Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Rename SQL column

Achiziționare tuner TV !

Din ce este facuta terasa asta?

Cum accesez site-ul CNAS ?
 Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...
 Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...
 probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National
 

lemn stratificat stejar sfat

- - - - -
  • Please log in to reply
64 replies to this topic

#55
Digix

Digix

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,755
  • Înscris: 03.02.2007

View PostDonJugulator, on 07 mai 2022 - 18:00, said:

eficienta acustica creste cu cat distanta dintre foile de geam este mai mare

E o treabă doar teoretică la izolarea fonică pentru grosimile uzuale ale baghetelor 5,56 / 6,56 / 7,56 / 8,56 / 9,56 / 10,56 / 11,56 / 12,56 / 13,56 / 14,56 / 15,56 / 17,56 / 18,56 / 19,56 / 21,56/ 23,56 / 26,56 mm. Experimentele de laborator arată că diferențele începe să apară de la 50 mm în sus, până la 200 mm, caz în care e realizabil doar cu două rânduri de tâmplărie, nu cu un singur geam termopan/ tripan.

#56
DeaD

DeaD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 380
  • Înscris: 26.08.2006
La Saint Gobain cam asa sta treaba cu vitrajul acustic. Daca te joci putin prin calumenlive o sa observi ca nu la toate vitrajele ofera Rwu, probabil unele din ele nu au fost testate, parerea mea.


In alta ordine de idei ... exista undeva posibilitatea sa aflam Ugul la sticla cu 2 zecimale? 0,58; 0,53 etc.
Calumenlive arata doar 0,5 0,6 ... calumen pc arata mai multe zecimale dar nu se mai poate instala.

Eu am facut personal anumite calcule dar imi da valori mai mari ca si cele prezentate de Saint Gobain.
Ei sustin ca doar la distantier de 18,5mm se poate ajunge la 0,5 curat dar nu precizeaza cu ce tip de depunere sunt sticlele.

Attached Files


Edited by DeaD, 10 May 2022 - 19:44.


#57
DonJugulator

DonJugulator

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 13
  • Înscris: 24.04.2006

View PostDorel-Jefuitorul, on 07 mai 2022 - 22:51, said:

Omul potrivit la locul potrivit.
Dorel este un personaj si eu il iubesc maxim, Dorel, cu diferite schimbari in decursul timpului nu sta pe softpedia (termopane) doar sa se dea mare, cat de destept este el, Dorel mai si invata. Din 2012 Dorel a invatat multe lucruri de la colegii de aici si de la alti useri care nu sunt in domeniul acesta.
Daca ai studiat treaba asta cu acustica, trebuie sa existe si niste dovezi, masuratori, ceva, atasaeaza si aici ce ai studiat tu, sa existe (nu tot, ca probabil e prea mult, dar ceva relevant), nu strica, doar ajuta. Si nu ma ajuta doar pe mine, ajuta pe toti cei interesati. Ma refer strict la “ferestrele traditionale”, preferabil de la noi, nu de pe alte meleaguri. Deci daca ai ceva cu “ferestre traditionale” de la noi, care izoleaza fonic mai bine decat niste ferestre de generatie noua, pune si aici, sa vedem.
Altfel, pe aici, pe forum, daca te intereseaza, vei gasi multe referiri la izolarea fonica, atat ale mele cat si ale colegilor din domeniu. Stim ca sticlele mai groase si spatiile diferite duc la o izolare fonica mai buna. Stim si folosim folie speciala (silence) pentru sticle, daca tii neaparat si cauti pe aici sigur vei gasi poze cu sticle 442 silence cu 4 cu 442 silence (nu mai tin minte configuratiile dar aveau si spatii diferite). Ca na, Dorel cand are cereri speciale daca nu gaseste informatii rapid incepe si da telefoane la furnizori (astia prosti fiind majoritatea dintre ei), atunci Dorel suna la furnizorii furnizorilor lui, pentru a se asigura Dorel mai suna si la colegi de pe softpedia (din domeniu).

Dorel-Jefuitorul, departe de mine gandul de a a face referire la tine cand am folosit numele Dorel. Promit sa-mi scot din vocabular cuvantul Dorel folosit pentru a satiriza obiceiurile mesterilor nostri caci imi dau seama ca poate fi considerat ofensiv/un fel de bullying de catre persoanele care nu au absolut nici o vina ca se cheama Dorel. Adevarul este ca inveti pana inchizi ochii, nu conteaza varsta, iar cu cat inveti mai multe cu atat iti dai seama cat de putine stii defapt. Este o calitate imensa sa fii umil si sa admiti ca nu stii cand este cazul, insa aceasta calitate lipseste foarte mult societatii romanesti in general. Cat despre ce trebuie facut pentru a imbunatatii proprietatile acustice ale ferestrelor, nu este specialitatea mea si admit ca nu ma pasioneaza. Este atributia producatorilor de ferestre de a investi in dezvoltare si a angaja personal competent pentru a gasi solutii. Daca intr-o zi o sa ma angajez la unul dintre ei, atunci in mod sigur vom discuta altfel. Expertiza mea actuala consta in identificarea si solutionarea problemelor acustice in comunitate si nu are de a face cu designul ferestrelor desi uneori lucrurile se intersecteaza.

Problema cu izolatia fonica este complicata si trebuie lasata pentru specialisti. Decibelul este unul dintre cele mai abstracte, neintelese si abuzate unitati de masura. Pentru ca vorbim de izolatie fonica, sunt o groaza de parametrii ce definesc izolatia fonica si care se masoara in decibeli. Pana acum nu am gasit absolut nici un producator de ferestre din Romania care sa mentioneze corect parametrii ce descriu izolatia fonica a ferestrelor comercializate si sunt 101% convins ca decibelii ce descriu proprietatitile acustice ale ferestrelor din Romania sunt fictiune (in cel mai bun caz aceste valori sunt preluate de la furnizorii de geamuri, insa sunt afisate eronat). O fereastra (adica toc+rama+garnituri+geam) va avea proprietatii acustice inferioare geamului in sine, asa ca este o idealizare sa atribui unei ferestre confectionate proprietatile geamului montat. Izolatia fonica a unei ferestre se poate exprima in oricare dintre parametrii urmatori: Dnw, DnT,w, DnT,w,50, DnT,w,100, R'45, R'tr, R'w, Rw, R'w+Ci, Rw+Ci, R'w,10m2, Rw,10m2, R'w + C50-5000, Rw + C50-5000, R'w + C50-3150, Rw + C50-3150, R'w+Ctr, Rw+Ctr, etc. Cu cateve exceptii, acesti parametrii nu pot fi derivati dintr-unul intr-altul, astfel ca ei trebuie determinati direct din masuratori, de la bun inceput.

Am observat ca toti producatorii de ferestre din tara mentioneaza eficienta acustica a ferestrelor folosind expresii de genul "izolatie fonica 32 dB", insa nu mentioneaza valoarea carui parametru de mai sus (vezi paragraful anterior) este 32 dB. Si apropo, nu i-am insiruit chiar pe toti mai sus... Desigur, pentru omul de rand expresia "izolatie fonica 32 dB" suna extraordinar, insa pentru un specialist nu indica decat faptul ca producatorul respectiv este pe dinafara complet. Specialistul se intreaba: Oare la ce parametru se refera? Este acel parametru o valoare de laborator sau o masuratoare in situ/pe teren? Dar oare parametrul respectiv include si vreunul dintre termenii C (adaptation term in engleza, nu stiu cum se spune in romana), iar daca da care dintre ei? Ca fapt divers, izolatia fonica oferita de producator este doar un indice care quantifica intr-un fel calitatea ferestrei si nu izolarea efectiva furnizata de fereastra (doua ferestre cu aceeasi valoare Rw=32 dB pot sa aiba proprietati acustice diferite). Dar sa luam ca exemplu cazul in care producatorul mentioneaza o izolatie fonica de 32 dB. Daca la fatada casei avem 70 dBA si daca presupunem ca fereastra dimensioneaza fatada (adica izolatia peretelui exterior este net superioara ferestrei astfel incat zgomotul penetreaza fatada doar prin fereastra in cauza), asta nu inseamna ca in interior vom inregistra 38 dBA - izolatia fonica specificata de producator in dB este doar un indice/parametru pe care producatorul a uitat sa il mentioneze (termenul de izolatie fonica este un termen ambiguu si nu ar trebui niciodata folotit fara a specifica si sindicele la care se refera!)! Acum ca am lamurit ca izolatia fonica trebuie sa fie exprimata intr-unul dintre parametrii de mai sus, sa presupunem ca izolatia fonica de 32 dB furnizata de producator este fie Rw fie R'w, cu sau fara unul din multitudinea de termeni C. Asadar valoarea indicelui Rw/R'w (cu sau fara termenii C) este determinata in urma efectuarii mai multor tipuri de masuratori prelucrate conform ISO 717-1 si reprezinta valoarea in dB a unei curbe de referinta la 500 Hz care a fost adaptata (fitted) masuratorilor prelucrate din teren. Deci parametrul Rw/Rw' nu este izolatia absoluta furnizata de freastra ci doar un indice care incerca sa evalueze performanta acustica a ferestrei.

Si tot la capitolul fapt divers, intre valoarile masuratorilor din laborator (cele fara simbolul prim ') si cele de pe teren (cele cu simbolul ') este o diferenta de circa 3-6 dB de care specialistii tin cont atunci cand fac dimensionarea/proiectarea si recomanda/compara ferestrele/usile unei cladiri. Deasemenea diversii termeni C pot lua valori de obicei intre -10 si +10 dB. Asadar un producator ce afirma ca o fereastra ofera o "izolatie fonica de 32 dB" nu spune defapt nimic in legatura cu izolatia fonica reala a ferestrei respective impotriva diferitelor tipuri de zgomot. Termenii C sunt cruciali in alegerea diferitelor tipuri de ferestre. Pentru dimensionarea ferestrelor impotriva traficului rutier din oras/traficului feroviar de viteza scazuta/traficului aerian la distanta/muzicii din cluburi/zonelor industriale generatoare in principiu de zgomot de frecventa joasa si medie folosim termenul Ctr impreuna cu fie R'w fie Rw, in functie de necesitate. Pentru dimensionarea ferestrelor impotriva traficului pe drumurile nationale (viteza > 80 km/h)/traficului feroviar de viteza normala sau mare/traficului aerian la mica distanta/zonelor industriale generatoare de zgomot de frecventa medie si inalta/zgomotului vocal si tipetelor in zona urbana (locuri de joaca, curtea scolii, etc.) folosim termenul C impreuna cu fie R'w fie Rw, in functie de necesitate. Daca o locuinta este expusa la mai multe tipuri de zgomot, atunci trebuie sa faci diensionarea pentru fiecare parametru in parte pentru a putea gasi fereastra potrivita.
Toti producatorii seriosi de ferestre prezinta clar ce parametrii definesc proprietatice acustice. Nici unul dintre acesti producatori nu o sa-ti spuna sec ca izolatia fonica este 32 dB, ci o sa mentioneze clar care parametru este 32 dB. Rapoartele masuratorilor acustice sunt deasemenea incarcate pe site-urile lor pentru ca cei ce au nevoie de datele respective sa le poata accesa usor. Este drept, Suedia functioneaza altfel, in sensul ca nu primesti autorizatia de constructie pentru o cladire daca nu prezinti un studiu ce atesta ca atat nivelul de zgomot exterior pe proprietate cat si cel din interiorul cladirii planuite respecta normele de zgomot. Si asta nu e tot: odata ce constructia a fost finalizata proprietarul are obligatia sa dovedeasca prin masuratori complianta/conformarea cu normele acustice. Asadar, noi ca acusticieni avem de lucru atat inainte de inceperea constructiei propriu-zise cand dimensionam totul din punct de vedere acustic cat si dupa finalizarea proiectului cand efectuam masuratori pentru a verifica daca s-a construit corespunzator. Nici o cladire aflata intr-o zona de risc (adica 95% dintre cladiri caci este greu si scump sa construiesti departe de infrastructura) nu scapa de studii acustice si masuratori de verificare a compliantei odata ce lucrarea a fost finalizata (cerintele sunt de a efectua masuratori de verificare a compliantei in cel putin 15% din spatiile unei cladiri, dar nu mai putin de 3 spatii diferite in cazul caselor/vilelor mici).

Putin off-topic, partea acustica reprezinta doar o mica parte dintr-un set de investigatii fara de care nu poti primi autorizatie de constructie. Parametrii acustici ce de regula trebuie verificati sunt izolarea la zgomotul aerian (sound born insulation), izolarea la zgomotul de impact (impact sound insulation), izolarea fatadei, nivelul de zgomot interior generat de traficul rutier/feroviar, nivelul de zgomot interior generat de lift, nivelul de zgomot interior generat de instalatia de ventilatie/sanitara, durata de reverberatie, etc. Uneori se mai intampla si ca rezultatele masuratorilor dupa finalizarea proiectului sa arate ca cladirea/proprietatea nu indeplineste cerintele de calitate. In ultima vreme s-au cam inmultit erorile in constructii deoarece pe santiere sunt adusi din ce in ce mai multi est-europeni care nu tin cont de micile detalii constructive (probabil mentalitate de genul merge si asa) iar in felul asta creeaza mari probleme financiare dezvoltatorilor imobiliari ca urmare a intarzierilor dar si costurilor cauzate de masurile luate pentru remedierea problemelor aparute. Deasemenea inconsistenta si chiar lipsa de calitate a produselor din tarile UE creaza batai de cap managerilor de proiecte care incearca sa faca economie la buget fara a fi insa atenti la detalii. Am fost implicat ca parte terta intr-un proiect unde un complex de 12 blocuri cu aproximativ 300 apartamente a avut probleme cu toate ferestrele de-a lungul strazii deoarece izolatia fonica fata de traficul rutier era sub norme. Problema a fost generata de ferestrele achizitionate din Polonia care nu indeplineau parametrii de calitate conform proiectului. Pentru a confirma problema constructorii au folosit 3 echipe terte de acusticieni, fiecare echipa efectuand o investigatie independenta. La final stiu ca s-au schimbat ferestrele poloneze cu ferestre suedeze la toate cele aproape 100 de apartamente de-a lungul strazii, insa nu stiu cine anume a platit factura.

View PostDeaD, on 08 mai 2022 - 10:55, said:

Sunt total de acord cu tine referitor la know-how, e un proces foarte lung care necesita foarte multa experienta! Degeaba ai studii daca nu ai experienta. Iar experienta o faci in zeci de ani singur sau in ani intregi alaturi de o persoana care are zeci de ani experienta in asa ceva. Studiez de peste un deceniu ingineria lemnului si de peste 5 ani tamplaria din lemn eficienta termic. Tamplarul meu produce ferestre din lemn de prin 1980.
Referitor la garantie ... eu si multi altii oferim 5 ani garantie din start. Am si proiecte unde am oferit 10 ani (lemn + aluminiu).
Cunosc producatorii din Anglia (nu Suedia).
Se ofera 10-30 de ani garantie pentru lemn, in functie de specia lemnoasa (as putea si eu oferi daca Holver sau furnizorii de material lemnos si-ar asuma ca apare vreun defect in lemn dupa cativa ani). Iti ofer si eu 30 de ani garantie, dar pe Accoya  Asa vei vedea si la ei, la molid sau pin, 5-10 ani. Iti mai pot oferi iarasi 30 de ani garantie pe lemn, daca alegi afzelia sau merbau, dar un m3 de afzelia e vreo 10 000E si un m3 de merbau e vreo 8 000E, nici oferta nu doresti pe asemenea specii.
Pentru sticla iarasi tine de furnizorul de sticla, daca el nu ofera 10 ani garantie eu cum as putea sa ofer garantie peste el? Insa inafara de problemele care se vad la montaj (fisuri sau mai nou ultima data am avut o pata care cica e lipsa de protectie lowe, arata sablat) nu am avut reclamatii ulterioare. E drept, achizitionez sticla doar din surse controlate de la multe sute de km departare de mine cand am 5 furnizori mari la 2 pasi de mine.

Pentru vopsea, eu ofer oricui este in stare sa respecte regulile de mentinere, 10 ani. Vopseaua care o utilizez are 10 ani garantie dar nici un client nu va respecta intretinerea. Mai ales manualul de intretinere, care practic e dovada ca tu faci ce iti cer. Nu e complicat, pe langa ce trebuie facut la pvc sau aluminiu se mai cere o degresare si o reimprospatare a stratului de vopsea. Exista un kit care eu il ofer cadou la sfarsit clientilor mei, practic doar trebuie stearsa tamplaria de 2 ori cu un detergent si un balsam.
Feroneria daca nu ma insel, are 10 ani garantie.
Referitor la pret, e mai ieftin in Romania decat in Suedia, nu degeaba sunt foarte multi producatori in Romania care livreaza doar in Danemarca, Finlanda, Suedia sau UK. Dar daca vii sa imi ceri mie ferestre pentru tarile nordice, va fi mai mult de 700E pt ca nu pot produce cu setul meu de freze asemenea ferestre. Trebuie achizitionat un freze in valoare de 30 000E. Sunt diferite stasurile.
Referitor la stratificarea lemnului ... si noi si elvetienii, suedezii sau americanii ne luam dupa acelasi standard.
IV68 = 3 straturi
IV78 = 3 straturi
IV92 = 4 straturi
Dar am avut si eu comenzi pt IV78 si din cauza ca furnizorul nu a avut cherestea de 32mm, a pus 4 straturi. Stasul spune grosimea maxima a lamelelor care e de 28 sau 24mm.
Referitor la eficienta acustica ... este mai complicat de atat. Degeaba ai sticla de 51dB daca tamplaria nu suporta. Sunt mai multi factori ... Daca depaseste o anumita suprafata (2,7m2) se mai taie cativa dB. Daca are doar 2 garnituri poate avea maxim 34dB iar stasul spune pana la maxim 44dB (cu 3 garnituri). Daca alegi vitrajul de 51dB (cel mai eficient din cate stiu eu, 64.2(A)-24-86.2PlthXN(A) ) cu siguranta vei avea nevoie si de a4a garnitura.
Iar referitor la studiul meu din ultima perioada ... e ceva ce ar trebui sa preocupe pe toata lumea!
E despre castigul net de energie! Nu pierderea de energie e cea mai importanta, degeaba ai pierdere 0 daca nu ai si castig, va fi mai putin eficient ca si un IV78. Cele 2 linii reprezinta vitraj lowe sau 4S.
Calcul pentru Cluj, orientare 45% spre Sud , 40% spre E și V, 10% spre NE și NV și 5% spre N.
P.S. Dorel pentru ce ti-am spus eu referitor la eficienta acustica poti verifica EN 14351. Pentru eficienta termica se poate verifica EN 10 077 iar pentru castigul net de energie ... Suedezii au dezvoltat asta si din pacate nu exista inca un normativ, dar e ceea ce conteaza cu adevarat. nZeb a prevazut asta intr-o oarecare masura prin clasificarea in zone energetice si oferirea vitrajelor in functie de acestea. Pentru fiecare zona in parte este prevazut un anumit factor g.

O tamplarie tine exclusiv de producator si de alegerile lui. Degeaba producatorul are know-how daca nu are scule si vice versa. Imi dau seama ca este greu, dar pe noi, adica pe consumatori, ne intereseaza sa fie un echilibru intre cerere si oferta inclusiv pret. Fereastra pe care ti-am specificat-o pentru comparatie este facuta din lemn de pin stratificat. Este o fereastra standard clasica in Suedia ce vine cu o garantie de 20 ani pentru lemn si 10 ani atat împotriva condensului între foile de geam cat si pentru funcționare. In Romania se ofera in cel mai bun caz o garantie la jumatate. Poate in Romania platesc cu 200 euro mai putin pe fereastra in momentul achizitionarii, dar este foarte posibil ca in Romania in 20 de ani sa schimb doua ferestre (daca nu mai multe) pe cand in Suedia as fi inca cu fereastra initiala ceea ce inseamna confort si o economie de pret substantiala. Asta ca sa nu mai zic de ceata din jurul proprietatilor acustice a ferestrelor din Romania cat si de designul foarte butucanos, plus faptul ca o firma mica de garaj se poate inchide peste noapte asa ca garantia primita nu prea tine de prea mult cald. Deci tragand linie si fiind obiectiv, dupa 20 de ani tamplaria din Romania este foarte probabil sa devina mai scumpa decat cea de afara ca urmare a calitatii s conditiilor contractuale inferioare. Tamplaria din Romania exceleaza ca urmare a pretului de achizitie, dar din punctul meu de vedere diferenta de pret nu este atat de mare incat sa se merite. Desigur asta nu inseamna ca nu poti avea noroc, dar probabil marea majoritate prefera sa nu riste cu sumele mari care se cheltuiesc pe inlocuirea ferestrelor. Daca o fereastra ar fi 200 euro, atunci as putea considera ca este ok sa o schimb dupa 5 ani. Pana la urma fiecare persoana are propriile asteptari si lucruri pe care le considera acceptabile, asa ca poate fi destul de greu de ajuns la un numitor comun.

View PostDigix, on 09 mai 2022 - 21:18, said:

E o treabă doar teoretică la izolarea fonică pentru grosimile uzuale ale baghetelor 5,56 / 6,56 / 7,56 / 8,56 / 9,56 / 10,56 / 11,56 / 12,56 / 13,56 / 14,56 / 15,56 / 17,56 / 18,56 / 19,56 / 21,56/ 23,56 / 26,56 mm. Experimentele de laborator arată că diferențele începe să apară de la 50 mm în sus, până la 200 mm, caz în care e realizabil doar cu două rânduri de tâmplărie, nu cu un singur geam termopan/ tripan.

Nu sunt sigur ca s-a inteles cum trebuie ceea ce am spus, asa ca incers sa reformulez putin. Ferestre traditionale (adica ferestrele de la blocuri din perioada comunista sau cele din casele batranesti de la tara) care sunt intr-o stare buna (chituite, care se inchid corespunzator, etc) sunt superioare din punct de vedere acustic ferestrelor standard termopan/tripan, insa din punct de vedere energetic ele sunt total inferioare. Aceasta eficienta acustica se datoreaza tocmai distantei mari dintre geamuri caci de foarte multe ori ai cel putin 4-5 cm intre foile de geam. Daca se mareste distanta dintre foile de geam si se monteaza foi de geam de grosimi diferite, atunci 101% proprietatile acustice ale ferestrelor se vor imbunatati, nu exista dubii. In Romania desi exista legislatie privind izolatia fonica in cladiri, nimeni nu o aplica, insa in tarile din Europa de vest nu este tocmeala cand vine vorba de legislatie, iar producatorii seriosi de ferestre au intotdeauna solutii non-standard pentru a depasii problemele cauzate in principiu in zonele centrale ale comunitatilor sau de-a lungul arterelor de trafic rutier/feroviar. O diferenta de 1 dB cand vorbim de sunete complexe (sunete cu caracter broadband, adica nu tonuri) este insesizabila pentru o ureche normala, diferenta devenind sesizabila abia cand aceasta ajunge in jurul valorii de 3 dB. O dublare a zgomotului corespunde cu aproximatie unei cresteri de 10 dB, insa pentru zgomotele/sunetele complexe aceasta dublare poate fi perceputa chiar cu cativa decibeli mai devreme (chiar si de la o diferenta de 6-7 dB). De cele mai multe ori atunci cand problemele de zgomot interior se datoreaza ferestrei, recomandarea este de a se atasa ferestrei existente o extra fereastra cu un singur geam (se monteaza pe partea interioara). Desigur sunt si cazuri cand peretele esterior este slabit sau cand zgomotul este transmis in interior prin gaurile de ventilatie din perete/tocarie/etc., insa solutia cu fereastra suplimentara simpla pe interior este aplicata doar in situatiile in care investigatiile arata ca aceasta este solutia.

#58
DeaD

DeaD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 380
  • Înscris: 26.08.2006
SR EN 14351 spune asa

Totul depinde de stasul in care e calculat.
Pentru tamplarie EN 14 351 este cel mai important, e certificarea CE.

La calcule termice de exemplu exista 2 stasuri dupa care se poate calcula, primul este SR EN 10 077 -1 si 10 077- 2 (Calcul Uf si Uw) iar al doilea EN 13 370 daca nu ma insel.
10 077 este cel folosit in mod uzual si este mai optimist, 13 370 este mai pesimist in calcule.

P.S. Poate daca ar fi fost etanse ferestrele comuniste ar fi fost si eficienta acustic dar au fost proiectate cu cel putin 30% sa nu fie etanse.

Attached Files


Edited by DeaD, 14 May 2022 - 21:57.


#59
Cristian50

Cristian50

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 10
  • Înscris: 15.10.2020
Buna seara,va rog frumos sa ma ajutati cu citeva recomandari de firme pentru a furniza si monta ferestre din lemn stratificat cu geam tripan care sa aiba o izolare fonica foarte mare.
Va multumesc anticipat !

PS Locatia e in Bucuresti

#60
Dorel-Jefuitorul

Dorel-Jefuitorul

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,677
  • Înscris: 12.08.2020
Pai ce recomandare mai buna ar fi decat colegul nostru DeaD, este el din Cj, dar cand vorbim de lemn stratificat nu cred ca este asta o problema. Plus ca se poate face si combinatia perfecta, colegul Bogumilandia, el este din Ct, dar pe montaj ce vrei mai bun de atat? Pachetul complet, perfect.

#61
Cristian50

Cristian50

    New Member

  • Grup: Candidate Members
  • Posts: 10
  • Înscris: 15.10.2020

 DeaD, on 14 mai 2022 - 21:54, said:

SR EN 14351 spune asa

Totul depinde de stasul in care e calculat.
Pentru tamplarie EN 14 351 este cel mai important, e certificarea CE.

La calcule termice de exemplu exista 2 stasuri dupa care se poate calcula, primul este SR EN 10 077 -1 si 10 077- 2 (Calcul Uf si Uw) iar al doilea EN 13 370 daca nu ma insel.
10 077 este cel folosit in mod uzual si este mai optimist, 13 370 este mai pesimist in calcule.

P.S. Poate daca ar fi fost etanse ferestrele comuniste ar fi fost si eficienta acustic dar au fost proiectate cu cel putin 30% sa nu fie etanse.
Buna ziua,
Va rog frumos sa ma ajutati cu o modalitate de a va contacta in vederea comandarii unor ferestre cu lemn stratificat.
Multumesc,
Cristian Stefanescu

#62
DeaD

DeaD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 380
  • Înscris: 26.08.2006
Buna seara

Puteti trimite pe softpedia un mesaj privat cu tabloul de tamplarie si adresa de mail.

Nu cred ca avem voie sa scriem pe post adrese de mail.

Edited by DeaD, 30 June 2022 - 21:03.


#63
Dorel-Jefuitorul

Dorel-Jefuitorul

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,677
  • Înscris: 12.08.2020
Ba da, poti sa scrii linistit adresa de e mail, atat sa nu fie chiar explicita, lasi un spatiu intre @ si ceva, asta pentru index google. Daca o scrii explicit, il rogi pe colegul Conu71 sa o stearga ulterior.
Lasa-i tu adresa de e mail, sa-ti trimita el nr de telefon, nu are suficiente postari pentru a lasa mesaj privat.

#64
DeaD

DeaD

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 380
  • Înscris: 26.08.2006
Buna observatie, mersi.

Cristian poti sa imi trimiti informatiile pe mail la s.m.wood.prodcom @ outlook . com
fara spatii bineinteles

#65
bogumilandia

bogumilandia

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,785
  • Înscris: 22.06.2009
Work in progress
By DeaD and Bogumilandia

Attached Files



Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate