30August 1940-Cea mai neagra zi din istoria Ardealului.

Unii inca nu s-au prins ca posturile dispar dintr-o anumita cauza.

Clasa politica, regalitatea si Antonescu, erau defazati si complet nepregatiti, astfel ca am intrat in Axa taman cand Axa lupta contra UK si Comonwealt-ului, pe cand Franta era ocupata, iar SUA era in razboi economic cu Japonia.

Asadar ai nostri credeau naiv ca America si Imperiul britanic, plus armatele franceze, poloneze, samd din exil si colonii vor privi cum germanii si niponii vor cucerii intreaga planeta?!

In mod sigur ca neutralitatea ne-ar fi salvat in final de rusi, dar si de marile pierderi umane din razboi.

Edited by Infinitty, 14 September 2018 - 21:48.

lucifer76, on 14 septembrie 2018 - 17:26, said:

Ai tu impresia, but who cares?

Infinitty, on 14 septembrie 2018 - 21:46, said:

Ahaha, ce gluma buna...Sigur, Stalin dupa ce si-a pus guvern marioneta in Polonia si Ungaria, tocmai pe noi ne-ar fi ocolit ar fi ratat ditamai halca din estul Europei, granarul Europei+toate zacamintele de uraniu si metale rare pe care ni le-au furat ani de zile dupa razboi! Ce dracu', nu te crede nici un copil de gradinita!

toto_riina, on 05 octombrie 2018 - 07:43, said:

Aici era petrolul germanilor! Cu care au facut si ww1 si ww2.

Infinitty, on 14 septembrie 2018 - 21:46, said:

N-aveam cum sa ramanem neutrali odata ce Hitler ne-a facut "onoarea" sa ne invite sa ne aliem cu el. Ala extermina oameni doar pt culoarea ochilor, iti dai seama ce-ar fi insemnat un refuz din partea noastra ?
Eu raman de parere ca in momentul ala Romania nu a avut de ales si s-a gasit intre ciocan si nicovala.

Paz, on 09 octombrie 2018 - 00:37, said:

Nu era chestia de a ne alia cu Hitler, noi oricum eram subordonati Germaniei, iar pe fond ne puteam pastra neutralitatea.

Ideea era ca odata ce Romania ar fi declarat razboi URSS pentru Basarabia, Germania ar fi intervenit imediat si ar fi anulat pactul pentru Romania deoarece ambele tabere nu erau inca pregatite pentru razboi. Apoi nu ar fi urmat nici dictatul.

Lucrurile ar fi fost destul de simple: -Vreti petrolul nostru si inca multe altele, atunci nu va atingeti de teritoriul nostru si ne lasati neutrii pe fond.

Nu are nicio importanta cu ce ne-ar fi amenintat Germania, arma suprema era la noi PETROLUL, iar dinamitarea ori infundarea puturilor i-ar fi costat greu pe germani.

Tradatorii de neam si de tara vor gasi mereu alte si alte explicatii, precum ciocanul si nicovala, secera si ciocanul, samd (persoanele de fata se exclud).


PS: Cu privire la agresivitatea regimurilor totalitare, niciodata nu au tinut cont de blegimea victimelor, ci mai degraba de agresivitatea acestora, asa ca natiunile agresive au fost tolerate mai bine, mai cu manusi (v. finlandezii, ungurii, croatii, samd).
De fapt cei mai blegi erau cei mai beliti si asupriti.

Edited by Infinitty, 09 October 2018 - 07:19.

,, Lanțul de 320 cazemate construite între 1937-1940 cu un imens efort financiar pentru apărarea graniței vestice, nu a fost folosit niciodată, datorită lașității și trădării politicienilor români în frunte cu dezertorul carol II, care au cedat Ardealul de nord Ungariei la 30 august 1940 fără să fie tras niciun foc de armă!!!
Linia fortificată Carol al II-lea a fost construită la sfârșitul anilor 1930, cu scopul de a păra granița de vest a țării în cazul unui atac din partea Ungariei sau a Germaniei. În epocă ea nu a primit nici un nume particular, ea primind ulterior numele dezertorului Carol II, fiindcă a fost construită în timpul ”domniei” lui.
Din 1937 până în 1940 au fost alocați în acest scop 18 miliarde lei, reprezentând aproape două treimi din bugetul armatei și 18,25% din PIB-ul fiecăruia din cei trei ani. În plus, firmele și bihorenii de rând și-au dat și ei obolul, contribuind cu 50,59 milioane lei, cu lemn și fier, și cu peste 120.000 de zile-muncă la ridicarea cazematelor. Pe teritoriul comunei bihorene Nojorid se află 15 dintre cazemate.
Linia fortificată se întindea pe o distanță de 300 kilometri, de la Seini, județul Maramureș, până în localitatea Zimandu Nou, județul Arad. Nu era o linie de fortificații continue, ea proteja numai căile probabile de acces spre interiorul Transilvaniei, în cazul unui atac prin surprindere inițiat din vest. Consta în 320 cazemate, dintre care optzeci au fost construite în anul 1938, altele o sută optzeci în 1939, restul fiind finalizate în anul 1940.
Cazematele care alcătuiau linia fortificată se sprijineau reciproc cu foc, fiind dispuse una de alta la distanțe de cca 400 metri, în unele locuri pe două rânduri în adâncime. Erau proiectate să fie înarmate doar cu armament automat, nu și cu tunuri. Tunurile, în special cele antitanc, urmau să fie dispuse între cazemate, în lucrări de campanie din pământ, iar artileria de sprijin urma să fie amplasată în spatele liniei de cazemate. Au existat mai multe tipuri de cazemate, de la tipul ușor la cel greu, toate fiind construite din beton armat. Unele dintre ele erau prevăzute cu cupole, cu sisteme de ventilație și aveau două etaje, construite în adâncime, pentru a rezista bombardamentului artileriei grele și/sau al aviației inamice. Legătura între cazemate se realiza prin telefon, firele fiind îngropate în pământ. În fața cazematelor se aflau rețele de sârmă ghimpată, câmpuri minate și un mare șanț antitanc, în unele locuri umplut cu apă. Echipe de vânători de tancuri urmau să ocupe poziție pe malul acestui șanț antitanc în cazul în care linia era atacată cu blindate. Focul tras din cazemate era calculat să fie numai de flanc, foarte dens și încrucișat, astfel încât orice tentativă a infanteriei inamice de a ataca linia să fie zădărnicită și să sufere pierderi cât mai mari. În unele locuri densitatea de gloanțe era calculată să ajungă la un glonț pe 2,5 centimetri de teren, făcând imposibilă orice trecere a inamicului.
Mitralierele și puștile-mitralieră cu care a fost armată linia fortificată, dar numai parțial, din cauza lipsei de timp și armament, au fost de producție cehoslovacă, ZB.
Cazematele urmau să fie deservite de trupe speciale de fortificații, dar acestea lipseau aproape cu desăvârșire, astfel că Regimentul 86 Infanterie a fost transformat la 27 iunie 1939 în regiment de fortificații, primind numele de Regimentul 2 Fortificații, alocat Brigăzii 1 Fortificații. La 15 noiembrie regimentul a fost dislocat la Oradea. Acest regiment a deservit un număr de cazemate, dar numărul soldaților fiind insuficient, alte cazemate au fost ocupate de infanteriști, care nu aveau pregătirea specifică a trupelor de fortificații.
Rolul cazematelor nu era de a opri o eventuală invazie pornită din vest, ci de a o întârzia, cu pierderi cât mai mari pentru inamic, până când grosul forțelor armatei române putea fi mobilizat și aruncat în luptă. Cu toate cheltuielile enorme făcute pentru construirea acestei linii de fortificații, cazematele nu au fost folosite niciodată în scopul propus.
La 30 august 1940, în urma Diktatului de la Viena, România a fost obligată să cedeze Ungariei, fără luptă, partea de nord-vest a Transilvaniei. Linia fortificată a căzut integral în partea cedată Ungariei, astfel că armata română a primit un termen-limită pentru a se retrage și pentru a ridica echipamentul și armamentul din fortificații. O bună parte din cazemate nu erau complet realizate, la unele nu fuseseră încă instalate cupolele blindate, unele nu erau înarmate, în fața unora nu se minase complet terenul din cauza lipsei de mine. În scurtul timp avut la dispoziție, armata română a evacuat din fortificații cât echipament și armament a putut, sub supravegherea unei comisii militare mixte româno-ungare. O parte din echipament, ca de exemplu firele telefonice îngropate, nu au putut fi recuperate din cauza lipsei de timp, astfel că au rămas pe loc, fiind ulterior folosite de armata maghiară.
După încheierea retragerii armatei române, armata maghiară a început să recupereze din cazemate tot materialul care se mai putea folosi. Au fost scoase din cazemate ușile blindate, ambrazurile și alte materiale feroase, inclusiv straturile superioare de fier-beton, pentru care armata maghiară a decapat straturile exterioare de beton. Cantitățile de metal recuperate astfel de armata maghiară au fost uriașe. După încheierea operațiunilor de recuperare a materialelor refolosibile, toate cazematele au fost aruncate în aer, pentru a nu mai putea fi folosite.
Cu tot efortul uriaș și cheltuielile enorme pentru ridicarea liniei fortificate, aceasta nu și-a îndeplinit rolul, netrăgând nici un foc pentru apărare, din cauza deciziei politice care a hotărât cedarea Transilvaniei fără luptă în urma Diktatului de la Viena."

https://www.flickr.c...eposted-public/

Sincer, ce putea face cazematele alea contra unei invazii mixte sovieto-ungaro-bulgara? De la bun inceput nu au avut niciun rost - cu banii aia mai bine se cumparau niste tancuri sau avioane, ori armament anti-tanc. Probabil o ideea buna pentru ww2 ar fi fost investitia intr-o linie de productie in tara pentru armament anti-tanc. Stie cineva de vreo linie fortificata in ww2 care sa fi rezistat? Polonia a avut ceva cazemate la granita cu Germania - nu au contat. URSS a avut fortificatii masive la Sevastopol ori Odessa - nu au rezistat. Franta a avut Linia Maginot - complet inutila. Spre sfarsitul razboiului Germania a avut lina Atlanticului si Linia Siegfried - nu au rezistat. Probabil "camarila" lui Carol al Doilea a furat din greu banii de contructii. 2 treimi din bugetul armatei pentru niste cazemate fara armament greu si fara trupe specializate? Adica nici macar o treime din fonduri nu s-au dus pe armament modern? Pe scurt, Romania ar fi putut avea 400 de tancuri in 1940 daca nu se construiau cazematele alea? Hm....

Faptul că unele nu au rezistat nu înseamnă că au fost neapărat inutile.
Depinde de intensitatea atacului și de evenimentele adiacente.

Uite la Leningrad, Moscova, Stalingrad, au reziistat.
Linia Maginot nu a fost trecută, a trebuit ocolită.
Linia Atlanticului a făcut ca la debarcarea în Normandia să fie 10 000 de morți de partea aliaților și numai 1000 de partea germană.

Bineînțeles că la scară mare nu sînt decisive, dar io cred că alea au fost facute ca să ne apare de Ungaria, ceva de genul ofensivei din 1919.
Aticolul e patriotard și nerealist dacă își imaginează că ar fi contat pentru armata germană.

Nu suntem aici pe o arie de discutii militare, asa ca imi cer scuze daca postul meu e in afara topicului. Cu banii cheltuiti pe "cazemate" Romania ar fi putut sa isi creasca mult capacitatea de aparare mobila (trupe motorizate, artilerie tractata), ceea ce, in retrospectiva, ar fi ajutat mult. De examplu, cazematele au ramas ca sursa de materiale pentru armata maghiara. Tancuri si tunuri mototractate ar fi putut fi mutate in doua-trei zile pe noua frontiera si folosite mai tarziu. Oricum, idea de a apara 500-600km de frontiere (Basarabia si Ardeal) cu 40 de divizii (armata romana (la maxim) in anii '30) nu e fezabila. O strategie realista era o aparare in adancime, cu o puternica rezerva mobila care sa aiba o capacitate credibila de contra-atac. (O sursa buna de infromare e parea Maresalului Antonescu despre gen. Tenescu si lipsa lui de gandire doctrinara).
@Morosanul: Germania ar fi putut opri debarcarea din Normadia cu un atac puternic dupa debarcarea propriu-zisa. Dar in august 44 nu mai avea tancurile necesare. Probabil resursele alocate Zidului Atlanticului ar fi fost mult mai folositoare in alte locuri (aviatie si aparare antiaeriana, o rezerva mobila puternica pentru operatiuni in Vest etc).

Corect, daca nu mai turnau betoane puteau sa faca tancuri, multe tancuri

O fi fost an electoral. Trebuia ceva activitate nu?
Ceva borduri macar trebuiau puse.

Pregatirea armatei romane inainte de ´40 era similara cu cea de inainte de 89-90. Rezultatele au fost demonstrate cu succes atat in asa numita revolutie romana din ´89 cat si in cea mai mare parte a luptelor de pe frontul de est din WW II.

Mount_Yerrmom, on 20 septembrie 2020 - 21:01, said:

Romania nu producea tancuri in anii '30. Ar fi fost o idee grozava sa aiba o fabrica pentru asa ceva, dar era departe de posibilitatile industriei romanesti de atunci (nu se puteau produce nici macar tractoare ori camioane in tara, desi era o cerere mare..). Cu banii de betoane putea cumpara tancuri din Cehoslovacia si Franta.

io zic ca ungurii nu ar fi putut trece de ele daca erau terminate si daca erau repartizate in adancime si nu in linie, probabil ca  asa erau si prevazute, in adancime. ii depaseam la toate capitolele.

tancuri nu eram in stare sa facem, de altfel daca poti face tractoare faci in teorie si tancuri, am incercat noi ceva...

noi incercam mereu un gen de istorie contrafactuala, nu exista nici cap nici coada. ne-au lipsit mereu oamenii de valoare, uitati-va si acum, avem impresia ca sunt cu totii corupti, unii sunt, e adevarat, dar de fapt 99% dintre ei sunt incompetenti. e greu sa faci rost de ei, de oameni competenti, noi am plecat din sclavagism in 1850 direct in capitalism, am reusit un salt incredibil, in doua generatii eram acolo, langa unguri, peste alte doua generatii elita romaniei avea impresia gresita ca e posibil orice salt in tara asta... era o elita doar cu numele, incapabila sa treaca peste prejudecati si ca toate "elitele" noastre si-au pus sefi niste incompetenti si niste impostori. generatiile exceptionale interbelice, care ar fi putut face enorm pentru tara, au fost parazitate de legionarism si s-au pierdut in lagarele burgheze, la reeducarea bolsevica, pe front sau in strainataturi.

tflorin40, on 21 septembrie 2020 - 18:18, said:

Nici unul dintre noi nu a trait atunci. Ne putem baza doar pe datele ramase de atunci si pe opiniile altora. Uite ce zice  Field Marshal von Manstein in ,,Lost Victories": ,,I have already shown what could and could not be expected of Romanian troops in various situations. But they were still our best allies and did fight bravely in many places." Si uite ce zice Cyrus L. Sulzberger in ''A Long Row of Candles": "After World War II I asked my friend General Hans Speidel, who had commanded various mixed Axis contingents and became Field Marshal Rommel's chief-of-staff: "Which among all the non-German troops were the best soldiers: the Finns, the Croats, the Hungarians?" "None of them," he said: "the Rumanians. Give them good leadership and they are as good as any you'll find."

Pe scurt: in '40 armata era mult peste ce era in '89. Pe frontul de Est in ww2 romanii s-au descurcat in general bine, dar nu se puteau compara cu Armata Rosie (incepand din 1943 nu se prea putea cumpara cu Armata Rosie nici Werhmarcht-ul). Revenind la 1940, orice cautare cu google arata ca la orice capitol (numar, dotare, logistica) eram mult superiori Ungariei. Diktatul de la Viena a fost acceptat nu de frica Ungariei, ci a Germaniei si URSS. A fost un esec politic, nu militar.

Donald_Duck, on 21 septembrie 2020 - 20:35, said:

în punctul ăsta nu cred că zici bine.

Tocmai oameni de valoare am avut, raportat la mărime mai mulți decât alții.
Problema a fost că societatea în mare nu a fost la nivelul de a putea beneficia de asta. Iar politica nici atât !