Denumirea cartierelor bucurestene

Multe mituri rasar aici, e amuzant ala cu trabantul ha ha, cred ca e mit de internet.

Nope, e pe bune.  Dorobant vine de la trabant.

Kiseleff a fost un agent sovietic ce a luat basarabia romaniei si ne,a impus o constitutie stalinista

Ca dorobantilor denumirea de vine de la pene... e ... nici nu,mi explic. O fasta a mintii, niste conexii ce se fac gresit.
De la pene dorobantii au fost numiti curcani. Penes curcanul, nu? Nu penes dorobantu'.

Dorobanț vine de la trabant, dar nu de la mașină, care a apărut mult mai târziu, ci de la infanteriștii germani numiți trabanți.

Colea-n tină e o etimologie greșită.

Kiseleff a administrat Valahia vreo 5 ani până la prima domnie regulamentară.
Mogoșoaia se zice că ar fi numită după văduva unui boier pe nume Mogoș.

Circulă cam multe aiureli pe tema asta, nu e cazul să le perpetuați sau sporiți. Poate se apucă serios cineva să studieze, nu să perpetueze urechisme, ci să prezinte datele primelor atestări ale respectivelor nume, plus etimologii adevărate.

C18, on 26 octombrie 2018 - 10:00, said:

Mogoș inseamna ceva in maghiară, exista sate numite Mogoș-ești.

Colentina sună oarecum slav, o fi insemnand ceva.

Ferentari - nu stim filiera, dar provine din latina, insemnand zona in care armata imperiala romana tinea armamentul, armurile si se fabricau si reparau armele.

Giulești - un sat din Maramureșul istoric, probabil maramureseni care au ajuns prin Bucuresti ori o proprietate a unui morosan din Bucuresti.

Rahova, Prahova, Praga, - nume slave ce semnifica acelasi lucru in limbile slave si anume loc cu apa pe unde se poate trece la pas, deci un fel de culoar secret printre ape pe unde se putea trece o apa mare aparent de netrecut = prag de pietre, bolovani, trecere.

https://en.wikipedia...iki/Prague#Name

Edited by Infinitty, 26 October 2018 - 10:22.

argentum, on 25 octombrie 2018 - 00:02, said:

Ciclop era in subsolul Hotelului Ambasador de pe Magheru, unde s-au reparat si Mercedes-uri nu numai Trabanturi.

@infinity
Mogoș poate însemna ceva și în chineză, nu asta contează, era nume propriu destul de popular în evul mediu românesc și încă este, am avut o colegă cu nume de familie Mogoș. Nu-s convins că acel nume propriu e de origine maghiară, cel mai probabil ca și în cazul altor nume, e de origine slavă.

Colentina sună slav? Dar Valentina cum sună, Fiorentina? Dacă sună în vreun fel, păi sună italian, nicidecum slav. Ilfov, Snagov, Dâmbov-ița, ăstea sună slav.

Ferentari e altă denumire obscură. Evident nu are cum să fie moștenit din latină și nici nu a fost un cuvânt care să fi circulat în viu grai. Acest cuvânt apare prima dată în secolul XIX, la un scriitor naționalist, Bălcescu sau altul, doar ăla știe de unde l-a luat, probabil din latina clasică, dar cum a ajuns să dea numele unui cartier, mai greu de aflat, cât timp nu avem data primei atestări a toponimului Ferentari.

Edited by C18, 26 October 2018 - 10:18.

Etimologia cartierului Colentina este una cu origini mitocanesti, perpetuata de multi internauti.
C18 are dreptate cand afirma ca se repeta urechisme.

Urechismele sunt preluate de noile generatii de pseudointelectuali si pot fi transformate de acestia in certitudini istorice.

Aranzazu, on 26 octombrie 2018 - 10:10, said:

era o cladire separata, de sine statatoare, cu mai multe etaje,
ca o parcare etajata. Urcai cu masina la etaj. Se faceau reparatii de masini.

C18, on 26 octombrie 2018 - 09:07, said:

iar eu puteam sa jur ca'i de la aia de reparau trabanturi la ciclop

C18, on 26 octombrie 2018 - 10:00, said:

la fel, juram ca'i de la vaduva boierului mogyors sandor

enough1453, on 26 octombrie 2018 - 15:38, said:

vezi cine cunoaste? acolo, legenda spune ca a fost un mecanic ce a vrut sa fuga din Romania in anii 50 si a construit pe sestache un avion in acoperisul cladirii. l'a facut din piese de trabant, cu aripi de carton. nu radeti, era mai bine asa decat sa puna tabla de la volga. si apoi a vrut sa fuga, sa zboare p[estefrontiera. asta se intampla la mai multi ani dupa tamadau. da l'a prins ploaia pe drum, in trimpul zborului si s'a flescait avionul. apoi, unde a cazut, s'a numit dorobant, de la trabant.

C18, on 26 octombrie 2018 - 09:07, said:

Trebuie o dovada in acest sens. In rest:

DOROBÁNȚ, dorobanți, s. m. (Învechit) 1. Soldat din infanterie. V. curcan, căciular. Constantin trăsese sorț de cu primăvară și-l luase dorobanț. GALACTION, O. I 126. Strecurați prin plumb și săbii, dorobanții drum deschid. COȘBUC, P. II 44. Toți dorobanți, toți căciulari... Purtînd opinci, suman, ițari Și cușma pe-o ureche. ALECSANDRI, P. A. 204. 2. Jandarm. L-au dibuit oamenii boierului și l-au adus cu dorobanții înapoi, legat, pe jos, prin zăpadă. CAMIL PETRESCU, B. 14. Trupul călăreț de jandarmi, cărora s-a dat vechea numire de dorobanți, s-a întocmit la 1832. BĂLCESCU, O. I 37. 3. Aprod, portar, ușier (la autorități). Un dorobanț îi aduse un plic în care găsi permutarea lui. NEGRUZZI, S. I 111. – Variantă: dărăbán (BĂLCESCU, O. I 118) s. m.

uite dovada
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/CC8nVvnApyA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Drabantvakt (The Drabant Guard of the Royal Castle, Sweden)

@andreic

https://en.m.wiktion...rg/wiki/Trabant

Etymology
From Middle High German drabant (“Hussite foot soldier”), of unclear origin[1].

Noun
Trabant m (genitive Trabanten, plural Trabanten)

(historical) Bodyguard of a noble.

În Moldova li se spunea dărăbani, în Muntenia dorobanți. Trupe de infanterie de pe la la sfârșitul secolului XVI. Să zicem începând cu epoca lui Mihai Viteazul.

De exemplu din cronică muntenească:

Și când fu la sat la Ungurei, întâmpinară-se cu ei și să loviră străjile de față, și fu biruit Mihul spătarul, cât de-abia scăpă și el. Iar Leon-vodă, deaca înțelése de această véste rea, îndată trimise pre doamnă-sa la Giurgiov împreună cu toate jupânésele boiarilor. Iar când au fost la august 21 dni, 7139, ieșit-au și Leon-vodă cu oștile în tâmpinarea lui Matei aga și merse la sat la Prisicéni. Acolo făcură sfat mare cu slujitorii și déde dorobanților lefi, și iar să întoarse îndărăt la scaun, tăbărându-se cu toate oștile din jos de mănăstirea lui Pană vistierul, lângă drumul Giurgiovului. Și viind pribégii, tare să loviră unii cu alții deasupra viilor din jos de mănăstirea lui Mihai-vodă. Și fu izbânda lui Leon-vodă. Pierit-au mulți oameni de tot feliul, prins-au și pre Preda Brâncoveanul, nepot lui Matei aga și pre Radul logofătul de la Desa și ș-au răscumpărat viața cu bani de la Leon-vodă.

Din cronică moldovenească:

Perit-au și boierii toți, cîți s-au prilejit de venise cu oastea, tot oameni de casa lui Ieremiei-vodă: Vasilie Stroici logofătul, Balica hatmanul, Chirița postelnicul, Miron stolnicul. Numai Nistor Ureche n-au vrut să vie din Cameniță și așea-i sfătuia și pre dînșii, să nu margă, dzicîndu-le să lase să să mai vechiască domniia lui Ștefan-vodă, că acmu fiindŭ domnia noaă, moldovenii sintŭ den hire purure la domniea noaă lacomi. Ce nu s-au ascultatŭ sfatul lui Ureche vornicul, cum mai multe în lume sfaturi bune la domni nu să ascultă, ce apoi vinŭ la primejdii și ei si casele lor. Iară pre Vasilie Stroici îl iertase Ștefan-vodă, numai învățase pre Nicoriță armașul să-l ducă să vadză perirea celoralalți, să-i hie grije mai pre urmă de moarte, că era om tînar Stroici si din casă mai vechiŭ și cinsteș decît toate casele în țară. Ce dzilele lui cele fîrșite, cum să dzice cuvîntul, vădzindŭ că merge la perire și nu-i spusesă armașulŭ povestea, s-au apucat de sabiea unui dărăbanŭ să moară cu răscumpărare, că era om din hirea lui inimos. Ce l-au împresurat îndată darabanii și n-au apucatŭ să scoată sabiia. Care lucru dac-au spus armașul lui Ștefan-vodă, îndată au pus de l-au omorît si pre dînsul, răcnindŭ: „Ai, cînele, au vrutŭ să moară cu soții". Și pre cîți-și aducea, pre toți li omorîea, pănă si în slugi și prostime. Acela vărsătoriŭ de sînge s-au arătatŭ dintîiaș dată Tomșea-vodă.

Era la Ștefan-vodă darabanii foarte îmbrăcați bine, după credința céia ce făcuse, de stătusă cu dînsul la rădicarea boierilor, cum n-au fostŭ nice la o domniie grijită bine pedestrimea cu haine tot de feleandrăș, cu nasturi și cu ceprage de argintŭ, în pilda haiducilor de Țara Leșască, cu pene de argintŭ la cumănace și cu table de argintŭ la șoldure pe lădunce.

argentum, on 26 octombrie 2018 - 16:12, said:

numai ca ciclopul era din perioada interbelica.
trabantul a aparut in anii '60

Asta,i jumatatea comunista, da trabantu e la baza dkw

Vezi amu Trabant si Dkw, in baza rorarismului a transformat t in d si tot asa a evoluat pana la dorobant

Hm interesant...

puiu_pe_diezel, on 24 octombrie 2018 - 14:21, said:

Denumirea originala este "Cotrăceni". Asa apare in primele inscriptii slavone. Cuvantul de baza poate avea origini slave.Prin dexonline exista o varianta in care "cotră" inseamna loc de tinut oile.

Cel care a sugerat varianta de scormonitori in gunoi a fortat cam mult limitele. Nu vreau sa spun mai mult.

Edited by terratec, 22 November 2018 - 00:41.

"Istoria Cotroceniului începe acum patru secole și mai bine pe când era înconjurată de vestiții codri ai Vlăsiei. În vârful dealului Cotroceni se afla un schit numit de călugări denumit Cotrocenii cei de sus, pentru a face deosebire de Cotrocenii de jos, denumire care se referă la satul de cărămidari care se afla la baza dealului. ”Satul și moșia sunt atestate documentar pentru prima oară într-un hrisov domnesc din 27 noiembrie 1614 sub forma Cotroceni. Ele au existat cu siguranță și înainte de 1600, deoarece primii proprietari pe care-i menționează documentele – Stoica, Preda și Istfan – susțin că înainte de a fi devenit proprietatea domnească a lui Mihai Viteazul ei au stăpânit Cotrocenii”."

https://ro.m.wikiped...tirea_Cotroceni