Cum era sa fie înlocuit Ferdinand cu Franz Joseph

,,Motivele patriotice invocate în scopul detronarii regelui legitim mascau în fond orgolii stupide si pagubitoare. Regele Ferdinand I era pus în situatia de a constata ca exista, printre credinciosii sai supusi, oameni pentru care cauza României parea a se confunda cu aceea a Puterilor Centrale. Sfârsitul razboiului va însemna si sfârsitul combinatiilor fanteziste, degradante si periculoase.
Petre Carp-vârful de lance al actiunii
Anul 1916-al 50-lea an al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României ar fi putut sa fie si ultimul pentru Ferdinand I, înscaunat la numai doua luni dupa declansarea primei mari conflagratii mondiale. Finalul acestui an catastrofal se contura tragic si sumbru pentru români si pentru regatul care, mutându-ti capitala la Iasi, mai cuprindea circa 37.000 de km. Oltenia, Muntenia si Dobrogea se aflau sub ocupatie straina. La Bucuresti, germanii devenisera-consemna în ale sale Note politice Al. Marghiloman,   presedintele conservatorilor filogermani ramasi, cu învoirea premierului Ionel Bratianu, sub ocupatie-"grozav de aspri si putin discreti. Ei invadasera totul si desigur ca curtenia este în mod voluntar data la o parte (...) Pe hârtiile oficiale, titlul ministerului si mentiunea "Regatul României" sunt sterse. Ei zic ca oficial Regatul României nu mai exista. Au oprit sa fie pomenit în biserici regele si chiar sa se pronunte numele lui".
Ideea unei paci separate cu ceea ce mai ramasese din statul român preocupa intens autoritatile imperiale de la Viena si Berlin. O conditie preliminara formulata fara nici un echivoc si vehiculata intens în cercurile militare si diplomatice germano-austriece era aceea a înlaturarii regelui Ferdinand, precum si a premierului Bratianu. Unele capete politice înfierbântate de la Bucuresti-ale acelor barbati de stat cu binecunoscute simpatii prusace si mai ales cu declarata ostilitate fata de Rusia-sustineau acest punct de vedere. Petre P. Carp, Theodor Rosetti si alti câtiva, inclusiv fostul narodnic C-tin. Stere, se pronuntau deschis pentru schimbarea dinastiei si îndeosebi pentru înlaturarea bietului "Nando".
Cum se ajunsese aici, nu la promovarea noului favorit al englezoaicei de la "Portile Orientului", ci la dramatica situatie în care se afla cel de-al doilea monarh neamt de pe tronul României?  Cum a ajuns sa fie de notorietate publica intentia Puterilor Centrale de a-l detrona pe regele Ferdinand I si, mai ales, cum de s-au putut gasi oameni politici (vorba lui Caragiale, "cu oarecare pretentii de seriozitate") dispusi a sustine o asemenea cerinta, din care si-au facut portdrapel al unui crez politic, care, în varianta Carp, suna cam asa:"Între frontierele României si monarh , optez pentru cele dintâi".
"Dupa 48 de ani, ma vad aproape singur"
Sa ne întoarcem cu doi ani în urma, la celebrul Consiliu de Coroana de la Sinaia, unde batrânul rege Carol I a fost nevoit sa accepte solutia neutralitatii României fata de razboiul care tocmai se declansase o data cu atacarea Serbiei de catre monarhia dualista austro-ungara. La 14/27 iulie 1914, împaratul Franz-Joseph îl anuntase pe monarhul de la Bucuresti despre razboiul pe care era hotarât sa-l declare împotriva Serbiei, exprimându-si speranta ca "vechea ta prietenie si legaturile noastre amicale sunt pentru mine tot atâtea garantii ca tu vei avea o întelegere sincera a hotarârilor ce am luat în acest caz grav".
De buna seama, fostul locotenent prusac transportat cu cinci decenii în urma într-un deghizament romantic, pe Dunare, pentru a deveni domnul unei Românii ce avea sa se proclame independenta si apoi sa devina regat, dovedea deplina întelegere pentru cauza imperiala de la Viena, de care era legat prin tratatul secret din 1883. De altfel, kaiserul Wilhelm al II-lea îi scrisese regelui la 18/31 iulie, în termeni asemanatori (desigur magulitori pentru monarhul care pastorea peste acesti "latini ai Orientului"), afirmând:"Gândurile mele se îndreapta catre tine care ai întemeiat la gurile Dunarii - acele guri ale Dunarii cedate dealtfel cu generozitate de catre cancelarul Bismark Rusiei la 1878 - un stat civilizat si ai ridicat astfel un zagaz în fata valului slav. Eu am încredere ca tu vei fi credincios prietenilor tai si ca vei împlini neaparat datoriile tale de aliat". Doua zile mai apoi, cancelarul Germaniei telegrafia în termeni înca si mai imperativi, cerând regelui Carol, nici mai mult, nici mai putin decât "mobilizarea imediata a armatei române si îndreptarea ei împotriva Rusiei".

Parerea mea e ca era mai bine daca primul razboi mondial era castigat de Germania si Austro-Ungaria.

Din Romanovi nu, înrudită da. Toate familiile regale europene sînt înrudite între ele. Cu revendicat tronurile însă nu e așa simplu - există linii de succesiune și reguli clare.

Infrastructural , industrial  si cultural,  am fi fost cu ani lumina mai dezvoltati ca americanii.  

Da, exact cand s-or prins ca daca se termina razboiul pe pozitiile din primavara lui 1917, ei vor avea o mare problema in urmatorii 50 de ani.

Da, exact cand s-or prins ca daca se termina razboiul pe pozitiile din primavara lui 1917, ei vor avea o mare problema in urmatorii 50 de ani.