Cumparare apartament cu fisuri

fqx, on 30 octombrie 2018 - 10:21, said:

Bravo, cuvinte putine si un sfat corect.
Doar ca un nespecialist se sperie de orice, pentru simplul fapt ca nu intelege ce vede.

Există varianta sa urmareasca detaliile explicate aici, ori sa cheme un structurist.
Acum, el hotarăste.

A, o completare, pot sa existe in rare cazuri si probleme structurale pe apartament, care este posibil sa destabilizeze un bloc intreg.
Anume, unde a fost cite un zănatic care a desfințat cu de la el putere, un stîlp de rezistență sau o diafragma babană, ca sa faca nuș" ce spatiu deschis uriaș.
Daca mai este si la etajele inferioare, in blocuri de 10 + etaje...

Dar, sper din inimă sa nu existe multe astfel de cazuri.

crisstonne - O dafragmă nu poate fi nici măcar decupată deoarece cade toată partea de deasupra ei, ea susține de 2 ori greutate - greutatea diafragmelor de deasupra ei și partea de clădire stânga-dreapta care se sprijină pe ea.

Modificări în apartamentele vechi sunt făcute fără să afecteze structura deoarece nici măcar nu pot fi sparte diafragmele fără picamer cu aer comprimat cum sunt alea cu care sparg trotuarul muncitorii, lumea crede că dacă dărâmă cineva toate zidurile care nu sunt de rezistență are ceva clădirea, din contră se ușurează clădirea și se comportă mai bine la cutremur.

Exemplu de apartament la care au fost dărâmați aproape toți pereții interiori care nu erau de rezistență și nu s-a umblat la diafragme este ăsta de jos care este în clădire și cu stâlpi și cu diafragme:

https://www.olx.ro/o...html#5c8a84e574

Este în bloc început înainte de 1990 și terminat în 1990 și tipul ăsta de apartament cu zidurile interioare nedemolate nu arăta așa. Mulți au modificat așa în centru pentru birouri.

Edited by marin-ioon, 30 October 2018 - 12:59.

Argent, on 30 octombrie 2018 - 09:34, said:

In normativele pana in '90 un bloc de locuinta avea 50 de ani garantie de la constructor , acum nu ma intreba pentru ca la cat de haotic se lucreaza cred ca are garantie pana e dat la cheie , dupa te speli pe cap .
Betonul din cercetare lucreaza aproximativ 400 de ani , el practic se tot intareste dar la partea de contact cu atmosfera se degradeaza daca nu este acoperit cu o vopsea, tencuiala etc. Mai apare si problema fierului din armatura acolo unde sunt fisuri si intra oxigen, apa, agenti chimici etc . Practic teoria cu 400 de ani cade avand in vedere ca nimic nu este perfect pe lumea asta .

marin-ioon, on 30 octombrie 2018 - 12:39, said:

Stai relax, se decupeaza la greu.Nu cade nimic pe loc, cade la cutremur, insa romanii nu se gandesc la asta...

Dă un singur exemplu pe care l-ai văzut tu sau ai auzit de el că eu am fost în sute-sute de apartamente ca fost patron de agenție imobiliară și am văzut în aproape tot Bucureștiul apartamente și modificate și nemodificate.

Dacă nu știi ce este o diafragmă și o confunzi cu alte ziduri interioare stai tu relax că eu știu ce scriu.

Din cauza la diferiți inși care habar nu au este și percepția asta că clădirile vechi sunt proaste.

Edited by marin-ioon, 30 October 2018 - 13:09.

ldpe, on 30 octombrie 2018 - 12:55, said:

Garantia nu e tot una cu durata de viata.Cea mai veche constructie din beton nearmat e de pe vremea romanilor.Insa, apar multe necunoscute, solicitarile la care a fost expus, cum ar fi cutremure, modul cum a fost intretinut, daca cade tencuiala si nu se reface, modificarile aduse dea lungul timpului, si nu in ultimul rand, calitatea constructiei, si in comunism se facea rabat de la standarde, acum nici nu mai zic.

marin-ioon, on 30 octombrie 2018 - 13:02, said:

Nu sint din bucuresti, insa am lucrat in instalatii.Am vazut bloc cu grinzi taiate pentru a face loc unei usi mai inalte, pentru a face open space, etc Poze nu am daca asta vrei sa iti arat.

Deci daca daramam peretii se usureaza cladirea, logic de altfel, si  cu cat daramam mai multi cu atat devine mai usoara pana cand ii daramam pe toti ceea ce practic va conferii cladirii rezistenta infinita la cutremur. Trebuie insa sa fii atent in ce ordine ii darami, eventual sa te sincronizezi cu toti vecinii sa va asigurati ca daramati toti acelasi perete pe coloana in acelasi timp.
Intre mine si un vecin am un gard din beton armat, vibrat, e mai bine finisat decat multi pereti de bloc, turnat intr-o singura bucata, practic o diafragma. Acum in vara s-a crapat fix in mijloc, de sus pana jos, sus cred ca are cam 1 mm despicatura.

Edited by nnestor, 30 October 2018 - 13:19.

@marin, nu te mai supara, ca nu te ataca nimeni
Eu am zis, sint cazuri putine.
Zic de acei cîțiva nebuni care chiar au facut asta, ca sint.
,,Șefu, ce facem, aici este de rezistenta... dă ma jos cum iti spun eu, aici fac salon de primiri, lasa ca rezista oricum..."

nnestor, on 30 octombrie 2018 - 13:18, said:

Nu am zis cu nici un cuvant ca e bine, dar se practica.ideea era ca daca e sa cada, nu cade atunci, un bloc nu sta intr-o singura grinda/diafragma, etc. va cadea la un cutremur.Gardul tau, asa cu beton si cum zici, daca a crapat inseamna ca fundatia e de kko

Am fost ani in urma la o tipa, o fostă, isi luase ap. la pta. Alba Iulia, traia cu un babac italian si a cotizat ăla.
Urc la ea siiii... intrarea, bucataria, salonul, un singur spatiu, URIAȘ, wow.

Imi arata ea prin casa, frumos.
Imi zice ca a spart si a marit toata zona aia.
Nu am intrebat detalii, ce si cum, oricum, statea la etajele superioare, probabil nu afecta, doar sa nu mai fi facut si altii la fel, mai jos.

Edited by crisstonne, 30 October 2018 - 14:05.

marin-ioon, on 30 octombrie 2018 - 12:39, said:

Lumea are picamere, are flexuri, are tot ce-i trebuie.
Pe de altă parte nici zidurile de compartimentare nu e bine să le dai jos chiar pe toate. De la 12,5 cm grosime în sus mai bine întrebi. Clădirea e calculată cu ele cu tot, inclusiv cu rigiditatea suplimentară dată de ele.

marin-ioon, on 30 octombrie 2018 - 13:02, said:

Nu sînt mulți, dar sînt. Era unul pe aici pe SP care întreba ce să facă - luase un apartament și la renovare descoperise că o ușă fusese tăiată într-o diafragmă. Sub pragul ușii se mai vedeau capetele armăturii.

crisstonne, on 30 octombrie 2018 - 12:30, said:

Adica 5e referi la situatii de genul "sfaturi bine argumentate" unde esti invatat ca poti demola fara grija dupa ce dai cu pumnul si constati ca e doar umplutura, caramida si bca?
Ca cineva cu ceva scoala iti poate explica ca in toata dinamica constructiei si zidurile de umplutura de sub grinzi au rostul lor?
Si nu le poti darama asa de capul tau pe principiul ca sunt de umplutura si suna a gol? Chiar daca structura e "pe cadre"?

crisstonne - Aia la Alba Iulia a modificat apartamentul ăla ca în anunțul pe care l-am pus mai sus și stai liniștit că deja marin-ioon este banat deja din cauza la experți în toate, nu mă atacă nimeni dar când cineva scrie ceva pe aici să pună și un exemplu ca să vadă și ceilalți care nu știu.

Eu mai mult de un gol cât un geam între bucătărie și sufragerie în diafragma dintre cele două nu am văzut decupări în diafragme și am fost în sute de apartamente.

Este posibil ca lumea să confunde plăcile de beton care sunt sparte la bucătărie să facă ușă de ieșire pe balcon cu diafragmele, nu este nici o legătură între cele două chiar dacă sunt la fel din beton armat.

Ceilalți useri care dau exemplul cu gardul lor turnat la găleată cu 2 lopeți de ciment e clar-clar ce bine se pricep și câte apartamente sau diafragme au văzut cu ochii lor. De Berceni nici nu are rost să scriu ceva că îmi obosesc degetele degeaba pe tastatură.

Edited by goldstreing, 30 October 2018 - 15:11.

Undele cutremurului poarta energie, energie pe care o transfera cladirii. Rezistenta la cutremur este de fapt capacitatea cladirii de a consuma sau disipa aceasta energie fara daune structurale sau in cel mai rau caz, fara sa duca la distrugerea complete a cladirii. Peretii de umplutura, chiar daca nu sunt de rezistenta - in sensul ca nu sustin greutatea cladirii pe vertical si nici incarcarile  pe orizonanta - au totusi rolul a disipa din energia cutremurului, preluand astfel din incarcarea grinzilor si a stalpilor.
Daca de la bun inceput cladirea a fost proiectata in acest sens, si cam toate blocurile au fost proiectate asa pentru ca este mai efficient din punct de vedere al costurilor, daramarea peretilor de umplutura va rezulta in sarcina si incarcare mai mare in elementele de rezistenta ramase, si asa ajung sa se crape stalpi si grinzi.

Gardul vecinului inseamna 8-9 m3 de beton B250, de statie, evident, vibrat si turnat in cofraje din alea industriale, perfect netede. La mine in curte am 30 de cm de beton B300 cu dubla armature pentru ca predecesorul planuia sa parcheze utilaje industriale. Chiar si asa, a fost turnat cu rosturi, pentru ca altfel inevitabil se crapa, cum se intampla cu orice structura super-mega-rigida, cu alte cuvinte are si elasticitate rolulul ei in toata povestea asta.

Edited by nnestor, 30 October 2018 - 15:49.

Elasticitatea este baza...