019 - 17:11, said:

Bine ca clienti vine si e si batrani care si ei vine siti scoa-te peri albi

La subiect: in anii 70-80-90 aveam centrale mecanice (Penta, 7D etc). Romanii mergeau afara sa le instaleze la toti descultii din Magreb si chiar si Grecia, care ulterior au venit sa ne invete pe noi telecom in schimbul unor trenuri cu bani. Erau o minunatie a mecanicii centralele alea, aveau niste cautatoare rotative care reuseau sa preia numarul format (impulsuri electrice) via unor relee si sa-l transforme intr-o conexiune fizica.

La sfarsitul anilor '90 s-a dat tunul de miliarde de dolari cu privatizarea Romtelecom la OTE. A urmat o digitalizare rapida la preturi exorbitante care a insemnat o mana cereasca pentru Grecia. Multi, multi, multi bani au plecat acolo si ne-am ales cu niste centrale Ericsson in mare parte Local 7 (dar si Siemens, Alcatel) deja depasite tehnologic. S-au instalat foarte multe unitati distante pe la sate, dar deja incepuse era mobila si oamenii erau satui de asteptat instalarea unui telefon 20 de ani. Mai mult, marea emigrare incepuse si satele erau cam goale de tineret - clientii fideli erau primariile si sectiile de milipolitie care stateau pe pornache toata ziua pe ISDN (serviciu de date).

Ca urmare sediile tehnice RTC care aveau etaje intregi dedicate centralelor analogice, si a echipamentelor adiacente gen ferme de baterii cu acid (niste damigene mari) au ramas cam goale, si baietii destepti din RTC se ocupau cu inchirierea la metru a respectivelor spatii diverselor firme din spectrul telecom. Inca RTC avea monopol asupra conexiunilor interurbane, si mai ales a interconectarilor - taxand regeste noile firme de telefonie mobila.

A urmat un alt tun de multe miliarde cu Cosmorom, si upgradarea retelei fixe la centrale digitale mai noi. Tun, deoarece totul avea un adaos grecesc consistent. Au profitat si directorii locali de aici, multi au devenit milionari din recuperarea sutelor de tone de cupru rezultate din inlocuirea vechilor cabluri.

Noile centrale nu au avut viata lunga, fiind inlocuite de Voip. A inceput era IT-istilor.

Edited by Rookie_2, 22 February 2019 - 23:22.

Dar ce aveau acele centrale digitale de erau depăşite tehnolgic?  
Dacă am fix prin cablu clasic (nu mizeria aia de V.o.I.P.) centrala nu mai e clasică?      
La noi nu au păstrat nici măcar o bucată de centrală automată analogică, mâncai-ar 25 de ani la combinatele siderurgice 2000 k.m. sub pământ de nesătui ce sunt.

eugeniusro, on 21 februarie 2019 - 23:50, said:

Dar becurile produse până în 1994 la Fieni erau calitative?  

Edited by djl, 23 February 2019 - 02:24.

Erau destul de nefiabile primele centrale digitale - placi de abonati care crapau, hdd-uri care crapau etc. Daca alea analogice ocupau 3 etaje, astea ocupau jumatate de etaj dar tot aveau o caruta de cabluri de 2Mb. Cele noi aveau 2-3 dulapuri, 2Mb multiplexate pe fibra optica etc. Si bineinteles capabile de mai multe servicii aditionale. Probabil ca mai sunt centrale de fix digitale, dar la mine in zona sigur nu, ca m-au presat sa trec pe fibra/voip pana am reziliat contractul.

Cand faceam practica, ne dadeau telefoane cu disc sa le reparam. Trecuse era telefoanelor de ebonita, erau din astea "moderne" din plastic. Ce batai cu picioruse de cauciuc ieseau uneori. Multi eram copii chiar si in liceu, nu marlanii de azi...

Credeam că toate erau fiabile, nu precum alea analogice la care tot trebuia să repari ceva.
Mie îmi pare rău că au masacrat telefoane din astea  

 Telefon public model TM-2 26219274_909483399211334_6952591688887139792_n.jpg   119.45K   7 downloads  telefon-public TM 2.jpg   34.39K   5 downloads  Telefon public T.M. 2978x0.jpg   86.81K   8 downloads  TM2 Buzau.jpg   117.18K   6 downloads  TM2.jpg   38.97K   7 downloads

Erau un chin de intretinut, si supuse constant furturilor. De la bureti bagati in susul canalului de returnare a banilor si care era extras ulterior cu o sarma, fericitul intreprinzator plecand cu un pumn de monede, la discuri de metal de greutate si marimi egale cu moneda pana la manjirea locului de returnare cu...ahem, de ii era scarba omului sa mai culeaga moneda. Nici alea cu cartela nu au fost scutite de fraude, unele mari chiar (cartele clonate sau cu impulsuri adaugate)

hai sa vedem cine ii stie locatia?
 telefon.JPG   154.37K   35 downloads
(poza este facuta de mine prin 2010)

Edited by arg, 23 February 2019 - 08:16.

de ce nu te angajezi tu in domeniul asta? si vezi direct cum e

Telefoanele ale se foloseau in mina , subteran ...

arg, on 23 februarie 2019 - 08:15, said:

Cred ca e undeva pe un nivel subteran la palatul parlamentului (Casa Republicii).

nu