Obturație fotopolimerizabilă?!

Imi puteti spune niste dezavantaje si avantaje la Obturație fotopolimerizabilă?

imi poti spune ce alte alternative mai ai?

 Fane, on 13 noiembrie 2018 - 23:07, said:

Am mici carii intre dintii din fata, si voiam sa stiu ce ar trebui sa fac in sensul acesta, si cea mai buna metoda ii obturatia zic eu, acum nu stiu, fiind necunoscator de cauza.

Atunci de ce nu lasi pe cineva cunoscator sa se ocupe?

Cam asta e standardul in domeniu de ceva ani in ce priveste plombele

e cea mai comuna solutie de obturatie fizionomica (care sa imite aspectul dintelui). in rest mai exista onlay-urile din compozit sau disilicat de litiu. dar astea sunt mai scumpe si nu stiu daca merita efortul. obturatiile din compozit fotopolimerizabil sunt relativ ieftine si daca se intampla ceva cu ea nu-i o problema asa mare sa fie refacute. lasa-l pe medic sa-si faca treaba ca te-a indrumat bine.

Edited by Fane, 14 November 2018 - 01:44.

dezavantaje:
-costa
-nu tine toata viata
-nu se ingalbeneste la fel ca dintii

avantaje:
-nu pierzi dintii

 Fane, on 13 noiembrie 2018 - 23:07, said:

1. lasi cariile sa creasca si pierzi dintii,
2. argint-mercur, daca ai de unde face rost si gasesti un dintar dispus sa se mai joace cu asa ceva,
3. pe vremuri erau cele bicomponente, dar nu stiu daca se mai gasesc, la care stai o mult timp pana se intaresc.

Speranta de viata este cam de un an sau doi pana se desprinde. Totul depinde de cat de priceput este medicul dentist. Apoi polizat iar si o cantitate mai mare de compozitie. Daca ai ghinionul sa nu se vada o radacina diferita de "standard" stai cu canal "deschis" sub plomba cu simtul cald-rece functional.

Avantaje? se lucreaza frumos, din punctul de vedere al pacientului, iar "sigilarea" (fotopolimerizarea) dureaza 2 minute ca apoi sa poti sa o folosesti (bine, e de preferat sa se mearga pe varianta veche cu 2 ore asteptare) la fel ca la un dinte normal. Cu o mica diferenta... intotdeauna sa se polizeze/lucreze plomba o idee mai mult ca altfel se simte la masticatie.

Amalgam? cica era toxic si s-a renuntat la el. Bicomponent cu surub? cred ca are cam 14 ani si inca rezista...

Alternativele sunt cele cu surub in care se infileteaza un dinte de ceramica, protezele totale sau mugurii dentari. Tehnologia evolueaza...

PS: apropos, stie careva cand a fost perioada aceea (cred ca a durat cam un an undeva in jurul lui 2000) cand erau medici de familie stomatologi sau ceva asemanator? pentru ca e prea in "preistorie" si din acea perioada am acea plomba cu surub (presupun ca e bicomponent ca stiu ca nu a pus amalgam si rezista al naibii de bine, e uzata dar rezista). Pana nu am facut radiografia pentru scoaterea celei plombate cu fotopolimerizabil (o combinatie de uzura a dintelui si enervare crunta pe masea de la canalul ramas deschis) nu am vazut surubul celeilalte, asa ca o ironie a sortii.

 The Stressmaker, on 14 noiembrie 2018 - 22:20, said:

Tu unde ai facut medicina???

Eu sunt tipul de om care demonteaza un lucru ca sa afle cum functioneaza apoi il asambleaza la loc si-l foloseste la aproape intreaga lui capacitate (exceptie fac cele in garantie care sunt scumpe). Asa ca atunci cand ma aflam in acel scaun stomatologic m-am interesesat inainte macar minimal la subiect (sa zicem ca nu-mi place sa experimentez pe corpul meu). Mai ales ca "stiloul" cu UV pentru polimerizare era mai interesant decat plomba in sine (un led emitator de 1W cu temporizare de 2 minute, sunt curios daca tine cont temporizarea si de scaderea emisiei ledului in timp, totul etans in inox sterilizabil). Ca idee am intrebat medicul daca acea masea cu surub este cu amalgam si a zis doar "compozit" care e cam acelasi lucru cu "bicomponent". Surubul cred ca este de titan sau altceva asemanator pentru ca nu este magnetic. Chestia cu polizatul plombei putin mai mult este ca atunci cand se musca in gol, presiunea pe acel dinte scade si nu se simte la masticatie, lucru invatat de la alte lucrari dentare, si se uzeaza mai lent. Ca fapt divers sunt unul din acei 6% din populatie la care premolarii au 3 radacini cu unul din canale in Y intors si care nu se simte la "desfundarea" canalului cu acel ac si nici nu se vede la o radiografie simpla. Este un exemplu la modul cum gandesc eu.

PS: recordul este de 7 radacini la o masea (molar). Nu credeti? Aici gasiti raspunsul (Eng): https://openi.nlm.ni...20565.003&req=4

Fantasy & Science Fiction la raionul potrivit.

Este cat se poate de real si discutia poate fi incadrata la sectiunea "viata bate filmul". La intreabarea initiala conteaza "calitatea materialului de constructie" dintelui sau mai bine zis structura fizico-chimica a acestuia la diferitele componente (rezistenta dintelui, mai exact a smaltului, este determinata genetic). Conteaza dintele ramas ca suport pentru ca pe el se prinde plomba iar daca dintele este slab "calitativ" plomba va cadea mai repede prin macinarea dintelui in jurul plombei slabind-o. Mai conteaza daca persoanei ii place sa "crantane" bomboane sau alte mancaruri crocante. Ca si greseli de executie as vedea, pe langa cele de pregatire a suportului-dinte prin polizare si curatare, si aplicarea iluminarii aparatului de polimerizare UV in mod inegal in acele 2 minute aparand si zone a plombei neintarite complet.

PS: natura ne-a luat-o demult inainte la bioinginerie nanometrica, a se vedea smaltul dentar si aripile colorate la fluturi. Noi de abia invatam sa imitam natura.

Ok

Edited by Fane, 16 November 2018 - 23:00.

 barbosa, on 14 noiembrie 2018 - 22:53, said:

romano-americana

 The Stressmaker, on 15 noiembrie 2018 - 21:01, said:

te mandresti cu atavisme?

cu codita cum stai?

Probabil ca da, este in codul genetic "sa te dai mare" cu ceva.
PS: am incercat sa trag de ea dar nu am gasit-o.