Infidelitate

PlatonX, on 15 ianuarie 2019 - 13:31, said:

Doi oameni care se iubesc isi respecta nevoile reciproc si nu uita de ei. Este usor sa dam cu pietre, mai ales intr-o societate in care ne ghidam numai dupa reguli si nu dupa ceea ce simtim, parca suntem roboti. Ni se spune cum sa iubim, ni se spune cum sa facem sex, ni se spune cum sa mancam.. samd. Nu trebuie sa-mi spuna nimeni cum sa traiesc, am totul scris in ADN-ul meu iar, de cele mai multe ori, tocmai regulile astea scrise/nescrise fac mai mult rau decat bine.

La baza suntem tot niste animale si noi, nu? Mult mai evoluate, ce-i drept. Dar, "instinctul animalic" exista in fiecare dintre noi. La unii ramane in stare latenta pana la sfasitul vietii, la altii se elibereaza uneori.

Spune-mi sincer, ai intalnit vreodata in viata ta o persoana de care pur si simplu te-ai simtit atras(a)(fizic vorbind) fara sa intelegi de ce? Te-ai simtit vreodata vinovat(a) ca ai simtit asa ceva tinand cont de faptul ca esti intr-o relatie si iubesti? Eu, personal, iti spun ca, da. Am simtit asta. Nu am mers mai departe pentru ca .. nu sunt in cazul domnului de mai sus, nu ma simt neapreciat, nu ma simt nedorit, nebagat in seama..samd. Dar oare daca eu si doamna eram doar colegi de apartament/casa, oare ce as fi facut? Sa fiu ipocrit sa spun ca as fi stat in banca mea? Nu pot spune asta, m-as minti pe mine. Unii oameni isi urmeaza instinctele, altii, incastrati fiind in "regulile societatii" ajung niste nefericiti incurabili. De ce sa-mi fac viata mizerabila doar pentru ca pe duduia de langa mine n-o mai intereseaza persoana mea dar eu trebuie sa dau bine in fata societarii? Nu traiesc cu societatea, traiesc cu EA. Nu am mai multe vieti, am una singura.

Femeile, in general uita o chestie elementara. Cum lor le place sa se simta importante/apreciate/dorite, asa suntem si noi, nu suntem diferiti aici. In momentul in care nu te mai simti asa, incep sa apara frustrarile si.. mai este doar un pas pana la a te arunca in bratele unui altui om capabil sa-ti ofere ce iti doresti. Asta se aplica ambelor sexe.

Magicwisewolf, on 15 ianuarie 2019 - 13:43, said:

Total de acord, in momentul in care el/ea pur si simplu sunt dereglati sexual (ca sa ma exprim mai plastic), atunci vorbim de altceva. Atunci nu are sens sa mai stai cu un asftel de om si nu neaparat ca ar fi vina lui(asa este programat de "smecher") ci pentru ca pur si simplu sunteti incompatibili sufleteste.

Edited by JohnnyUSA, 15 January 2019 - 13:56.

PlatonX, on 15 ianuarie 2019 - 13:31, said:

Crezi ca e de ajuns sa il fi iubit si sa nu il fi inselat ? Degeaba il iubeste "platonic" si nu il inseala. Cand ti-e foame si nu ai ce manca in casa, nu cumva te duci prin alta parte sa cauti sau sa cumperi ? E simplu, e vorba de nevoi. Si asta e, barbatii au nevoi sexuale mai puternice decat femeile, sta scris in ADN-ul lor, in constructia genetica. Cine neaga sau contrazice acest lucru, traieste in alta lume sau e dobitoc si nu prea intelege cum stau lucrurile pe lumea asta.

Dar inițiatoarea își recunoaște partea ei de vină. Problema ei este că nu poate trece peste infidelitatea lui.

initiatoarea daca are onoare sa îl lase si cu viitorul, sa nu se mai culce pe o ureche. eu daca as fi in locul ei, întâi as gasi viitorul partener apoi l as lasa.

Magicwisewolf, on 15 ianuarie 2019 - 13:53, said:

Unii spun, "Sexul nu conteaza asa de mult intr-o relatie" - de acord, nu conteaza asa de mult intr-o relatie atunci cand nu sunt probleme de natura sexuala in acea relatie. Sa vezi ce importanta covarsitoare are sexul pentru sanatatea unei relatii din gura unora care sufera de astfel de probleme. Multi o simt, putini au curajul s-o spuna public.

Eu nu vad nici o vina la ea daca nu l-a inselat. Voi incercat sa-i gasiti lui scuze, cu siguranta daca el ar fi simtit nevoia fata de ea ar fi luat-o deoparte si ar fi stat de vorba cu ea, nu ar fi inselat-o.

Eu nu contest ca barbatul nu a avut nevoi sexuale, contest modul cum a rezolvat problema: nu o mai iubesti, perfect - divortezi si te casatoresti cu alta, nu e nici o problema. Problema este cand esti mintit, barbatul a mintit-o continuu, daca era sincer si ii spunea ca o inseala si ca nu o mai iubeste nu aveam nimic de obiectat. Eu nu obiectez nevoile lui sexuale obiectez miciunile lui:

thebestversionofmyself, on 15 ianuarie 2019 - 11:37, said:

Procesul a fost in felul urmator: relatia s-a racit, el in loc sa discute problema a inselat-o si a mintit-o. Daca ar fi iubit-o ar fi discutat cu ea, sau daca ar fi fost om corect i-ar fi spus adevarul.

Edited by PlatonX, 15 January 2019 - 14:05.

Era fain un topic de genu'cate femei seimpaca cu gandul ca sunt inselate,ca marea majoritate
sunt si stiu, nu ca ele ar fi usa de biserica.

Crezi ca este asa de usor sa recunosti un asemenea lucru? Crezi ca el la un moment dat nu a simtit rusine? Totodata, te mai simti la fel de deschis in fata unui om care s-a racit de tine? Este usor sa scriem "pe hartie" despre asta. Dam verdicte din punctul nostru de vedere, uitand de fiecare data de faptul ca, diferiti fiind, adevarul nostru absolut nu se aplica si altora de multe ori.

Putine lucruri sunt batute in cuie pe lumea asta. Relatia dintre doi oameni cu siguranta nu face parte din aceasta categorie. Ceea ce la inceput "in saptamana oarba", poate parea floare la ureche, in timp, pe unii ii darama pentru ca pur si simplu, in timp, lucrurile nu mai sunt la fel de ... "focuri de artificii" intre cei doi. Focul se mai mistuie, doar de noi AMANDOI depinde daca mentinem aprinsa flacara sa turnam si apa peste jarul focului de odinioara.

@PlatonX, ca in orice expunere in public a propriilor trairi, uneori evitam sa dam mai multe amanunte si in general(prin natura umana) ne place sa ne victimizam aruncand mare parte din vina pe "nenorocitul(a)" care ne-a tras-o. Sau.. ne recunoastem parte din greseli, neuitand sa subliniem gravitatea faptelor partenerului care paleste in fata greselilor noastre.

Noi stim doar ce autoarea topicului a vrut sa ne spuna. Cu siguranta mai sunt si altele pe acolo pe care numai ei le stiu si poate ca nenorocitul ala nu-i asa de nenorocit. Ai fi surprins sa realizezi uneori cum sunt portretizati unii oameni atunci cand noi, cei care-i portretizam, suntem profund raniti de catre ei. Intotdeauna, durerea noastra primeaza si rareori stam si facem analize amanuntite.

Edited by JohnnyUSA, 15 January 2019 - 14:15.

PlatonX, on 15 ianuarie 2019 - 14:05, said:

Bărbații, prin definiție, sunt lași.

Nici macar nu are curajul să divorțeze și să și trăiască iubirea.

Un-ZeU, on 15 ianuarie 2019 - 14:05, said:

Paradoxul este că alea care nu considera fidelitatea un bun garantat nu s înșelate.

@Yseult, stiu.

Lasi, porci, misogini. Doamne, daca ai stii cat ma enerveaza cand aud/vad chestiile astea

Edited by JohnnyUSA, 15 January 2019 - 14:26.

JohnnyUSA, on 15 ianuarie 2019 - 14:11, said:

Deci, daca ti se pare ca femeia nu mai e cum a fost dicuti cu ea, ce este asa de greu: adica a a refuzat sa faca sex cu el sau cum s-a racit relatia asta ? Faptul ca s-a jucat mai mult cu copiii in loc sa se joace cu el inseamna ca a fost rea vointa din partea ei, sau asa e cand ai copii ?

Adica ea a vrut sa se distanteze de el, a putut sa petreaca mai mult timp cu el daca erau copiii ? Intreb si eu, poate ii era mai greu femeii sa isi distribie sentimentele fata de 3 persoane fata de una singura.

JohnnyUSA, on 15 ianuarie 2019 - 14:17, said:

Tu cum numesti un om care minte ?

Edited by PlatonX, 15 January 2019 - 14:21.

JohnnyUSA, on 15 ianuarie 2019 - 14:17, said:

Eh, și noi putem fi vite, misandre. Dar nu lașe.

Nu-ti pot raspunde intrebarilor pentru ca doamna nu a dat amanunte. Raceala asta poate insemna multe. Sunt multe elemente care lipsesc pentru a ne face o imagine cat mai buna de ansamblu.

Psihologiile difera, de aceea imi iau marja de eroare de fiecare data si evit sa dau verdicte, prefer sa vorbesc la modul general.

Pot spune doar ca ceea ce pentru tine poate parea o prostie, pentru altii poate parea un capat de tara. Dont blame me, blame our Maker.

MembruAnonim, on 15 ianuarie 2019 - 14:22, said:

Una dintre chestiile care pentru mine ramane batuta in cuie: "Niciodata sa nu spui niciodata". Al dracu de corecta chestia asta

Edited by JohnnyUSA, 15 January 2019 - 14:25.

JohnnyUSA, on 15 ianuarie 2019 - 14:17, said:

Pai e mai simplu sa fie doar ei lasi, porci, neintelegatori, ipocriti, neatenti cu celalalt... Invers nu se intampla niciodata...

cel mai mult imi place atunci cand initiatorul scrie un articol si dupaia nu mai raspunde, 3 pagini si nu a dat un raspuns ceva sa stim ca traieste.

business11, on 15 ianuarie 2019 - 14:30, said:

E deja clasica treaba.
I-o scoate ochii "porcului" cu ce am scris noi pe aici, citesc impreuna. Sau, dimpotriva, s-o impaca cu el in vreo camera, cat dorm copiii

Pai insamna ca sfaturile noastre au fost eficiente, deja a rezolvat problema si nu mai are nevoie de noi.

As vrea sa lamuresc niste lucruri: am fost mereu foarte compatibili sexual si nu au fost probleme in sensul asta, cu toate ca, avand 2 copii mici, evident ca frecventa a scazut. Pe de alta parte, gestul lui a fost cumva... in urma exemplului unui coleg de munca. A fost invidios pe acel coleg, si-a dorit acel fior pe care o noua relatie il aduce in noi, fior cu care o relatie veche nu poate concura. Evident a avut un comportament copilaresc si deloc integru tinand cont ca a ales sa ma minta ca sa isi pastreze toate privilegiile intacte acasa. Si evident ca si eu as fi putut sa fac mai mult, dar sa nu credeti ca e usor sa cresti copii, sunt atatea intrebari si atatea greutati care vin la pachet incat... trebuie sa fii acolo. In special la inceput. Ar fi trebuit poate sa il implic mai mult si pe el, ca pe un copil, dar am fost clar si eu la randul meu copil. Asa ne facem mari, asa invatam.
Problema este ce se intampla acum. Ma simt la o distanta perfect egala atat de parerea invechita cum ca familia conteaza mai mult decat o infidelitate, si parerea moderna ca in secunda doi dupa ce ai aflat cum stau lucrurile trebuie sa iesi pe usa. Imi place sa inteleg lucrurile. Si as vrea sa dau o valoare reala situatiei mele.
Pe de alta parte financiar m-as descurca decent as spune, dar asta ar depinde si de el. Si ii cer divortul pentru ca as vrea sa imi scutesc copiii si chiar si pe noi de o lupta indelungata. As fi vrut sa ne intelegem altfel. Dar el este hotarat sa ramanem impreuna - nu am fost deloc o sotie de lasat, am fost doar prea indulgenta si nu am stiut sa imi ofer si mie -, iar eu nu pot sa trec peste furia pe care o simt datorita nedreptatii. Si sincer, e usor de spus fa asa, dar nu e usor de trecut prin asta. Ma simt blocata si de aceea am si ales sa scriu aici. Si va multumesc pentru idei si sfaturi. Si pentru dezbatere in sine.

P.S. Eram ocupata sa citesc ce ati scris

Edited by thebestversionofmyself, 15 January 2019 - 14:44.