A operat cineva vreodată vreun teleimprimator (telex)?

djl, on 21 noiembrie 2018 - 15:10, said:

Da, posibil sa mai fie si acum. Trebuia sa iei specializare de clasa(clasa a III-a) la cel putin 2 materii. Una la morse sau telex, una la radio-releu sau telegraf. Avand in vedere ca baza tehnicii nu s-a schimbat(principiile de baza ale telecomunicatiilor, ca asta se invata in scoala), cred ca si acum e la fel.

misu78, on 21 noiembrie 2018 - 11:51, said:

Se mai face Morse si acum in era Internetului si a satelitilor?

Da. Probabil din cauza fratilor de la est. Ei inca folosesc, asa ca trebuie sa ascultam!
PS: sunt statii radio a caror unda inconjoara pamantul. Spui acum in microreceptor mama si te asculti in receptor dupa 3 secunde!

Edited by misu78, 21 November 2018 - 19:52.

În 1992 este menţionat serviciul telex. În Braşov 1994 este de asemenea menţionat, în Prahova 1995 am găsit serviciul de deranjamente telex. Cred că şi în 1998 se mai emiteau telegrame via teleimprimatoare. Dar în Bucureşti 1992 este deja menţionat serviciul telefax. Exista centrală digitală în Bucureşti în acel an (numerele cu 312 de la Victoriei) şi exista cabină telefax... oare chiar o fi fost cu fax?
Din păcate în listele de abonaţi telefonici nu treceau şi abonaţii telex, deşi mai mul de 2-4 pagini (poate 6 în cazul Bucureştiului) nu ar fi ocupat.
Probabil am să iau la rând reclamele din Braşov 1994 şi Prahova 1995 (Bucureşti 1992 nu conţine reclame). Am şi o listă cu abonaţii telex - e din 1988 sau 1989, dar e singura peste care am dat (noroc că se tipăreau, că dacă erau în format digital, cine le mai găsea?).

Am "operat" un terminal telex intre 1994-2001 aproape similar cu cel din fotografia atasata, marca Sagem dar nu mai stiu exact ce model.Cel din fotografia atasata e marca Alcatel.
Avem si un terminal de rezerva, marca RFT, ceva similar ce cel din video dar fara optional  "banda perforata" si "disc" pentru format numar telex.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/RhsuQlU-r8o?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
O mica dar importanta precizare, serviciul telex cu ale lui terminale-teleimprimatoare e un serviciu total diferit numeroasele servicii tip telegraf care au existat de-a lungul anilor in anumite tari sau companii nationale, de stat sau private.
Citez de pe Wiki,
"A global teleprinter network, called the "Telex network", was developed in the late 1920s, and was used through most of the 20th century for business communications. The main difference from a standard teleprinter is that Telex includes a switched routing network, originally based on pulse-telephone dialing, which in the United States was provided by Western Union. AT&T developed a competing network called "TWX" which initially also used rotary dialing and Baudot code, carried to the customer premises as pulses of DC on a metallic copper pair. TWX later added a second ASCII-based service using Bell 103 type modems served over lines whose physical interface was identical to regular telephone lines. In many cases, the TWX service was provided by the same telephone central office that handled voice calls, using class of service to prevent POTS customers from connecting to TWX customers. Telex is still in use in some countries for certain applications such as shipping, news, weather reporting and military command. Many business applications have moved to the Internet as most countries have discontinued telex/TWX services."
https://en.wikipedia...leprinter#Telex
sau,
https://en.wikipedia.org/wiki/Telex

Deci teleimprimatoarele digitale sunt sau nu diferite ca reţea de cele clascice?  
Cu ce ocazie ai ajuns să operezi un teleimprimator din ăla?  
Oare de ce la Poştă erau tanti şi nu şi nenea?  
În Lista abonaţilor Cluj 1975 am reuşit să găsesc chestii legate de serviciul telex.

Edited by djl, 22 November 2018 - 13:48.

djl, on 22 noiembrie 2018 - 13:48, said:

Terminalul telex pe care am avut "placerea" sa-l "butonez" era analogic din punct de vedere al transmisiei de date.Asta desi partea cu care interactionam fizic avea si ceva digital.
Diferenta intre terminal vechi RFT si cel ultimul racnet importat dupa 1990.
Pentru o transmisie telex in primul rand era necesar ca terminalul corespondet-numar telex sa fie liber, adica similar ca la o convorbire telefonica, daca suna ocupat, ori renunti ori revii mai tarziu.
Dar o diferenta foarte importanta, daca mesajul de transmis era foarte important, aveam o combinatie de taste prin care semnalizam la operatorului de la telex-ul corespondent
sa inceteze transmisia sau receptia unui mesaj imediat sau se ma "sune" el in cel mai scurt timp, depinde tot de cat de urgent era mesajul in lucru.
Cine a vaut un formular de tranmis o telegrama prin serviciul de telegrafie sau telex de la oficiile postale avea de ales cat de urgent e mesajul si tariful corespunzator.
Ordinea de prioritate "urgent", normal toate telegramele sunt urgente, "vazduh" si "fulger".Tariful pentru "urgent" era de 5 lei cuvantul.
La terminalul RTF aveam de dat un mesaj, formam numarul, raspundea "telex-ul,avea un fel de mod de receptie automat daca operatoarea nu era prezenta.
Si incepeam sa scriu mesajul.In acest timp pe telex-ul propriu sau pe telex-ul corespondent nu mai era posibila transmiterea sau receptionarea altor mesaje.Doar "semnalizarile speciale", alt exemplu lipsa hartie la terminalul corespondent.Ma refer la cele RFT daca nu aveau hartie nu se putea transmite.
La terminalul Sagem care aveam total memorie interna 128KB- aproximativ 200 mesaje, editat textul, daca primeam un telex se imprima automat, daca nu era hartie in imprimanta era memorat in memoria interna, dupa editare atasam numarul de telex sau mai multe si comanda "send".Si imi vedeam de altceva, dupa 3 sau 4 incercari daca mesajul nu era transmis eram atentionat sau daca mesajul transmis la mai multi destinatari nu a fost receptionat de unul sau mai multi din diferite motive.
La RFT daca aveam un mesaj pentru mai multi destinatari era necesar sa-l editez de fiecare data.
"Boierie" cu terminalul Sagem, basca ca cel RFT facea un zgomot.
Nu am fost pregatit ca operator telex, colega titulara pe postul de operator telex tot lipsea de servici, multe concedii medicale la care s-a adaugat o lipsa de spatiu, intr-o zi m-a trezit cu terminalul telex in spatiul unde profesam, a venit seful si mi-a spus atat, stii tu sa-l pui in functiune si nu cere bani in plus la salariu, nu vei avea de transmis sau receptionat mai mult de 10 mesaje pe luna.Am citit manualul in limba franceza, am stresat vreo saptamana operatoarele de la "Telegraful central" - locatie centrala comutatie telex si cu ultima editie "Abonati telex" tiparita in anii 80 m-am descurcat.
De ce erau "tanti si nu nenea".
Raspunsul e simplu daca studiezi "tezele" despre diviziunea muncii in comunism si cate ceva din perioada interbelica.
In perioada interbelica in general sotiile nu lucrau, erau casnice.In comunism s-a introdus notiunea de diviziune a muncii, unde in pricipal dupa efortul fizic depus, barbatii erau mineri sau muncititori metalurgisti si femeile coafele( azi avem ca exemplu un "stilist"), croitorese(azi creator de moda) sau tesatoare, telefoniste sau operator telex si lista poate continua.
Djl, te-am informat ca posturile telex nu au fost chiar atat de raspandite in Romania inainte de 1990 si dupa , in 1994 cam 30% din numerele de telex din ultima editie "Abonati telex" deja nu mai erau in uz.
Un abonament pentru o linie telex si terminal nu era chiar ieftin.Plus salariul unui operator.
In anul 2000 am receptionat un singur mesaj telex, era de la o confederatie sindicala din Romania care chema la greva.
In 2001 terminalul telex consuma energie electrica degeaba, in Romania cu exceptia tribunale,Rompress,cateva ministere si bineinteles Telegraful Central nu prea aveai cu cine sa schimbi ceva "mesaje".
Tot din 2001 pana si prin antele tiparite cu date de contact (fost) ROMTELECOM a inceput sa dispara numarul de telex Romtelecom.
Fax nu a existat inainte de 1989 in Romania, mesajele telex erau foarte multe intre institutiile de stat care aveau in dotare asa ceva.Dupa 1990 traficul telex a scazut din motive naturale, aparatul fax care era mai simplu de operat si costuri mai mici plus disparitia fizica a multor "clienti".
Se mai adauga aparitia "telex-ului digital" in anii 90 ca exemplu,
http://www.networkte...om/our-clients/
pentru o gama bine definita de clienti, banci, agentii de presa, mari corporatii.
Pe partea de "telex digital" la inceputul anilor 2000 au fost mai multi operatori globali dar concurenta, globalizarea, dezvoltarea comunicatiilor pe suport internet a dus la disparitia multora.Cand am propus in 2001 desfintarea serviciului telex si la orizont se intrevedea "marea bunastare" prin aderare la UE si NATO am fost pus sa ofer o alternativa de comunicatie "business" cu viitori parteneri de afaceri.Am propus conectarea la retea telex digital de la Reuters, costul lunar era cam 5000$ / luna, in 2001 cam atat costa o garsoniera in Bucuresti.Bineinteles ca s-a refuzat.
Costurile de acces sunt mult mai mari comparativ cu vechiul telex sau alte retele eletronic-digitale dar unde e vorba de bani multi acest tip de cheltuiala se accepta pentru ca comunicatiile prin telex sau "telex digital" au valoare sau valabilitate juridica.
Un mesaj fax sau email NU are valoare juridica in orice instanta judecatoreasca din lume.

Edited by danutzu22, 22 November 2018 - 15:17.

danutzu22, on 22 noiembrie 2018 - 15:06, said:

Eeee, ba da, are. Primeste tu o petitie sau o reclamatie pe fax sau email si nu raspunde la ea in termenul legal. Sa vezi cum se inflameaza lumea si te trezesti dat in judecata. Daca faxul mai are si confirmare automata de primire, esti mancat!

danutzu22, mulţumesc mult pentru informaţie! Sper că toată informaţia cea se potează pe forum (nu mă refer strict la subiectul nostru) va fi de folos celor care studiază istoria.
Bafta mea că am intrat pe subiect, că văd că forumul are probleme în a mă notifica să am primit răspunsuri la unele subiecte  
Da, abonamentul nu era deloc ieftin. În 1975
- teleimprimator pe coală: 250 Lei/lună
- teleimprimator pe bandă: 200 Lei/lună
- tansmităţător automat (ăsta ce mai făcea?     ): 80 Lei/lună
- perforator bandă: 70 Lei/lună.
Abonamentul telefonic era 60 Lei pe lună la centrală automată linie individuală (45 Lei la centrala de bloc, 35 Lei la linia cuplată). Deci faţă de telefon costa mui mucho dineros.  
Tariful per minut la telex era mai mare la telex decât la telefonie      Nu cu mult, dar era. Dacă aveai mesajul deja perforat, treaba putea merge mai repede decât la la telefon în cazul în care trebuia notat ceva. Dacă sunteţi interesant, am să scanez tarifele şi am să le pun pentru a face comparaţie.
Dar telexul pe care l-ai operat era la o companie de stat sau la vreo firmă particulară?  
Multe posturi nu au fost înainte de 1990 din motive că aparatele erau potenţial duşmănoase pentru regim (cine ştie ce manifest era transmis), aşa că nu aveau decât unele instituţii; posibil ca unii de la Partid, Apărare, Interne să aibă voie să fi avut (asta nu am cum s-o verific). În ţările capitaliste dezvoltate existau firme private, nu era aşa era aşa de mare secretomania.
Mulţumită informaţiilor date de tine am aflat că a existat telex cu termina digital în România. Văzusem reclama aceea din 1992 cu telexul digital, dar nu ştiam dacă a şi achiziţionat cineva telex digital sau a fost O.Z.N. pentru România. Ăla din reclama din 1992 avea şi unitate floppy (2 chiar!)... era ca un fel de computer. Dar şi ăla al tău era bun, că puteai edita greşelile de tehnoredactare înainte de transmite mesajul (coala se putea edita?     ).
Din păcate faptul că telexul nu a fost aşa de răspândit face ca cu greu să poţi găsi informaţii despre tarife, abonaţi.  
Oare care a fost ultima listă a abonaţilor scoasă? Anumite cărţi de telefon sunt foarte greu de găsit, dapăi să găseşti liste de abonaţi telex (noroc că o am şi pe aia... deşi una din 1992-1993 ar fi spus şi ce abonaţi privaţi existau).

Mie îmi pare rău că a dispărut serviciul?     Ar mai fi meritat să rămână. Faţă de fax sau computer erau oarecum mai simplu, că scriai mesajul şi era tipărit la destinaţie. Fără să mai fie nevoie ca cel care-l trimite să-l scoată la imprimantă (dacă dorea să-l transmită prin fax) sau cel care-l primeşte să-l scoată la imprimantă (dacă era transmis prin e-mail, deşi cred că există e-mail to fax - "Nokia" Communicator 9110i - al 2-lea 'Comunicator' avea şi funcţia de fax; nu ştiu dacă şi 9000-le avea - trebuie să caut manualul pe internet).
5.000 de Dolari S.U.A. Dar ce costa atâta?      "Philips" a conceput un adaptor care cică îţi permite să foloseşti telexul la linie telefonică normală (telexurile cred că aveau altă tensiune la reţeaua de transmisie) şi există acel convertor care te lasă să foloseşti internetul pentru telex (dar costă vreo 200-300 Euro... trebui să-mi spună cineva cât). M-aş juca cu un aparat dacă găsesc unul prin Ro. Ah, ca f.d. în Bucureşti centrala telgrafică se afla la intrersecţia Şos. Ştefan cel Mare cu Cal. Floreasca, între Perla şi Spit. de Urgenţă. Acum cred că e bancă acolo.
Asta e clădirea: https://www.google.r...!7i13312!8i6656

"tansmitățător automat (ăsta ce mai făcea?     ): 80 Lei/lună"
Terminalul telex Sagem cu care am operat era un "transmitator automat".
Una din functiile "automate" am descris-o mai sus, aveam un mesaj cu destinatari multipli, editat mesajul o singura data, tastam numerele
de telex-destinatari si send.La vechiul RFT era necesar ca mesajul sa fie editat pentru ficecare destinatar in parte.
Terminalul telex Sagem a fost importat dupa 1990 dar s-au mai importat terminale telex de productie DDR in anii 70 si 80.Loturi mici si foparte mici si bineinteles unele erau "automate" si din punct de vedere constructiv analogi-electronic.
Telex-ul era utilizat pentru comunicare, nu pentru editare documente scrise, erau atent supravegheate din motiv de "spionita" nu pentru
ca s-ar gasit "una sau unul" sa editeze "manifeste" in numar mic.
Ca fapt divers, in fotografie o masina de scris Robotron analogic-electronica.O versiune asemanatoare s-a importat in numar foarte mic si in Romania la mijlocul anilor 80.Era ultimul racnet in materie si foarte apreciata de "dactilografe".
In primul rand pentru ribon, nu se mai murdareau pe degete cand era necesar sa schimbe banda tusata, daca era necesar sa editeze un text in mai multe exemplare se utiliza coala de plombacina- popular "indigo" dar mai mult de 4 exemplare nu putea edita la o singura sesiune de dactilografiere si coala de plombacina A4 in anii 80 era greu de gasit, daca se utiliza o coala prea intensiv cele imprimate pe copii erau greu de citit.
Si sa vezi minune, unii "tovarasi" care aveau contacte cu exteriorul s-au plans de problema si printr-un mare efort "fratesc" - CAER - barter au asung in Romania masini de scris electronice Robotron.Se putea edita si memora pana la 10-12 pagini A4 si doar cu o apasare de buton ultimul text editat si memorat era reimprimat pe coala de hartie.Cat au incercat unii sa editeze manifeste pe o masina de scris mecanica si ce au mai ras de ei militenii de atunci.
Au existat in Romania si ceva terminale telex Robotron foarte asemanatoare cu masina de scris din fotografia atasata cu o diferenta foarte vizibila "rola de hartie" caracteristica terminalelor telex.
Definite in nomenclator telex ca "transmitator automat".
Referitor la unitate floppy, telex-ul SAGEM avea optiune de floppy dar formatul logic era non-DOS.
La sfarsitul anilor 80 erau in uz curent mult mai multe versiuni de "computer personal" sau "home-computer" cu sistemele de operare si componente hardware total diferite.Multe institutii ca agentii de presa , banci si altele aveau la sediile principale mai multe terminale telex
cu aceleasi numar( da e posibil, similar ca serviciul "line hunting") si daca serviciul "telex" a aparut ca cerintelor mediului de business
atunci totul se rezuma la "productivitate" sau "time is money".
Adica, la o agentie de presa din vest, ca exemplu France-Press un redactor avea de tranmis o stire.La "inceputuri" redactorul o redacta
la masina de scris se ducea cu textul imprimat la operatorul telex, acesta re-redacta "stirea" si send.Un fabricant de terminale telex capitalist se gandeste la profitul propriu si cum sa-l faca pe client sa plateasca mai mult dar si clientul sa fie foarte multumit.Atunci ca
optional ii pune la dispozitie si masina de scris electronica dar care salveaza pe discheta in acelasi cod propietar cu al terminalului telex.
"Productivitatea" automat creste, textul este redactat o singura data, salvat pe discheta, discheta ajunge la operator telex, se citeste si send si daca inainte erau necesari 4 operatori telex pentru patru terminale vor ramane numai 2.
Cam cinic dar asa a fost si asa va fi si-n viitor, "digitalizarea" va suprima multe locuri de munca.
Djl, ai la dispozitie ultima editie Abonati Telex, pe langa institutii importante ale statului de atunci ca agenti economici-firme-intreprinderi de stat vei regasi doar pe cele foarte mari sau cele de comert exterior.Nu vei regasi "CAP Dalga", cooperativa "Igiena", fabrica de chibrituri Gherla..............
Sunt curios daca vei regasi numarul de telex de la penitenciar Jilava, astia aveau telex dar numarul nu era publicat.
Sau vreun numar de telex de la vreo unitate militara sau inspectorate judetene de militie.
Repet, ceea ce am spus mai sus, Militia pe vremuri avea in trecut un sistem de comunicatie telegrafic propriu dar diferit de retea telex, era un sistem inchis.Ceva similar era la CFR sau sistemul telegraf de la Posta.
Singurul lucru comun intre telex, retea telegrafica interna Militie sau posta si partial armata era ca circuitele de comunicatie terestre sau radio(de la sfarsitul anilor 70) erau propietate Directia de Posta si Telecomunicatii, Bucuresti sau judetene, dupa 1990 serviciile postale s-au separat si o partea de retea terestra a ajuns la fostul Romtelecom R.A. si radio la Radiocomunicatii R.A.
http://www.radiocom....e-noi/evolutie/
De ce costa o linie de telex digital multi banuti la inceputul anilor 2000?
In primul rand ca era necesara o linie de comunicatie digitala, vechiul telex necesita doar un o circuit de cupru la 2 fire, circuit urban rezistenta in bucla de 600 ohmi.
Djl, cautain arhiva ta tarife Romtelecom cat costa inchiriea unui circuit digital  in 2000-2001.
Uite tarife in vigoare azi,
https://www.telekom....re_speciale.pdf
Cauta cat costa un circuit de 128kbps, viteza minim necesara si recomandata pentru un o linie telex digital.
La telex national, comutatorul principal era situat in fosta cladire a Telegrafului Central din locatia scrisa de tine.Paranteza, serviciul telex
s-a desfintat in 2003 si in cladirea Telegraf Central au fost amenajate birouri proprii Romtelecom si ulterior vanduta, azi "banca".
Pentru telex digital Reuters era necesar sa apelam(am apelat partial, am cerut oferta) la un "transportator de date international", un fel
de provider international de azi pentru servicii de voce-date-video, acesta din urma inchiria circuit de la Romtelecom intre sediul nostru si
punctul lor de acces din Romania si ulterior prin retea internationala proprie sau inchiriata de la altii ne conecta la un comutator Reuters, la vremea respectiva Cehia.
Un coleg de forum a amintit ca bancile utilizeaza pentru transferuri bancare cod SWIFT care  de fapt e o retea de comunicatie digitala globala o evolutie "naturala" a batranului sistem telex analogic.
https://www.swift.com/
Comunicatiile electronice au evoluat semnificativ in ultimii 20 de ani, partea cea mai buna pentru foartea mare majoritate a consumatorilor de comunicatii electronice e ca tarifele au scazut, ma refer abonamente lunare, trafic, servicii aditionale si terminale de acces dar unde este vorba de "money" si implicatii juridice costurile sunt altele.Voi reveni cu un post despre valoare juridica sau diferenta juridica intre un mesaj telex si un mesaj fax.

colegule, sper că nu te superi pe mine că zic, dar eşti beton armat!
Prin editarea textului nu mă referam la de exemplu dacă în mesajul pe care îl aveai de transnmis scriai în loc de "Ucecom" "Unceom" sau "Către Tovarăşul Ion Popescu" în Loc de "În atenţia tovarăşului Radu Ionescu" (alea digitale permiteau sau nu diacrtice?      ).
Da, ţin minte că internetul nu era ieftin la începuturi. Tariful la linia telefonică clasică era tarifare/minut. 128 k.b.p.s. era deja mult, uneori mergea doar cu 33 k.b./s (pentru mesaje scrise era destul de o.k., pentru altele nu).
De acord că s-au ieftinit telecomunicaţiile. Asta mă bucură enorm. Am prins tarife mari, am prins zone de taxare la telefonia fixă (dar mai mult interjudeţean/intrajudeţean) şi îmi amintesc că a comunica te ardea mult la buzunar   Dar azi, deşi comunicaţiile sunt aşa de facile, lumea nu mai e aşa dornică de comunicaţie, ceea ce mi se pare un paradox extrem de ciudat.
Maşină electronică de scris am văzut şi eu. Nu am operat însă una. Alea mecanice au avantajul că nu au nevoie de curent ca să funcţioneze, aşa că dacă e pană de curent, tot poţi tehnoredacta.    

Am să mă uit şi după ce ai zis tu să văd dacă apare. Dar ediţia pe care o am eu e de prin 1988, nu e post-Decembristă.
Dar ce au făcut ăia de miliţieanii au râs de ei în loc să-i bată?  

Edited by djl, 23 November 2018 - 12:37.

misu78, on 22 noiembrie 2018 - 19:36, said:

Voi incepe cu o poveste.
In 1999 un sef al naibii a avut o idee "mareata", un sistem de pontaj central-server cu mai multe puncte de pontaj pentru a nu se crea imbulzire la intrare dimineata si la iesire dupa amiaza, nimeni nu vrea sa piarda timp la coada din timpul lui "liber".
Deci, mai multe puncte de pontaj locale, nimic extradordinar.
Numai ca, "seful" ne-a chemat si ne-a pus o intrebare, mai baieti si fete, toti aveti ceasuri, de mana, de buzunar, la telefonul mobil..........
dar care este oficiala a Romaniei?
De ce, cu ceasul marca elvetiana cumparat din bazar Stambul toti va laudati ca e foarte precis si merge "ceas" la secunda.Pentru
a evita polemici inutile ca fiecare ponteaza in functie ceasul personal si care poate avea intarziere sau avans comparativ cu ora oficiala a
Romaniei la fiecare punct de pontaj se va instala un ceas electronic dar ceasurile sa functioneze in regim sincron, toate sa afiseze aceeasi ora, ora oficiala a Romaniei.
Ca fapt divers, au existat de-a lungul timpului in cladirele publice(chiar si-n Romania) "centrale de ceasorficare".Asa le-am cunoscut eu.
Ca exemplu, centrala pentru 8 ceasuri care sa indice ori 8 ore diferite-fus orar sau toate 8 aceeasi ora.Partea de "centrala" consta ca potriverea-reglarea ceasurilor se facea de la un panou-central, pentru fiecare parte sau sincron.
Bun, in era electronic-digitala am gasit un producator local care ne-a oferit un ceas "master" plus celelalte ceasuri necesare.
Ceasul master se conecta la un PC - port serial si din "hyperterminal" se tasta comanda pentru setare ora, ceasul "master" trimitea comanda la celelalte ceasuri.Ceasurile erau conectate intr-un mod similar cum se conectau pe vremuri terminale telegraf.
Pentru partea de care e "ora oficiala a Romaniei" stiam ca la IFA - Institutul de Fizica Atomica e un "ceas atomic" care are ca unica functie sa indice cat mai exact ora oficiala a Romaniei.
Am redactat o scrisoare prin care ceream sa ni se comunice de unde putem sa aflam si cum putem sa ne sicronizam "ceasurile" cat mai
exact cu ora oficiala a Romaniei.Nu am precizat pentru ce ne este necesar, ceva la genul ca suntem curiosi si ca informatia ar putea fi
utila pe viitor.
A venit si un raspuns, Radio Romania 1 transmite pentru tot poporul ora oficiala a Romaniei gratis.Cu plata serviciul "Ora exacta" de la operatorul de telefonie fixa.Celebra fraza "la urmatorul semnal va fi ora 13.00"
Ambele servicii sunt sincronizate cu "ceasul atomic".
Bun, vreo 2 zile ascultam la radio "ora exacta" cu o ureche, la cealalalta ureche apelam 958( azi 1958), niciun decalaj de timp intre cele 2
comunicari audio.Seful care ne-a frecat cu "ora oficiala" era un om deosebit, daca erai din "exterior" si spuneai un neadevar a doua ora nu mai aveai ocazie sa-l intalnesti, daca erai din interior "te tundea zero" pe loc.
Cu lectia bine invata, am prezentat raport, solutia o data pe saptamana, prin rotatie unul va potrivi ceasurile.
Bineinteles ca "seful" ne-a intrebat si despre o solutie moderna, un computer conectat la internet si sincronizare automata.Iar aveam lectia invatata, site-ul "time.is" nu exista in 1999, erau alte site-uri dar in mod special alte viteze si "tehnologii" de conectare la internet
si intre ora exacta comunicata de Radio Romania si "internet" era o intarziere de cel putin 2 secunde.
A ramas sa setam ceasurile o data de saptamana avand ca referinta ora Romania Radio 1 cam 3 ani, seful a verificat personal daca ceasurile sunt sincrone.
La o aniversare onomastica a uni coleg tinuta in camera unde era ceasul master chiar "seful" a reusit sa de-a jos de pe perete ceasul
"master" si care din soc s-a facut bucati si nema sincronizare ceasuri, la prima cadere de tensiune in cladire am setat fiecare ceas manual si "seful" s-a prins si m-a luat la rost.I-am explicat cere e problema tehnica, ca nu am dorit sa-i stric buna dispozirie in ziua cand
ceasul "master" s-a stricat si ca vom potrivi manual toate ceasurile cand este necesar.Seful a fost de acord, instalatia de pontaj nu mai era functionala si de mai mult timp serverul a fost relocat pentru alte sarcini, dupa cateva luni deja numai ponta nimeni deloc s-a inceput cu scuza am uitat cartela,s-a stricat-rupt cartela, inca o data s-a adeverit zicala "orice minune tine trei zile".
Intre telex, fax si audioconferinte, videoconferinte, webminarii exista o legatura, mai incalcita dar exista.
Sa le luam pe rand.
Un abonat telex primea un furnizorul de servicii un indentificator sau altfel spus un identificativ cum au radioamatorii de azi.
Acel identicativ nu pitea fi schimbat de abonatul la serviciul telex.Pe fiecare telex-mesaj transmis se tiparea si ora-data cand a fost receptionat.Basca se mai adauga si un numar de serie sau de jurnal care era generat de operatorul de servicii.
Daca am un terminal telex analogic mecanic model RFT si corespondetul meu un terminal similar ce ora si data era trecuta pe mesajul telex transmis si receptionat?
Raspunsul e simplu, comutatorul sau centrala telex trimitea ora si data cand mesajul a fost receptionat.
La un aparat fax avem un "ceas propriu" care poate fi modificat conform doleantelor utilizatorului.
Deasemenea identificatorul sau indicativul la un aparat fax poate fi modificat tot conform utilizatorului.
Cand spun indicativ-idenficator la fax ma refer la aceea ce apare pe asa zisa "confirmare fax".
Tu poti sa dai un fax lui Gogu SRL la numar 103040, faxul raspunde se transmite mesajul, iar la sfarsit pe "confirmare fax" sa apara ca a fost receptionat de Gica Impex SA la numar 208931.
De ce?Simplu, cea mai probabila varianta e cea ca Gogu SRL a vandut aparatul fax lui Gica Impex SA si acesta din urma a uitat sau nu a vrut sa faca modificarile necesare.
O bomboana pe coliva, poti testa daca doresti, ora si data imprimata pe confirmarea de primire sunt cele setate pe aparatul fax care a transmis mesajul, nu este o semnalizare de la un "device" independent.
Nici macar ora si data care de la aparatul fax care a receptionat mesajul, el transmite numai "identificativul" nu ce indica ceasul propriu.
Poti seta aparatul fax ca pe confirmarea de primire sa fie o data din viitor sau una din trecutul indepartat.
Alt device unde poti seta ce data doresti tu este PC-ul.
Daca ai data incorecta insa nu poti accesa site-uri "HTTPS" unde "S" e de la "secure".
Din acest motiv am redat "povestioara" de inceput cu "ora oficiala", timpul sau perioada de timp e foarte importanta cand vrei sa demonstrezi oacere in fata unui judecator impartial.
In fine, a doua bomboana pe coliva, unde parat in instanta se poate apara foarte usor ca nu a receptionat mesajul fax de la tine mult mai simplu.
E chestie de "gaga" dar s-a intamplat, la un aparat fax din graba sau nestiinta(nu sunt toate aparatele la fel) poti pune pagina scrisa gresit.Adica in loc de "cu scrisul in jos" pui pagina invers, trasmisia fax se realizeaza , primesti o confirmare de fax "impecabila" dar la
celalalt capat se va receptiona o "pagina goala".
In instanta unul sustine ca a receptionat o pagina goala si tu nu poti demonstra ca ai pus corect pagina in fax.
Ce decizie va lua judecatorul?

Edited by danutzu22, 23 November 2018 - 14:12.

Oricum, faptul că-şi pierduse din importanţă cred că se reflectă şi prin fatpul că nu se mai făcea referire la el în cărţile de telefon - afară de aia cu scrisori telefonate. Eu în anii '90 credeam că acele scrisori telefonate sunt scrise de mână. Teleimprimatoare posibil să fi văzut prin filme, dar nu le-am băgat în seamă. E interesant să alfii despre lucruri care au existat când erai tânăr sau înainte să te naşti, dar habar nu aveai de ele. Pe mine mă fascinează tehnologia veche - ce puteau face oamenii având mai puţine la dispoziţie.
Dar ce tip era centrala telegrafică/telex: Rotary sau Pentaconta (Crossbar) ori aveau din ambele?     Ştiu că Rotary nu erau în general pentru distanţe mai mari de 30-40 k.m. sau cel puţin nu în România, deşi în S.U.A. se foloseau pentru distanţe mai lungi. Interesant aia cu ora... dar cum era chestia asta conectată la centrale?
Ce făcea serviciul ăla "Line hunting"?  
Floppy de 5.25" au existat de la 128 k.B. până la 1,2 M.B. (1228,8 k.B.). Eu am o unitate de floppy de 5,25" - funcţională. Am avut 2, dar la una am pus cablul de date invers şi  

Edited by djl, 23 November 2018 - 14:04.

Întrebări: era greu să înveţi să operezi asemenea aparate? Adică dacă aveai 20-40 de mesaje de transmis pe lună putea s-o înveţi şi pe secretară să facă asta?  
Au existat aparate digitale care să aibă tipărire matricială?      Laserjeturile şi chestii cu termic sunt mult mai rapide, dar cred că-s mai toxice. Ptiu, ce miroase uneori şi dacă aerisirea nu e bună nu cred că e bine pentru sănătate.
Dacă nu era nimeni la aparat şi aparatul avea toate cele necesare recepţiei se apuca în mod automat să primească mesaje? Că am văzut că la unele faxuri trebue să apeşi pe un buton ca să dea tipărire.
Au existat aparate dotate şi cu căşti telefonice ca să vezi dacă a primit ton de conectare celălalt aparat, aşa precum se aude acel ţuit când răspunde un fax.
De serviciul de transmitere a imaginilor prin telegrafie ce ştii?  

Djl, pui multe intrebari, unele raspunsuri pot fi mai lungi pentru o buna intelegere.
Una dintre ele, "Dacă nu era nimeni la aparat şi aparatul avea toate cele necesare recepţiei se apuca în mod automat să primească mesaje?
Raspuns 1:Da, erau aparate care functionau in mod "semi-automat", in lipsa operatorului receptionau mesaje pana la terminarea rolei de hartie.Cand se termina rola de hartie celui care trimitea mesajul se semnaliza lipsa hartie si sa aibe rabdare.Cat rabdare, depinde, pe vremuri se lucra si sambata, deci intr-o oarecare institutie era posibil sa fie nimeni la telex chiar de vineri dupa-amiaza pe motiv de SRL(saptamana redusa de lucru, o data pe luna) si luni dimineata sa gaseasca telex-ul fara hartie.
2."Că am văzut că la unele faxuri trebue să apeşi pe un buton ca să dea tipărire."
Falsa impresie, orice aparat fax poate receptiona mesaje in mod automat.Culmea culmilor, primele aparate fax care nu aveau posibilitatea sa memoreze un numar de pagini receptionate in memorie interna semnalizau transmitatorului lipsa de hartie si mesajul nu era transmis.Similar ca telex.
3.Am ajuns la intrebarea "era greu să înveţi să operezi asemenea aparate? Adică dacă aveai 20-40 de mesaje de transmis pe lună putea s-o înveţi şi pe secretară să facă asta?"
Sincer nici atunci si nici acum functia de operator telex nu era pentru orice.Sa nu intelegi ca ma dau mare ca mare ca am butonat asa ceva.Era chiar stresant la un volum mare de trafic.Se necesita atentie si disciplina.Chiar si pentru functia de secretara.
O secretara lunga-n craci si care stie doar "sa pastreze un secret" este cea care intreaba "cum dau un ton de fax",adica receptionarea manuala prin "apasarea unui buton" a unui fax atunci cand o linie telefonica este utilizata pentru convorbiri voce si mesaje fax.Unui asemenea specimen degeaba explici diferenta intre manual si automat sau diferenta de operare linie telefonica utilizata pentru convorbiri telefonice si mesaje fax si o linie telefonica dedicata exclusiv pentru mesaje fax.

Edited by danutzu22, 23 November 2018 - 16:49.

Cine ştie, poate pe viitor am să învăţ şi eu să operez  
Am găsit cartea aia. Se numeşte "Telegrafie" şi e apărută în 1967. Să văd când o am să am timp să-i scanez cuprinsul  

Tarife din 2000: https://www.ziarulde...cu-17-62~ni180d
Serviciile de telex vor fi taxate, în cazul comunicaţiilor naţionale, cu 480 de lei pe minut pentru zona I, cu 1.920 de lei pentru zona II şi cu 2.880 de lei, pentru zona III. Comunicaţiile internaţionale vor fi taxate cu sume cuprinse între 1.800 lei pe minut şi 84.000 de lei pe minut, în funcţie de zonă.

Edited by djl, 24 November 2018 - 00:09.

Cartea se numește "Telegrafie", este scoasă la Ed. Tehnică în 1967 (Tiparul executat la Întreprinderea poligrafică Sibiu - Str. Nicolae Bălcescu nr. 17 sub comanda nr. 212) și îi are ca autori pe inginerii Milan Mănciulescu (coordonator), Petre Datculescu, Nicoale Ofirlică, Dumitru Stan.
Supracoperta și coperta: P. Luțescu. Din păcate a mea nu mai are supracoperta  

 Telegrafie (Ed. Tehnica, 1967).rar   7.14MB   7 downloads

Tarife telex din anul 1966 precum și o reclamă la telex găsiți aici (nu trebuie să dați prea mult în jos pentru reclamă): https://www.dropbox....ibiu (1966).PDF
Poate am să le rescanez într-o zi separat. Ce am scanat a fost pe un hard care a răposat  


Plus tarife 1975

 Lista abonatilor din Mun. si Jud. Cluj (1975) coperta 1.jpg   282.54K   9 downloads  Lista abonatilor la serviciul telefonic din Mun. si Jud. Cluj (1975) pg. 33 telex.jpg   235.69K   11 downloads  Lista abonatilor la serviciul telefonic din Mun. si Jud. Cluj (1975) pg. 34-35 telex.jpg   461.76K   12 downloads  Lista abonatilor la serviciul telefonic din Mun. si Jud. Cluj (1975) pg. 36 telex + pg. 37 inceput Mun. Cluj.jpg   351.43K   8 downloads

Edited by djl, 25 November 2018 - 00:43.

"Dar ce tip era centrala telegrafică/telex: Rotary sau Pentaconta (Crossbar) ori aveau din ambele?"
Djl, la un moment ai exemplificat pe alt topic un model de comutator telex foarte asemanator din punct de vedere constructiv cu o centrala telefonica Rotary.
Centrala telex care la care a fost conectat terminalul meu era un model foarte apropiat de PentaConta.
Unii dintre "clientii" telex inaintee 1989 si ceva dupa si care bineinteles nu figureaza ca abonati in editia numere telex din anii 80(nu am cunostinta daca in anii 90 s-a tiparit alta editie cu abonati telex in anii 90) erau misiunile diplomatice de pe teritoriul Romaniei, ma refer la sedii de ambasada si consulate ale altor state.
Am specificat ca ambele terminale din "dotarea mea", cel redegist RFT care avea o vechime cam de 30 de ani cat si ultramodernul SAGEM nu erau echipate cu "disc" pentru format numar telex.
Numarul de "telex" il formam pur si simplu din claviatura terminalului fax, concluzie partea de comutatie a centralei Telegraf Central si in special cea de semnalizare era mult imbunatatita comparativ cu prima generatie de comutatoare telex.
La Telegraful Central am facut de-a lungul existentei sale 3 vizite.Avem de fapt un interes "particular" nici o legatura cu "telex-ul".Prima in iunie 1990, eram in "misiune", il cautam pe "nea cutare" pentru a ridica niste materiale specifice pentru linii de comunicatii pe circuit de cupru.Am intrat lejer cladire, pe vremea lui "nea nicu" se intra in orice centrala telefonica urbana foarte greu din motiv de spionita si securitate daca erai un "extern" ce ce ceva activitati conexe  si m-am plimbat cam prin toata cladirea pana s-a dau de "nea cutare" care nici el nu aveau nici o legatura cu Telegraful Central, un magazonier la "telefoane" cu un depozit in cladirea Telegrafului Central.
Am vazut centrala telegraf, cadrele si ramele centralei erau identice la exterior cu o centrala Pentaconta, chiar am intrebat ce versiune-revizie de Penta este ca am vazut si ceva in plus fata de alte centrale Penta ale "alora de la telefoane" si raspunsul a fost ca e centrala telex, de telex auzisem dar cu ce se mananca nu prea stiam.
Avand in "fisa postului" pe atunci ceva in legatura si cu "telegrafia" si daca tot am ajuns la "Telegraful Central" am pus si alte intrabri.
Ca exemplu cum era cu "telegrama prin telefon", avem si un material scris atasat despre acest serviciu.
Un abonat telefonic suna la numarul scurt - Bucuresti sau lung pentru alte localitati, raspundea operatorea si apelantul comunica operatoarei cum se numeste, adresa si numarul de apel.Operatorea ii comunica ca il va suna inapoi.Dupa incheierea apelui verifica daca
cele comunicate sunt reale, avea cartoteci cu toti abonatii telefonici PF, repet numarul de apel pentru "telegrame prin telefon" era diferit de la un judet la altul si bineinteles fata de cel valabil pentru Bucuresti.Daca erai abonat in Cluj si apelai "telegrame telefon" Brasov bineinteles ca erai apelat inapoi, se comunica numarul valabil pentru Cluj.
Verificarea in "evidenta abonatilor" era necesara pentru tarifarea ulterioara a serviciului dar si pentru ca unii inainte de 1989 erau "banati",
degeaba apelau la acest serviciu, erau cei din grupul "dizedentilor" daca pot sa-i definesc asa azi, nu ma refer la "dizidentii politici" ci la simpli cetateni care exasperati de lipsurile din anii 80 incercau ca printr-o telegrama sa-l informeze pe primul tovaras al tarii ca in localitate "x" nu se mai gasesc chibrituri la comercializare de luni de zile.
Cel care figura pe "lista neagra" adio telegrame prin telefon.
Operatoare suna inapoi, in acest mod verifica ca datele sunt reale pentru partea ulterioara de plata, alta solutie nu exista ca simplu exemplu banulul serviciu de azi cunoscut sub numele de "caller id", scria mesajul pe un formular  si completa alt formular pentru partea de tarifare ulterioara si comunica "clientului" cat il costa.Daca primea acceptul clientului, formularul  cu cele de plata urma o cale pentru a ajunge la serviciul central de facturare, clientul platea costul "telegramei" dupa emiterea facturii pentru servicile telefonice pe luna in curs si formularul cu telegrama dictata de client ajungea la UN ANUME TERMINAL TELEGRAFIC.
De ce?
In Romania nu exista o singura retea telegrafica, adica toate terminale telegrafice ale postei - oficii postale erau conectate direct intre ele, erau mai multe retele telegrafice, daca terminalul telegraf de la oficiul postal Campulung Moldovenesc nu avea legatura directa cu terminalul telegraf de la oficiul postal Campulung Muscel telegrama se transmitea prin "Telegraful Central".

Edited by danutzu22, 26 November 2018 - 11:10.