Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
ALDI vine in Romania
Last Updated: Oct 31 2018 20:31, Started by
Veverita_8
, Oct 29 2018 20:34
·
0
#91
Posted 31 October 2018 - 18:04
TruthHurts, on 30 octombrie 2018 - 21:02, said:
Spui niste prostii mai mari ca tine. Preturile mari nu inseamna neaparat calitate, ci doar preturi mari. Exista calitate la preturi mici? Categoric DA, in special la alimente(dar si alte produse). De ce? Pentru ca niste unii subventioneaza agricultura mult mai mult decat altii, pentru ca niste unii au obtinut creditare facila de la stat cu care si-au modernizat liniile de productie ce duc la productivitate mai eficienta si mai de calitate, pentru ca niste unii nu investesc prea mult in marketing si se bazeaza mai mult pe renumele capatat din multumirea clientilor. Lidl cred ca e un exemplu. Desi are reclame, are reclame doar pentru supermarket(+eventual produse la promotii la care le face reclama simultan cu supermarketul), nu pentru produse individuale separat de supermarket. Iar marcile proprii sunt mai mult de 70%. Cand cumperi zuzu de la carrefour, juma' de pret il dai pe reclamele zuzu de prin media. Ca-i acelasi lapte ce se gaseste si la cam jumate de pret. Sa-ti zic cum e cu produse bonduelle sau edenia vs echivalente de la lidl sau penny? O iei la fuga. Oare care dintre noi este responsabil cu prostiile? Tu dai inaine,ca bine zici.Inseamna cu siguranta ca habar n-ai ce inseamna alimente,mancare in Romania,fiind obisnuit doar cu eternele magazine de plastic,unde gustul natural nu mai exista de mult. Valabil si pentru amicul -same- |
#92
Posted 31 October 2018 - 18:12
adisz, on 31 octombrie 2018 - 18:04, said:
Oare care dintre noi este responsabil cu prostiile? Tu dai inaine,ca bine zici.Inseamna cu siguranta ca habar n-ai ce inseamna alimente,mancare in Romania,fiind obisnuit doar cu eternele magazine de plastic,unde gustul natural nu mai exista de mult. Valabil si pentru amicul -same- |
#93
Posted 31 October 2018 - 19:20
myshyk, on 30 octombrie 2018 - 23:07, said:
Nu era mai bine, dar erau produse mai bune. Si mai sanatoase. Chiar daca uleiul era vascos si tulbure, zaharul era cam galbui, cartofii si morcovii erau 10%pamant, rosiile fara forma frumoasa si cam flecite, merele destul de mici si viermanoase,..... Dar chiar erau romanesti, erau gostoase si mai ales, sanatoase. Ce te face să crezi că erau mai sănătoase? Controalele din domeniul alimentar inexistente? Singurul punct în care ai dreptate e că erau românești, dar asta nu le face automat mai bune. Ce nu vreți voi să înțelegeți e că astăzi, magazinele astea mari au nevoie de garanții că le poți livra zilnic cantitatea cerută de ei, și calitatea cerută de ei. Acum ei sunt de vină că producătorii noștri nu se unesc în asociații de producători? Tu dacă ai fi Aldi, Lidl, Penny, etc, ai semna contracte cu fiecare țăran în parte? Sau ai semna cu unul care-ți garantează sute de tone de cartofi cal.1? E, uite așa aduci cartofi din polonia, roșii din turcia, șamd. |
#94
Posted 31 October 2018 - 19:40
La asemenea volume de marfă şi sortimente se suflă de obicei şi-n iaurt în privinţa siguranţei alimentare. La Hofer/Aldi, Penny şi alţii cel mereu sunt rechemări de produse, pun afişe mari că dacă ai luat cutare produs să-l aduci înapoi că s-ar putea să aibă probleme, şi îţi dau banii înapoi fără bon. Când a fost scandalul ăla cu lasagna falsificată care conţinea carne de cal în loc de vită se goleau peste tot frigiderele de produse.
|
#95
Posted 31 October 2018 - 19:48
mihaicozac, on 31 octombrie 2018 - 00:58, said:
REWE? parcă Real au fost pe meleagurile noastre... și SPAR și Billa și-au încheiat aventura românească. Cât privește produsele alimentare de la Aldi, de multe ori sunt comandate de la firme reputate sub marcă proprie, de ex. iaurtul e de la Zott, alte produse lactate de la Muller Milch, multe sorturi de ciocolată Choceur sunt fabricate de Storck, biscuiții de la de Beukelaer, multe produse congelate de la Iglo. |
#96
Posted 31 October 2018 - 20:31
ericmario, on 31 octombrie 2018 - 19:20, said:
Ce nu vreți voi să înțelegeți e că astăzi, magazinele astea mari au nevoie de garanții că le poți livra zilnic cantitatea cerută de ei, și calitatea cerută de ei. Acum ei sunt de vină că producătorii noștri nu se unesc în asociații de producători? Tu dacă ai fi Aldi, Lidl, Penny, etc, ai semna contracte cu fiecare țăran în parte? Sau ai semna cu unul care-ți garantează sute de tone de cartofi cal.1? E, uite așa aduci cartofi din polonia, roșii din turcia, șamd. Sint multe lucruri pe care nu le stii http://www.economica...l_153431.html#n Quote Retailerul german Lidl a ajuns să lucreze cu peste 5.200 de furnizori locali de bunuri și servicii, iar valoarea mărfurilor cumpărare de la aceștia a depășit în 2016 45% (45,3%) din totalul valorii mărfurilor achiziționate pentru sortimentul permanent, arată ultimul raport de sustenabilitate al companiei, ce analizează activitatea din 2016. Dacă luăm însă în calcul și marfa din sortimentul „in-out" (acele produse care se află temporar în oferta magazinelor) 40,07% din valoarea mărfurilor achiziționate a ajuns la furnizori locali. Față de 2015, importanța furnizorilor locali a crescut, fapt ce se observă atât din creșterea numărului lor (plus 11,2%), cât și din punct de vedere al valorii mărfurilor cumpărate de la aceștia (13,2% dacă luăm în calcul sortimentul permanent și 14,3% dacă ne raportăm la toată marfa). În 2015, numărul de furnizori din România era de aproximativ 4.700, iar numărul celor externi de aproximativ 1500. În 2016, numărul furnizorilor externi s-a diminuat cu 3,69%, până la 1.463. De asemenea, numărul furnizorilor locali pentru produsele din sortimentul permanent a crescut în perioada analizată cu 15,2%, până la 235, în timp ce numărul furnizorilor locali pentru produsele din tot sortimentul, inclusiv cel „in-out” s-a majorat cu 24,1%, până la aproximativ 280. Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica...l#ixzz5VXDR3Os9 Mai departe avem inca un link: https://romanialiber...enintate-706476 Quote “România a început să deranjeze prin rezultatele extraordinare pe care le-a obţinut în sectorul agricol şi de aceea sunt state care ar dori ca subvenţiile să nu se mai îndrepte în viitor către fermele mari”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR) şi fermier care lucrează peste 2.000 ha în judeţul Bacău. “Sunt state cu ferme mici, precum Olanda, Norvegia sau Finlanda, care ar dori ca subvenţiile să fie direcţionate doar spre exploataţiile de mici dimensiuni. Este, de fapt, o capcană care urmăreşte diminuarea avansului agriculturii româneşti, care a început să creeze probleme unor state mari precum Franţa, Italia sau Spania. Gândiţi-vă că acum 6-7 ani -Franţa era imbatabilă în agricultura europeană. Acum, România este pe locul I în ceea ce priveşte producţiile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Având producţii mari, îi cam «muşti» şi la preţ. Le cam fuge piaţa de sub picioare”, spune preşedintele LAPAR. În opinia sa, statele din Vest au o poziţie duplicitară faţă de România: “După ce şi-au făcut treaba cu noi în ultimii 10 ani (mă refer la faptul că şi-au deschis tot felul de afaceri la noi şi au preluat în concesiune toată avuţia naţională), acum spun că au contribuţii prea mari la bugetul UE şi acuză faptul că România, Bulgaria sau -Ungaria încasează prea -mulţi bani pe subvenţii”. Baciu atrage atenţia că subvenţiile agricole au fost create pentru păstrarea, la un nivel rezonabil şi controlabil, a preţurilor la alimente în ţările membre. “Dacă subvenţiile vor fi diminuate, mâncarea va deveni un lux. Vom avea un regres economic imediat, fiindcă preţurile mari vor descuraja instantaneu consumul. Şi, aşa cum ştim cu toţii, economia noastră se bazează majoritar pe consum”, a conchis preşedintele LAPAR. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users