Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii
 Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...
 Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor
 Discuții despre TVR Sport HD.

Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android
 

Sfanta Traditie, adeverita de Coran!

* - - - - 1 votes
  • This topic is locked This topic is locked
31 replies to this topic

#19
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016

View Postrichelieu, on 09 decembrie 2018 - 18:59, said:

Omul poate sti cel mult in anumite situații particulare, in care încălcarea legii este flagranta. Și nici in acele cazuri nu e 100% sigur, pentru ca omul nu poate vedea in sufletul altuia.

Pentru ca, hotul care nu judeca de teama sa nu fie judecat si el ca hot, devine si mai hot. Asa si toti cei care ”nu judeca”, de teama sa nu fie si ei judecati, au devenit, pana la urma, NEJUDECATI. Adica lipsiti de judecata si ca frunza in vant. Vai,  lor!

View PostDude_2nd, on 09 decembrie 2018 - 18:26, said:

dupe cum vezi, si omu stie:
"Vai de ei! Caci au urmat pe calea lui Cain! S-au aruncat in ratacirea lui Balaam, din dorinta de castig! Au pierit intr-o rascoala ca a lui Core!Sunt niste stanci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospateaza fara rusine impreuna cu voi si se indoapa de-a binelea; niste nori fara apa, manati incoace si incolo de vanturi, niste pomi tomnatici fara rod, de doua ori morti, dezradacinati;niste valuri infuriate ale marii, care isi spumega rusinile lor; niste stele ratacitoare, carora le este pastrata negura intunericului pentru vecie."

de ce crezi tu ca "sfintii vor judeca lumea"?

Sura 3:

3|118|O, voi cei ce credeţi! Nu legaţi prietenie decât între voi, ceilalţi nu vor înceta să vă păgubească, căci ei vor pieirea voastră. Ura le iese din guri, însă ce le este ascuns în inimi este şi mai rău. Noi vă lămurim vouă semnele. O, dacă aţi pricepe!
3|119|Aşa sunteţi voi: îi iubiţi, însă ei nu vă iubesc. Voi credeţi în întreaga Carte, însă ei spun când vă întâlnesc: “Noi credem!” şi, când sunt între ei, îşi muşcă degetele de furie din pricina voastră. Spune-le: “Muriţi cu furia voastră!” Dumnezeu este Ştiutor al lăuntrului inimilor.
3|120|Dacă vi se întâmplă un bine, ei se posomorăsc, iar dacă vă loveşte un rău, se bucură. Dacă sunteţi răbdători şi dacă vă temeţi de Dumnezeu, vicleşugul lor nu vă va păgubi cu nimic. Dumnezeu este Cuprinzător a ceea ce făptuiesc.

#20
richelieu

richelieu

    Monsenior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,321
  • Înscris: 04.05.2006
Asta ai înțeles tu dorele, eu nu am zis așa ceva.

Una e sa vezi rătăcirea cuiva și sa ii atragi atenția și alta e sa te pronunți tu asupra Mântuirii aceluia.

#21
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016

View Postrichelieu, on 09 decembrie 2018 - 20:19, said:

Asta ai înțeles tu dorele, eu nu am zis așa ceva.

Una e sa vezi rătăcirea cuiva și sa ii atragi atenția și alta e sa te pronunți tu asupra Mântuirii aceluia.

Adica vrei sa spui ca nu se poate deosebi un mantuit de un nemantuit?

#22
mario_bril

mario_bril

    Hermetic member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 52,421
  • Înscris: 13.05.2010

View PostDorel666, on 09 decembrie 2018 - 20:39, said:

Adica vrei sa spui ca nu se poate deosebi un mantuit de un nemantuit?
În ortodoxie nu există noțiunea de mântuire pentru o persoană aflată în viață. Mântuirea, din punctul ortodox de vedere, este dată de însuși Hristos după Judecata particulară.

#23
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016

View Postmario_bril, on 09 decembrie 2018 - 20:42, said:

În ortodoxie nu există noțiunea de mântuire pentru o persoană aflată în viață. Mântuirea, din punctul ortodox de vedere, este dată de însuși Hristos după Judecata particulară.

Pentru ce s-ar ruga ortodocsii pentru Biserica, sa fie infatisata ”fara pata” inaintea lui Dumnezeu, daca Ortodoxia nu ar avea ”pete”?

Efeseni 5:27 ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană.

Si, oare David era nebun, cand stia si afirma din timpul vietii sale ca este mantuit? Si nu o data, ci de multe ori!

Psalmii 116:6 Domnul păzeşte pe cei fără răutate: eram nenorocit de tot, dar El m-a mântuit.

Psalmii 118:14 Domnul este tăria mea şi pricina laudelor mele; El m-a mântuit.

Psalmii 118:21 Te laud pentru că m-ai ascultat, pentru că m-ai mântuit!

Edited by Dorel666, 09 December 2018 - 20:49.


#24
richelieu

richelieu

    Monsenior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,321
  • Înscris: 04.05.2006
Sa inteleg ca nu-ti mai place ortodoxia, Dorele?

E ca la Lidl...săptămâna Islamista

View PostDorel666, on 09 decembrie 2018 - 20:39, said:



Adica vrei sa spui ca nu se poate deosebi un mantuit de un nemantuit?
Adică da, fix asta vreau sa spun. Or exista și excepții, nu zic nu....însă in general e hazardat sa te pronunți asupra Mântuirii unui om.
David vorbea despre el însuși. Și David era profet. La fel și Ioan Botezătorul știa ca e mântuit. I-a spus lui Irod ca dacă îl omoară îl eliberează. Cum spuneam, excepții.

#25
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016

View Postrichelieu, on 10 decembrie 2018 - 06:11, said:

Sa inteleg ca nu-ti mai place ortodoxia, Dorele?


De mama si tata o sa-mi placa totdeauna, chiar si cand nu sunt de acord cu ei!

View Postrichelieu, on 10 decembrie 2018 - 06:11, said:



Adică da, fix asta vreau sa spun. Or exista și excepții, nu zic nu....însă in general e hazardat sa te pronunți asupra Mântuirii unui om.
David vorbea despre el însuși. Și David era profet. La fel și Ioan Botezătorul știa ca e mântuit. I-a spus lui Irod ca dacă îl omoară îl eliberează. Cum spuneam, excepții.

Este hazardat si sa spui ca nu exista nici o diferenta vizibila si clara intre un mantuit si un nemantuit.

#26
richelieu

richelieu

    Monsenior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,321
  • Înscris: 04.05.2006
Vezi tu, dorele....ce e vizibil și clar, este doar aparent. Ce e de fapt in interiorul omului, nu e vizibil decât pentru Dumnezeu și pentru cei cărora El le-a îngăduit sa vadă.

#27
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016

View Postrichelieu, on 11 decembrie 2018 - 08:02, said:

Vezi tu, dorele....ce e vizibil și clar, este doar aparent. Ce e de fapt in interiorul omului, nu e vizibil decât pentru Dumnezeu și pentru cei cărora El le-a îngăduit sa vadă.

Ce vezi si crezi domnia ta, este problema domniei tale. Dar lumea va fi judecata si este deja dupa Evanghelie, nu dupa ce vezi domnia ta si mai ales dupa ce nu vezi

#28
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016
Sfanta Traditie ne invata ca sfintii nu mor, ci raman vii, alaturi de Dumnezeu, si de aceea pot intermedia pentru cei vii, atunci cand sunt rugati. Coranul invata acelasi lucru, ca cei morti pe calea lui Dumnezeu raman vii, alaturi de Dumnezeu:

3|169|Să nu-i crezi morţi pe cei care au fost ucişi pentru calea lui Dumnezeu, căci sunt vii, la Domnul lor, cu bună înzestrare,
3|170|bucurându-se de harul pe care Dumnezeu li l-a dăruit. Ei îi vestesc cu voioşie pe cei care vor veni după ei şi care, încă, nu li s-au alăturat că nu vor cunoaşte acolo nici teamă şi nici nu vor fi mâhniţi.
3|171|Ei se bucură de binefacerea şi harul lui Dumnezeu, căci Dumnezeu nu lasă să se piardă răsplata credincioşilor.

Și ce ar putea insemna acel ”cu buna inzestrare”? Cu ce anume sa fie inzestrati sfintii de langa Dumnezeu? Eu zic ca doar cu puterile lui Dumnezeu pot sa fie inzestrati.

#29
richelieu

richelieu

    Monsenior Members

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,321
  • Înscris: 04.05.2006

View PostDorel666, on 11 decembrie 2018 - 16:24, said:



Ce vezi si crezi domnia ta, este problema domniei tale. Dar lumea va fi judecata si este deja dupa Evanghelie, nu dupa ce vezi domnia ta si mai ales dupa ce nu vezi
Întocmai. Ai perfecta dreptate.

#30
RomeoM

RomeoM

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 562
  • Înscris: 02.12.2010

View PostDorel666, on 07 decembrie 2018 - 22:55, said:

Si acestea sunt doar o mica parte din ceea ce intareste Coranul despre Scriptura si despre Sfanta Traditie.

1) Invatatura de credinta a Bisericii Ortodoxe, are in vedere tot ceea ce se scrie in Sfanta Scriptura. Interpretarea partiala au unor pasaje decupate din context nu erte admisa, deoarece conduce la erezie.

2) Iisus Hristos este DUMNEZEU si OM. El va judeca umanitatea deoarece si-a asumat conditia omului in aceasta lume pacatoasa. Din acest motiv:
"22.  Tatăl nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului." Ioan 5.22
http://www.bibliaort...id=35&cap=5

Inca din grecia antica pagana, poetii si filozofii pagani aduceau reprosuri zeilor din Olimp: Voi pertreceti in placeri, fara griji si fara dureri, iar apoi vreti sa ne judecati pe noi muritorii care ne chinuim in aceata lume plina de necazuri si suferinta ( poetesa Sapho de exemplu). Daca Dumnezeu nu si-ar fi asumat condita umana, nu si-ar fi asumat si ca om in cel mai INALT GRAD SUFERINTA UMANA, atunci la Judecata de Apoi, oricine ar putea sa-l conteste hotararile, asemenea ganditorilor si artistilor din Grecia precrestina !

3) 6.  Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la altă Evanghelie,
7.  Care nu este alta, decat că sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos.
8.  Dar chiar dacă noi sau un inger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decat aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema!
Epistola către Galateni a Sfantului Apostol Pavel cap 1, 6-8
https://www.bibliaor...ent/29/Galateni

"O gresala este cu atat mai periculoasa cu cat contine mai mult adevar". Nici un ortodox nu poate accepta vreo invatatura religioasa - "evanghelie" - care sa contrazica "Evanghelia lui Hristos".

4)  1.  Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit in lume.
2.  In aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit in trup, este de la Dumnezeu.
3.  Şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar in lume.

Intiia epistolă sobornicească a Sfantului Apostol Ioan Cap 1, 1-3
https://www.bibliaor....d=36&cap=4

5) Daca Hristos, ca a doua persoana a Dumnezeului Unic, nu ar fi fost si om, ci ar f fost numai Dumnezeu, nu ar simtit suferinta si moartea (moartea ca om nu nca Dumnezeu): atunci orice murtor i-ar fi putut sa se dezvinovateasca la Judecata de Apoi: "Ai trecut prin lume ca un yoghin care nu simte suuferinta. Nu ne poti judeca pe noi care traim in suferinta."

Edited by RomeoM, 17 December 2018 - 11:39.


#31
Dorel666

Dorel666

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,869
  • Înscris: 17.04.2016

View PostRomeoM, on 17 decembrie 2018 - 11:27, said:



"O gresala este cu atat mai periculoasa cu cat contine mai mult adevar". Nici un ortodox nu poate accepta vreo invatatura religioasa - "evanghelie" - care sa contrazica "Evanghelia lui Hristos".


Tocmai aceasta este ideea: Coranul intareste Scriptura, nu o contrazice!

#32
RomeoM

RomeoM

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 562
  • Înscris: 02.12.2010

View PostDorel666, on 18 decembrie 2018 - 12:25, said:

Tocmai aceasta este ideea: Coranul intareste Scriptura, nu o contrazice!
Vezi tu, atat Biserica cat si Cultul Romano-Catolic accepta adevarul de credinta ca Dumnezeu este o Fiinta unica in trei Persoane.
Romano-Catolicii au dogmatizat in jurul anului 1054 erezia "filioque". Mai exact faptul ca Fiul purcede de la Tatal si de la Duhul Sfant, in timp ce Biserca a marturisit incepand cu anul 381 ca Fiul purcede numai de la Tatal. Acest detaliu matrunt, ce tine de DOGMATICA, si pe care putini il inteleg atat la ortodocsi cat si la romano-catolici, a creeat o prapastie de netrecut pana la sfarsitul veacurilor, pentru ca romano - catolicii devin de facto eretici, nemai-avand nici o partasie cu Biserica, nemaiavand Sfinte Taine si tot ce decurge de aici.

Aceasta situatie de a fi in erezie, are consecinte practice grave. Din perspectiva mistica de exemplu, 'aratarile marianice' ( aparaitia Maicii Domnului) la Lourdes (sec al XIX lea), Fatima si Medjugorie in sec al XX lea sunt false teofanii, adica aratari ale satanei care doreste sa piarda pe om. Doar vizitarea unor asemenea locuri, il predispune pe credinciosul ortodox la demonizare.

In absenta unei dogmatici ortodoxe omul devine vulerabil inselaciunilor demonice, nu mai are nici un criteriu de a discerne duhurile. Pe canalul de televoziune IDX - Investigation Discovery, apar eriodic teribilisti (cu aparatura electronica super performanta) care au impresia ca fac ezorcizari in case bantuite, ca alunga demoni, ca invoca suflete ale oamenilor morti, ...
Sunt amagiri demonice.

In vremurile ce vor veni, vor apare extrateresti de toate feluirile, vor fi minuni nemaipomeite in cere si multe asemenea. Oamenii "vor face minuni", "vor vorbi cu mortii din familie", si cate si mai cate. Li se va cere doar sa se inchine demonilor.
Odata ce te-ai inchinat demonului, ti-ai pierdut libertatea: nu mai poti scapa de el, pana vei ajunge in iad.

O situatie practica de amagire demonica. si felul cum a fost contracarata:

Incidentul descris în povestirea ce urmează şi care dezvăluie natura unuia dintre "darurile" mediumistice întâlnite frecvent în religiile orientale, a avut loc cu puţin înainte de anul 1900 şi a fost consemnat în scris în jurul anului 1922 de Dr. A. P. Timofievich stabilit ulterior la Mânăstirea Noul Diveevo (Nov-Diveyevo, N.Y.) (Text în lb. rusă în Ortodox Life 1956, no. 1)
* * *
În acea minunată dimineaţă tropicală, vasul nostru tăia valurile Oceanului Indian în direcţia Insulei Ceylon. Pasagerii, în cea mai mare parte englezi care mergeau la posturile sau afacerile lor din colonia indiană, erau vioi şi nerăbdători să vadă pământul de vis pe care îl aveau în faţă, insula misterioasă ale cărei basme minunate le încântaseră copilăria. Încă nu se vedea insula, când vasul era deja învăluit de mireasma grea şi îmbătătoare adusă de briză, a arborilor aromaţi de la ţărm.
La un moment dat un nor albastru cuprinse orizontul, mărindu-se din ce în ce mai mult pe măsură ce vasul se apropia. Deja începeau să se vadă clădirile de la ţărm îngropate în verdeaţa palmierilor maiestuoşi şi se vedea şi mulţimea multicoloră care aştepta sosirea vasului.
Pasagerii, care deja se împrieteniseră în timpul călătoriei, duceau conversaţii animate admirând peisajul insulei de poveste care se desfăşura în fala ochilor lor. Vaporul se legăna încet, pregătindu-se să ancoreze în portul oraşului Colombo.
Aici vasul se oprea să încarce cărbune, aşa încât pasagerii aveau timp suficient să iasă la ţărm. Ziua era atât de caniculară, încât mulţi se hotărâseră să nu iasă din cabină până seara, când fierbinţeala zilei avea să fie înlocuită cu o răcoare plăcută. Aşa încât, spre seară, un grup de opt persoane, cărora m-am alăturat şi eu, ghidaţi de colonelul Elliot, care mai fusese la Colombo şi cunoştea bine oraşul şi împrejurimile, a pornit la explorarea frumuseţilor insulei.
Colonelul chiar a făcut o propunere foarte ispititoare: "Doamnelor şi domnilor, ce-aţi spune de o vizită la câteva mile în afara oraşului spre a-i vedea şi noi pe vestiţii fachiri magicieni de prin părţile locului? Poate vom avea posibilitatea unor experienţe interesante!" Toţi au acceptat cu entuziasm propunerea colonelului.
Pe când străzile zgomotoase ale oraşului rămaseră mult în urma noastră, seara se lăsase deja de-a binelea iar drumul nostru şerpuitor prin jungla minunată era luminat de milioane de licurici. La un moment dat drumul s-a lărgit brusc şi ne-am aflat deodată în interiorul unui luminiş înconjurat de junglă. La marginea lui se afla un copac înalt sub care se vedea o colibă şi un om subţire, bătrân, cu turban pe cap, ce şedea turceşte şi privea fix la un foc mic ce ardea în faţa lui.
În pofida sosirii noastre zgomotoase, bătrânul nu s-a clintit din nemişcarea sa şi nu ne-a acordat nici cea mai mică atenţie. De undeva a apărut un tânăr care s-a îndreptat către colonel şi l-a întrebat încet ceva. Imediat după aceea a adus câteva scaune pe care grupul nostru s-a aşezat în semicerc nu prea departe de foc. Am simţit în jurul nostru un miros de fum plăcut parfumat. Bătrânul era în aceeaşi poziţie, neobservând pe nimeni şi nimic, din câte puteam să ne dăm noi seama. Pătrarul de lună care răsărise mai împrăştia întrucâtva întunericul nopţii şi în lumina aceea fantomatică toate contururile căpătau un aer ireal. Toţi au tăcut fără să vrea, aşteptând să vadă ce o să se întâmple.
Miss Mary a şoptit la un moment dat cu însufleţire:
"Priviţi acolo sus, pe copac!". Ne-am uitat cu toţii într-acolo. Şi într-adevăr, vârful coroanei copacului sub care stătea fachirul parcă se topea în lumina moale a lunii şi copacul pur şi simplu dispărea treptat de sub ochii noştri, şters parcă de o mână nevăzută, până când nu a mai rămas nici o urmă de copac şi în faţa noastră a apărut marea. Îi vedeam valurile rostogolindu-se unele după altele şi rândurile de spumă albă; pe cerul, devenit deodată albastru, pluteau nori uşori. Eram uluiţi.
Apoi la orizont a apărut un vapor alb. Din cele două hornuri ale sale ieşea un fum gros. Se apropia cu repeziciune de noi, tăind valurile. Spre uluirea noastră am văzut că este propriul nostru vas, cel cu care sosiserăm la Colombo! Un murmur a trecut printre noi, când am citit la pupa chiar numele vasului nostru, "Luiza", cu litere mari, aurii. Dar lucrul cel mai uluitor a fost că pe vapor ne vedeam chiar pe noi înşine! Vă reamintesc că la acea oră nu se pomenea de cinematografie, şi asemenea efecte nu erau de conceput.
Deci fiecare dintre noi se vedea pe el însuşi pe punte, printre oamenii care râdeau şi conversau unul cu celălalt. Dar lucrul cel mai uluitor era că ne vedeam nu numai pe noi, ci până şi cele mai mici detalii de pe punte, ca şi când ne-am fi aflat într-un elicopter ceea ce hotărât că nu era în realitate. Eu de exemplu m-am văzut pe mine printre pasageri, pe marinari lucrând la capătul celălalt al vasului, pe căpitan în cabina sa şi până şi pe maimuţica Nelly, favorita tuturor, mâncând banane pe catargul mare. Toată lumea comenta în şoaptă şi era emoţionată la culme de ceea ce vedea.

   Eu aproape că uitasem cu totul de mine, de faptul că eram la urma urmei un preot monah ortodox şi că n-ar prea fi fost locul meu acolo, într-o aşa situaţie. Vraja era atât de puternică, încât inima şi mintea mea erau ca paralizate. Pulsul mi s-a accelerat deodată, ca în faţa unei primejdii, şi m-a cuprins o spaimă de moarte.
Am început să-mi mişc buzele şi să rostesc: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!". M-am simţit deodată uşurat. Parcă s-ar fi desfăcut şi ar fi căzut de pe mine nişte lanţuri grele, invizibile. Rugăciunea mea a devenit mai concentrată şi odată cu ea sufletul meu s-a liniştit. Priveam în continuare copacul, când, deodată, tabloul mării dispăru, suflat parcă de vânt. Nu se mai vedea decât copacul scăldat de lumina lunii, fachirul şezând tăcut lângă foc şi însoţitorii mei, care continuau să privească marea, ce pentru ei încă nu dispăruse. Dar la un moment dat fachirul însuşi păţi ceva: se răsturnă într-o parte şi tânărul, alarmat, alergă să-l ridice. Spectacolul se întrerupse brusc.

Adânc mişcaţi de ceea ce văzuseră, spectatorii se ridicară, împărtăşindu-şi cu însufleţire impresiile şi neînţelegând de ce totul se terminase atât de brusc şi de neaşteptat. Tânărul a explicat că din cauza epuizării fizice a fachirului, care acum şedea ca şi mai înainte, cu privirea îndreptată în jos şi neacordând nici o atenţie celor prezenţi.
După ce l-am răsplătit cu generozitate prin intermediul tânărului, mulţumindu-i pentru că ne dăduse ocazia acestui uluitor spectacol, şi când deja ne porniserăm cu toţii să plecăm, mi-am întors fără să vreau capul pentru a-mi imprima mai bine întregul tablou. Atunci am întâlnit privirea plină de ură a fachirului. Nu a durat decât o secundă, pentru că imediat şi-a întors capul în poziţia obişnuită; dar acea privire de o secundă, mi-a fost de-ajuns pentru a înţelege odată pentru totdeauna a cui fusese puterea care produsese acel "miracol".

https://saraca.ortho...i/ortodoxia.htm
--https://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/Religia%20Viitorului/ortodoxia.htm--

Edited by RomeoM, 18 December 2018 - 15:31.


Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate