Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
A operat cineva vreodată vreun teleimprimator (telex)?
Last Updated: Mar 11 2023 11:50, Started by
djl
, Nov 21 2018 00:18
·
0
#73
Posted 09 December 2018 - 18:36
Serviciul de telegrame prin telefon mai exista în 2005 (conform "Pagini Albe" 2005-2006; 2006-2007 nu am ).
În 2005-2006 însă serviciul de telgerame telefonate funcţiona doar între orele 7 şi 22, nu mai era non-stop (ca f.d. între 22 şi 7 era tariful cel mai mic; pe atunci ştiu că erau 3 perioade orare tarifare). Serviciul telex apare pentru ultima dată în lista din 2004-2005... erau serviciile telex-fax la unele oficii "RomTelecom". Deh, dacă se răspândise e-mailul, cu faxul era mai uşor, se răspândise telefonia mobilă (celulară)... le-au erodat. Deşi serviciul ofera scris - tipărit direct. Serviciul teletex (nu teletext) nu a fost numai în Franţa aşa precum am crezut. Mergea să trimiţi teletex - telex, însă serviciul teletex peremitea 309 de caractere şi semne faţă de 32 la telex. Însă aparatele au fost foarte scumpe, aşa că nu a făcut prea mulţi purici. Sunt curios dacă foloseau centrale telex normale - că printr-o centrală analogică mergea să transmiţi şi date dacă transmisia se făcea digital... sau foloseau alt tip de centrală? [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/xgbB3NfExSY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by djl, 09 December 2018 - 18:38. |
#74
Posted 14 December 2018 - 13:07
Oare la telexul pentru civili se mai foloseau limbaje din astea în anii '90?
Telex Lista abonatilor din R.S.R. (1989) pg. 6-7.jpg 200.19K 22 downloads La ce folosea masa de verificare? Telex Lista abonatilor din R.S.R. (1989) pg. 21.jpg 133.04K 17 downloads Telex Lista abonatilor din R.S.R. (1989) pg. 22-23.jpg 310.73K 17 downloads Telex Lista abonatilor din R.S.R. (1989) pg. 24-25.jpg 451.28K 16 downloads Telex Lista abonatilor din R.S.R. (1989) pg. 26-27.jpg 304.88K 11 downloads Dar dacă am limbajele alea, de ce să nu punem întreaga Telex Lista abonaților din Republica Socialistă România - chiar anul 1989 https://www.dropbox....a 1989.PDF?dl=0 Dacă am fi fost pe vremuri, aș fi zis "La cât mai multe teleimprimatoare instalate, pentru ca lista aia să aibă cel puțin încă 82 de pagini". Dar nu mai sunt vremurile alea. Cu telexul puteai să faci mai ușor decât cu telefonul unele lucruri pe care le faci cu interentul azi. Oare la hotelurile care aveau instalate teleimprimatoare puteai să faci rezervări prin telex? Și la chestiile alea ce țineau de țări străine (inclusiv din alea prietene) puteai să trimiți telex de la cabină orișicum sau trebuia să fii cineva ca să poți trimite mesaj acolo? E interesant că nu se dau tarife. Deși în Lista abonaților telefonici erau date tarifele. Și să fi avut această Carte de telex circuit mai restrâns (adică nu o puteai consulat public la ofciile P.T.T.R.)? De asenmenea observ că toate posturile erau conectate la centrale automate. Edited by djl, 14 December 2018 - 13:19. |
#75
Posted 15 December 2018 - 22:49
Un articol care conţine şi ceva legat de subiectul nostru: https://forum.softpe...8#entry22362903
Nu uitaţi, dacă vă place ceea ce postez, daţi LIKE Edited by djl, 15 December 2018 - 22:49. |
#76
Posted 20 December 2018 - 03:18
În fine, la Muzeul U.P.B. (Politehnicii) din București mai au și un al 2-lea teleimprimator, tot un "R.F.T.", dar e ceva mai nou, un F1100.
Am vrut să le pozez pe ambele (T-51 și F-1.100) dar am uitat cardul de la aparatul foto acasă. Din „Aparate și instalații telegrafice”, Manual pentru școlile tehnice de telecomunicații (manulul a fost elaborat pe baza tablei de materii aprobate de Min. Învățămîntului și Culturii) , având ca autor pe Al. Dingher și apărut la Ed. De Stat Didactică și Pedagogică (pe copertă scrie 1960, dar manualul e tipărit în 1961). Coperta: Vladimir Baranovsky Control științific: Ing. A. Bodeagă Control metodic: Ing. M. Măruță Redactor responsabil: Ing. Dumitrașcu Rodica Tehnoredactor: Atanasiu Nicolae Dat la cules: 25.11.1960 Bun de tipar: 09.03.1961 Tipărit la Întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1918”, Str. Grigore Alexandrescu nr. 93-95, București, R.P.R. sub comanda nr. 3.324 În interbelic s-a numit „Cartea Românească”. Din clădirile comuniste nu a mai rămas nimic, din cele ante-comuniste doar zidurile (că e centru de afaceri, magazin). Deși această întreprindere poligrafică a tipărit și ultima Listă a abonaților telex apărută în perioada comunistă (1989)... de fapt singura pe care am pus mâna, în 1989 nu avea telex. Introducere pg. 3-4 Cap. I "Noțiuni introdcutive asupra comunicațiilor telegrafice" Cap. I.4 "Codurile telegrafice" , pg. 14, fig. 1-4 Cap. I.5 "Viteza de telegrafiere" pg. 14-16 Cap. V "Aparate telegrafice rapide" Cap. V.3 "Funcționarea teleimprimatoarelor cu bandă perforată" Pg. 161-164 a) Perforatorul de bandă pentru teleprimator Și Cap. XII "Organizarea legăturilor telegrafice" XII.1 "Principii de proiectare" pg. 299-301 XII.2 „Organizarea stațiilor telegrafice” pg. 302-313 Al. Dingher - Aparate si instalatii de telegrafie (1960, 1961) selectii.PDF 27.62MB 9 downloads Dacă descrăcați ce am postat mai sus, veți vedea că la acel aparat 100% mecanic pentru tipărirea benzii se putea da înapoi banda pentru corectură. Și unele teleimprimatoare puteau face asta. A se vedea filmulețul de mai jos. E o mică comedie, deși la sfârșit o dau în afaceri - ar fi putut face chestia aia puțin mai degajată - de exemplu să zică la modul general că dacă nu știi că există un lucru, nu ai cum să-l folosești și de e aia e bine să îndrumi oamenii. "Telecom" era "RomTelecom"-ul Australian [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/GR-DdN6BAb0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#77
Posted 01 January 2019 - 18:46
M-am uitat din nou aseară pe cărţile de telefon. În 2001 mai exista serviciul de deranjamente telex (925 în Bucureşti), în 2004 nu mai era, deşi mai existau cabine telex. Deci probabil în 2003 a dispărut centrala telegrafică pentru abonaţi, dar serviciul "de cabină" a mai rămas ceva timp.
E bine că există mail to fax. Păcat că nu s-a făcut şi S.M.S. to fax şi teleprinter. Faxul clasic şi teleimprimatorul mecanice sunt sigurele maşinării care nu consumă curent decât atunci când funcţionează (o mai cosuma ceva sursa, dar infim). Şi nevând sisteme de operare pot porni imediat. Edited by djl, 01 January 2019 - 18:53. |
#78
Posted 02 January 2019 - 01:53
No, e în Italiană, dar cred că veţi înţelege ... nu prea folosesc cuvinte complicate şi dacă ştiţi chestii generale veţi pricepe. Apare inclusiv (mai spre sfrâşit) şi comunicare via centrală telex manuală, precum şi o imagine cu listă de abonaţi telex (din păcate imaginea e proastă d.p.d.v. calitativ şi nu-mi dau seama de tot ce scrie pe ea, că tare aş vrea să văd măcar câteva pagini din una Italienească ca să fac comparaţie cu ce exista la noi).
Ah, aruncat o privire şi pe wikipedia în Italiană. Mi-a plăcut că cineva a avut gândire şi a comparat reţeaua telex cu reţeaua de calculatoare. Telexul e un fel de strămoş al interentului... şi reţeaua telefonică poate aduce cu ceva de internet, dar telexul folosea maşinării care aveau ceva inteligenţă, deci aduceau puţin a computere. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/v-9-yfpeV5M?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#79
Posted 29 January 2019 - 01:56
Păcat că nu și abonații de la domiciliu
Lista abonatilor la serviciul telefonic din Mun. si Jud. Iasi( (1974) pg. 71 reclama la serviciul telex.jpg 209.37K 23 downloads |
#80
Posted 30 January 2019 - 14:23
Întreb din nou cu transmiterea concomitentă: dacă pregăteai un mesaj pe bandă perforată şi îl băgai într-un transmiţător separat, în timp ce tu transmiteai destinatarul putea să-ţi transmită pe linia telex un mesaj care să fie imprimat pe coală şi eventual pe bandă perforată (folosind perforatorul teleimprimatorului?). Atât transmiţătorul cât şi teleimprimatorul să fie conectate la aceiaşi linie.
Edited by djl, 30 January 2019 - 14:26. |
#81
Posted 17 May 2019 - 18:44
djl, on 30 ianuarie 2019 - 14:23, said:
Întreb din nou cu transmiterea concomitentă: dacă pregăteai un mesaj pe bandă perforată şi îl băgai într-un transmiţător separat, în timp ce tu transmiteai destinatarul putea să-ţi transmită pe linia telex un mesaj care să fie imprimat pe coală şi eventual pe bandă perforată (folosind perforatorul teleimprimatorului?). Atât transmiţătorul cât şi teleimprimatorul să fie conectate la aceiaşi linie. |
#83
Posted 02 January 2020 - 15:13
djl, on 30 ianuarie 2019 - 14:23, said:
Întreb din nou cu transmiterea concomitentă: dacă pregăteai un mesaj pe bandă perforată şi îl băgai într-un transmiţător separat, în timp ce tu transmiteai destinatarul putea să-ţi transmită pe linia telex un mesaj care să fie imprimat pe coală şi eventual pe bandă perforată (folosind perforatorul teleimprimatorului?). Atât transmiţătorul cât şi teleimprimatorul să fie conectate la aceiaşi linie. MrMumas, on 17 mai 2019 - 18:44, said:
Transmisie simplex sau duplex insa pentru asta si echipamentul trebuie sa fie capabil de transmisii duplex. Echipamentele clasice probabil ca functionau simplex, presupun ca erau pe receptie pana ce au primit semnalul de sfarsit. Linia fiind ocupata deja pentru transmisie deci doar intre partile angajate in comunicatie ar exista posibilitatea transmiterii bidirectionale. Prin echipament te referi la centrală sau la teleimprimator în sine? În 196x, când s-a introdus telexul automat în Bucureşti nu erau chiar aşa de mulţi abonaţi. În 1965 era o reclamă la "S.A.B.E.N.A" şi nr. de telex era 443. Probabil în anii '70 s-a trecut la numerotaţia cu 5 cifre, deaorece s-a prevăzut o creştere a traficului. Dar nu au fost niciodată foarte mulţi abonaţi la noi - în cartea aia de telex din 1989 nu cred că-s mai mult de 3.000. Şi tot nu am reuşit să aflu dacă după 1989 a avut cineva telex la domiciliu în România. M-am reuitat la filmuleţul ăla Italian (data trecută nu l-am văzut complet) şi am aflat nişte chestii interesante... am văzut cum se tipăreau mesajele pentru telegrame şi cum funcţiona multiplexarea. Şi nici prin cap nu mi-a trecut că mobila putea fi folosită la atenuarea sunetului produs de teleimprimatoare. Da' cât de zgomotoase erau teleimprimatoarele comparativ cu o imprimantă matricială? Dar la teleimprimatoarele digitale puteai ataşa un pefrorator pentru benzi din alea tipărite? Iar cele digitale puteau fi făcute să funcţioneze cu mai mult de 32 sau 128 caractere sau tot la atâtea erau limitate (vorbesc de telex, nu de teletex). La noi nu cred că s-a trecut la din alea cu 128 caractere. Da' rapidă trebuia să fie mecanica la teleimprimatoarele clasice... Edited by djl, 02 January 2020 - 15:25. |
#84
Posted 19 May 2020 - 22:56
Într-un manual de poligrafie am găsit că se puteau transmite cu ajutorul benzilor perforate (cu 5, 6, 7 linii de peforaţie). Oare o fi fost folosit şi pe la noi serviciul ăsta? Ştiam de acum vreo săptămână de benzi perforate la maşinării linotip, dar nu mă gândeam că ar fi putut fi folosite şi la transmisie (deşi ştiam că teleimprimatoarele pot folosi aşa ceva). Îl puteai recepţiona şi ca bandă perforată, pentru a fi tipărit şi de o altă maşinărie linotip (linotype) sau monotip (monotype).
. Edited by djl, 19 May 2020 - 23:01. |
#85
Posted 20 May 2020 - 11:05
Ia citește despre istoria Companiei ElectroContabile Watson din București înființată in 1938
|
#86
Posted 20 May 2020 - 13:51
În anii comunismului se puteau aduce din afară aşa ceva (probabil şi unele ţări comuniste manufacturau), dar întrebarea mea vine pe fondul faptului că de sus se decidea ce şi nu, şi cum asta cu transmiterea de mesaje scrise intra la chestii mai delicate, degeaba dorea vreo întreprindere poligrafică să aibe aşa ceva, că dacă nu avea voie, nu putea să instaleze asemenea dispozitive sau să le folosească pentru teletransmiterea articolelor.
|
#87
Posted 13 January 2021 - 16:49
djlPosted 08 December 2018 - 22:51
Am vorbit cu cineva care a lucrat în clădirea în care a fost centrala telegrafică din Bucureşti (nu a lucrat la centrală) şi cică înainte de a fi introdusă cea telefonică digitală de la Victoriei au introdus una telegrafică digitală acolo. Din păcate nu am altă sursă ca să pot verifica această informaţie. Salut, Pot confirma ca toata reteaua telegrafica a Romtelecom a fost schimbata intre anii 2000-2003. Vechile centrale telegrafice au fost schimbate si inlocuite cu centrale telegrafice digitale. Acestea au fost cred 6 la numar respectiv in Bucuresti Craiova Timisoara Cluj Brasov si Bacau. Comunicatia intre centrale se efectua prin Internet |
|
#88
Posted 14 January 2021 - 16:52
Şi când şi de ce a dispărut serviciul?
Internet via fibră optică sau cablu coaxial? |
#90
Posted 14 January 2021 - 17:54
Alea cred că folosesc un alt sistem, dedicat băncilor, deci s-ar putea să nu aibă legături cu vechia reţea telex.
Pe pagina anterioară mi s-a atras atenţia că aia cu banda peforată pentru a reproduce un mesaj în mai multe exemplare nu avea rost, că exista indigo, se putea redictalografia. Dar ce să văd pe internet? Au existat maşini de scris care făceau chestia asta cu banda. Deci... O specie interesantă de teleimprimatoare, care s-au folosit şi pe la noi (nu ştiu dacă şi la transmitere sau doar dactilografiere texte) au fost cele care puteau face împlinirea rândurilor (justifing) pe bandă perforată pentru linotipuri/interitpuri (maşini de matriţat texte pe plumb). Se foloseau în domeniul poligrafic. Tasterişti se numeau la noi cei care făceau chestia asta. https://www.smecc.or...typesetting.htm Un Model 14 din link (deci ăla care nu apare pus pe masă) apare într-un manual de poligrafie tipărit la noi. Şi în filmuleţul ăsta la sfârşit. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EzilaRwoMus?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Au fost mai multe modele: http://www.galleyrac...300dpi75pct.pdf Şi un "Fairchaild" apare în cartea aia. Codul tipografic folosea 6 perforaţii, faţă de 5 la telex. Sunt curios dacă la noi au fost folosite teleimprimatoare cu cod de 8 perforaţii. Ca f.d. au existat şi maşini de scris care să facă împlinirea rândurilor. "Varityper" şi a produs şi "I.B.M.". Mă refer la maşini 100% mecanice, fără electronică. Dezavantajul: trebuia să retipăreşti textul pentru ca maşina să poată calcula alinierea. Parte din ele permiteau schimbarea fonturilor şi mărimilor cartacterelor. Cred că vă daţi seama că îmi doresc o asemenea maşină de scris şi un teleimprimator din ăla. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users