Camin de batrani - un rau necesar

Buna ziua!
Si eu ma confrunt cu probleme asemanatoare cu mama mea. Am vizitat multe camine in Bucuresti si Ilfov si pot spune ca  majoritatea nu realizeaza toate serviciile postate pe site-uri. Am ales sa o duc pe mama la cateva, dar pe langa serviciile necorespunzatoare, am constatat ca se parctica sedarea pacientilor. Serviciile postate pe site-uri sunt doar ca sa atraga clientii, dar cand ajungi sa inchei contractul ti se spune ca nu au personal suficient, curatenia lasa de dorit, li se face baie o data la o saptamana si ceva, hainele se spala doar cand vor ei, kineto se face doar daca dai spaga, la fel si spalat, tuns si barbierit. Daca e greu deplasabil nu il scot din camera decat daca dai spaga. E ceva de groaza pe banii multi(peste 4000 lei) dati ca taxa. In general preturile sunt fffff mari in comparatie cu serviciile, iar contractele sunt concepute in asa fel incat ei nu isi asuma nimic. In Pipera, Baneasa, Popesti, Voluntari, Bragadiru sunt multe astfel de camine pe care va recomand sa le inspectati cu atentie si sa le evitati. Caminele nu sunt controlate de nimeni, sunt cu 25-30 pacienti la o infirmiera, fara personal medical 24/24, mancare putina si prost gatita, fluctuatie mare de personal prost platit, pacientilor li se vorbeste urat,  etc. Majoritatea sunt ONG-uri care nu platesc impozite la stat si incheie cu pacientii contracte de donatie. Nu exista acte normative care sa interzica functionarea acestor camine fara acreditare. Functioneaza ca si ONG-uri si totul este ok. Cand am intrebat de ce sunt preturile asa de mari mi s-a spus ca in pret intra si zona in care este amplasat caminul, adica de lux (Baneasa, Pipera, Voluntari).
  Dau cateva exemple de camine cu probleme: EDEN-BANEASA, ALTRA CASA FELICE (4 corpuri de cladiri cu personal insuficient si miros de urina, bai insalubre), ACASA LA BUNICI,  STEJARUL ,  CENTRUL DR. DORINA ION,  Sf. DUMITRU BRAGADIRU, CAMIN SF. GH. SI SF. DUMITRU, CAMIN DE BATRANI SECTOARELE 1,2,3,4,5,6, ILFOV ( conditii groaznice).
Din pacate, atat pacientii cat si apartinatorii acestora nu pot face nimic, legislatia este precara, organele de control inchid ochii, iar batranii, parintii nostri au de suferit f. mult pe niste preturi exorbitante.

Incearca totusi sa afli ce sectii de ingrijiri paleative exista. Este mult mai putin costisitor . Centrele private sunt scumpe si daca persoana are pensie mica te va cocosa cu costurile.
Totusi , exista cereri tip la asistenta sociala pentru persoane cu grad marit de handicap . Pe grad de handicap mare ( la asta intrand orice forma de imobilitate permanenta ) , poti primi drept de apartinator in jur de 1100 lei , plus un ajutor de handicap platit de la primarie cam de 400 de lei . Si eu mi-am facut dosarul si astept prezentarea la comisie . In general , pentru cazuri grave se acorda repede . In maxim o luna si jumatate . Conteaza daca are pensie mica . Te ajuta mult
In mare cam asta este parcursul :
- cu toate iesirile din spitale , de la medici , mergi la medicul de familie care face un referat
- mergi la asistenta sociala si ceri formularele tip.
- se face o ancheta sociala ( de obicei se completeaza in baza raspunsurilor primite de la persoana care urmeaza sa fie apartinator )
- se trimite de catre cei de la asistenta sociala dosarul la comisia medicala , care te programeaza si mergi cu bolnavul la comisie.
.

dana_70, ai reusit sa gasesti un camin bun?

Daca citeai topicul vedeai ca pana sa gaseasca camin a decedat maicasa!

Citeste topicul de la inceput ca s-au dat mai multe variante!Sfatul meu a fost sa aiba parinte ca si el a avut griza de ea si a sters-o la fund!

Pe o parte ai dreptate,dar bani care se dau la camin cred ca se pot da si la o fosta infirmiera iesita la pensie!Am o vecina care a avut grija de un batran dupa ce a iesit la pensie!Fosta infirmiera!

Nu știi pe cine bagi în casa, dacă are grija cum trebuie de acel vârstnic, dacă îl hrănește, spala, schimba, etc.
O colega de-a mea a cautat și schimbat o grămadă de astfel de îngrijitoare, ba cereau prea mulți bani și program de 8 ore, ba nu aveau grija de bătrân, ba dădeau bir cu fugiții după câteva zile, ca e prea dificil , ca le e greu să-l ridice pentru a-l spala și schimba, ca nu vor sa rămână și peste noapte, etc. Pana la urma n-a avut încotro și l-a internat la un azil, cu pile și relații, ca locuri libere nu existau în mod oficial, fiind liste de așteptare. Și nici la azile nu e totul roz, pe lângă taxa, trebuia sa aducă ea scutece pentru adulți, sa plătească separat medicamentele, analizele, consultațiile, fizioterapia, taxa acoperea doar costurile cazării, mâncare, plata personalului și a activităților curente de îngrijire.
Numai cine nu trece prin asa ceva nu știe cât este de greu sau de ce internarea în azil e cea mai buna varianta. Gândește-te ca a avea grija acasă de un vârstnic imobilizat sau cu dementa/alzheimer, fără ajutor sau posibilități financiare de a-l interna la azil, duce pe termen lung și la afectarea psihica a celor din familie care îl îngrijesc, apar oboseala, stresul, certuri, depresii.