Mineritul pe asteroizi - impracticabil si costisitor

Oktaviane , de exemplu , in Golful Mexic se estimeaza o rezerva de peste 45 miliarde de barili de titei in puturile de mare adancime ( peste 1500 metri ) . Este vorba despre un put care reprezinta o performanta in materie de foraj marin de mare adancime - au ajuns cu forajul pe la 10.000 metri , insa ...nu exista tehnologia de a evita sau pentru a controla cumva eruptiile spontane.

Sunt cateva motive pentru care nu vom putea practica mineritul pe asteroizi in urmatoarele secole, probabil chiar niciodata.

1. Cercetarea si cautarea- costa si timp si bani sa gasesti un asteroid ideal pentru minerit.  Mai ales sa fie unul cu forma oarecum regulata pe care sa poti trimite niste roboti minieri sa se poata plimba pe suprafata sa si sa aiba un minim de  gravitatie macar de 0,27 m/s²  cam cat are Ceres (Luna are in jur de 1.62 m/s2) .  Singurii asteroizi pe care ai putea mina sunt cei care au diametru de peste 100 km.


2. Distanta: sa zicem ca vrei sa minezi pe asteroizii din centura dintre Marte si Jupiter. Distanta  de la Pamant pana la Centura de Asteroizi  e   300 milioane - 600 milioane de kilometri, dublu fata de distanta dintre Pamant si Marte.  Asta ar insemna ca navele spatiale care sa transporte robotii minieri sa faca o calatorie de   4 ani dus intors. Asta in conditile in care nicio agentie spatiala nu a fost capabila sa trimita o nava spatiala complexa mai departe de Luna, fiind inca in stadiul in care trimite niste sonde amarate sa studieze Marte si restul planetelor din sistemul solar.

3. Costul navei si echipamentului:   o nava spatiala de tip Falcon costa vreo 200 milioane de ani sa fie fabricata. Daca adaugam costul combustibililor pe durata unei calatorii de 3 ani , plus intretinerea navei si  reparatiile ca cineva trebuie sa fie un echipaj uman  la bord, deci adaugam proviziile de hrana si oxigen si echipamentul care sa ajunga preventiv pentru 6 ani,  costurile misiunii ajung  la vreo  10 miliarde de dolari.  Cat ar putea costa apoi un robot minier?  Vreo cateva sute de milioane de dolari fiindca nu vor avea conditii ca pe Pamant, deci musai trebuie sa fie performanti.

4. Riscurile : asteroizii din centura se mai ciocnesc intre ei, chiar daca distantele dintre acestia sunt mari de 900 000 km, dar se pot afla si la distante mici de cativa metri. Sunt vreo 2 milioane de asteroizi, si doar 200 au diametrul de peste 100 km.  E mai mereu agitatie si situatia de acolo  poate fi comparata cu traficul rutier din centrul Bucurestiului de luni dimineata, dar la puterea 1000.  
Poti fi asteroizi de marimea unor particule de praf care pot defecta robotii minieri.  Iar daca vrei sa minezi pe un asteroid singuratic, e un pic riscant fiindca isi poate devia traiectoria si sa se duca mai departe de Pamant sau chiar spre Soare.  

5. Transportul zacamintelor extrase: stiti cat costa sa transporti si o simpla roca luata de pe Luna  ? Vreo cateva sute de mii sau chiar milioane de dolari fiindca trebuie depozitata in canistre speciale.
Pana acum n-am putut fi in stare sa transportam roci de cateva tone de pe Luna si credeti ca am putea transporta roci de cateva tone de pe asteroizi de la 500 milioane de kilometri.  Nici nu vreau sa-mi inchipui cat de mare si incapatoare trebuie sa fie naveta spatiala ca sa o transporte si mai ales, cat ar costa motoarele respective pentru a cara niste zeci de tone de roca in plus la bord.  Asta inseamna costuri totale de  vreo 50 de miliarde de dolari .  
Nu stiu cum ar putea fi la aterizare, dar  unii inca mai cred in anul 2018 in fantezia cu  lifturi spatiale !  


6. Durata mineritului: probabil ca ar dura multi ani ca sa extragi ceva roci de acolo la gravitatie 0. Ansamblarea dispozitivelor de minerit ar putea dura luni bune.  Se adauga cate 12 miliarde pe an pentru costurile de intretinere.  


7.   Sa zicem ca poate reusim sa inventam alte tehnologii care sa ne faciliteze mineritul pe asteroizi. Si apoi, ce naiba sa extragi de pe asteroizi in afara de roca si gheata?  Fier si platina gasesti destul pe Pamant in cantitati enorme. Avem roca si gheata in belsug pe planeta asta.  Serios, ce sa gasesti pe asteroizi?   Petrol si gaze n-ai sa gasesti deloc cu siguranta,  si foarte probabil nici aur sau diamante cum spera multi naivi.  
Zic unii savanti ca cica s-a gasit platina  pe 700 de asteroizi in valoare de 100 de trilioane de dolari. Dar serios, avem destula platina si fier  pe planeta asta. Si daca mai le  transportam din spatiu de pe asteroizi, cred ca o sa scada pretul enorm si toate companiile extractoare si furnizare de platina si fier  ar intra in faliment. Ar ajunge platina si fierul sa devina ieftine mai ceva ca apa, poate chiar gratuite. Costa 37 000 dolari un kilogram de platina adusa de pe asteroizi, dar in acest moment, ca daca transporti vreo cateva tone anual  


8. Profitul - partea mea preferata: Elon Musk care-i mai visator de felul lui  baga deci vreo 100 miliarde de dolari in expeditia de minerit pe Ceres (ca atata a estimat un savant prin 1996, ca 100 de miliarde de dolari ar costa sa faci minerit pe un asteroid).  El nu dispune de o tehnologie care sa-i permita sa extraga tone de platina si fier de pe asteroizi, asa ca maxim vreo cateva zeci de kilograme poate transporta cu Falcon-urile lui, si asta dupa vreo 10-20 de ani de minerit si transportat pe  o distanta de 500 milioane de kilometri.
Daca kilogramul de platina ramane la aceeasi valoare de 37 000 de dolari si navele lui Falcon se intorc cu vreo 10 tone  de platina dupa 6-10  de ani de munca si cheltuieli, asta ar insemna un profit de 370 milioane  de dolari.  
Deci a  cheltuit vreo 100 miliarde de dolari doar ca sa extraga si sa transporte pe Pamant  platina in valoare de  aproximativ  400 milioane   de dolari.
Pai bravo  patratel, asta ar insemna ca intra in cartea recordurilor cu cei mai prosti oameni din istorie.  




Acum intelegeti de ce agentiile spatiale serioase, inclusiv NASA si nici guvernul american  nu se arunca in proiecte fanteziste de-a-n boulea sa iroseasca niste bani. La fel si in cazul trimiterii unui echipaj de astronauti pe Marte.

Eu nu stiu la ce se gandesc fanii SF cand vin cu ideile astea. Poate ca e usor sa te gandesti la o idee, dar la cum s-o planifice si sa o puna in aplicare  nu se gandeste nimeni.
Dar cine stie, poate pe viitor presa ar trebui sa-i ignore pe astia care scot teorii din burta si dupa aia sa se creeze un Hype degeaba pentru ceva fantezist.


Daca n-ai ce face cu 100 miliarde de dolari daca sunt ai tai , decat sa-i irosesti intr-un asteroid, mai bine ii arunci in ocean sau intr-un vulcan, filmezi scena si o pui pe You Tube (la cate vizualizari va face clipul, in mod sigur recuperezi o parte din ei).
Sau intr-o productie de armament daca sunt bani public/fonduri guvernamentale sau donatii de la ONG-uri si organizatii caritabile.
Ii investesti intr-un razboi  prin Irak,  vinzi  armament Congresului/complexului militar american, dar si insurgentilor si retelelor teroriste pe ascuns   si tot ti-ai lua mai putine critici de la opinia publica  decat sa-i irosesti pe niste proiecte fanteziste. Si ghici ce, macar din razboi scoti profit triplu daca te alegi si cu ceva contracte petroliere din tara respectiva ce a fost invadata.

Sunt cateva motive pentru care nu vom putea practica mineritul pe asteroizi in urmatoarele secole, probabil chiar niciodata.

1. Cercetarea si cautarea- costa si timp si bani sa gasesti un asteroid ideal pentru minerit.  Mai ales sa fie unul cu forma oarecum regulata pe care sa poti trimite niste roboti minieri sa se poata plimba pe suprafata sa si sa aiba un minim de  gravitatie macar de 0,27 m/s²  cam cat are Ceres (Luna are in jur de 1.62 m/s2) .  Singurii asteroizi pe care ai putea mina sunt cei care au diametru de peste 100 km.


2. Distanta: sa zicem ca vrei sa minezi pe asteroizii din centura dintre Marte si Jupiter. Distanta  de la Pamant pana la Centura de Asteroizi  e   300 milioane - 600 milioane de kilometri, dublu fata de distanta dintre Pamant si Marte.  Asta ar insemna ca navele spatiale care sa transporte robotii minieri sa faca o calatorie de   4 ani dus intors. Asta in conditile in care nicio agentie spatiala nu a fost capabila sa trimita o nava spatiala complexa mai departe de Luna, fiind inca in stadiul in care trimite niste sonde amarate sa studieze Marte si restul planetelor din sistemul solar.

3. Costul navei si echipamentului:   o nava spatiala de tip Falcon costa vreo 200 milioane de ani sa fie fabricata. Daca adaugam costul combustibililor pe durata unei calatorii de 3 ani , plus intretinerea navei si  reparatiile ca cineva trebuie sa fie un echipaj uman  la bord, deci adaugam proviziile de hrana si oxigen si echipamentul care sa ajunga preventiv pentru 6 ani,  costurile misiunii ajung  la vreo  10 miliarde de dolari.  Cat ar putea costa apoi un robot minier?  Vreo cateva sute de milioane de dolari fiindca nu vor avea conditii ca pe Pamant, deci musai trebuie sa fie performanti.

4. Riscurile : asteroizii din centura se mai ciocnesc intre ei, chiar daca distantele dintre acestia sunt mari de 900 000 km, dar se pot afla si la distante mici de cativa metri. Sunt vreo 2 milioane de asteroizi, si doar 200 au diametrul de peste 100 km.  E mai mereu agitatie si situatia de acolo  poate fi comparata cu traficul rutier din centrul Bucurestiului de luni dimineata, dar la puterea 1000.  
Poti fi asteroizi de marimea unor particule de praf care pot defecta robotii minieri.  Iar daca vrei sa minezi pe un asteroid singuratic, e un pic riscant fiindca isi poate devia traiectoria si sa se duca mai departe de Pamant sau chiar spre Soare.  

5. Transportul zacamintelor extrase: stiti cat costa sa transporti si o simpla roca luata de pe Luna  ? Vreo cateva sute de mii sau chiar milioane de dolari fiindca trebuie depozitata in canistre speciale.
Pana acum n-am putut fi in stare sa transportam roci de cateva tone de pe Luna si credeti ca am putea transporta roci de cateva tone de pe asteroizi de la 500 milioane de kilometri.  Nici nu vreau sa-mi inchipui cat de mare si incapatoare trebuie sa fie naveta spatiala ca sa o transporte si mai ales, cat ar costa motoarele respective pentru a cara niste zeci de tone de roca in plus la bord.  Asta inseamna costuri totale de  vreo 50 de miliarde de dolari .  
Nu stiu cum ar putea fi la aterizare, dar  unii inca mai cred in anul 2018 in fantezia cu  lifturi spatiale !  


6. Durata mineritului: probabil ca ar dura multi ani ca sa extragi ceva roci de acolo la gravitatie 0. Ansamblarea dispozitivelor de minerit ar putea dura luni bune.  Se adauga cate 12 miliarde pe an pentru costurile de intretinere.  


7.   Sa zicem ca poate reusim sa inventam alte tehnologii care sa ne faciliteze mineritul pe asteroizi. Si apoi, ce naiba sa extragi de pe asteroizi in afara de roca si gheata?  Fier si platina gasesti destul pe Pamant in cantitati enorme. Avem roca si gheata in belsug pe planeta asta.  Serios, ce sa gasesti pe asteroizi?   Petrol si gaze n-ai sa gasesti deloc cu siguranta,  si foarte probabil nici aur sau diamante cum spera multi naivi.  
Zic unii savanti ca cica s-a gasit platina  pe 700 de asteroizi in valoare de 100 de trilioane de dolari. Dar serios, avem destula platina si fier  pe planeta asta. Si daca mai le  transportam din spatiu de pe asteroizi, cred ca o sa scada pretul enorm si toate companiile extractoare si furnizare de platina si fier  ar intra in faliment. Ar ajunge platina si fierul sa devina ieftine mai ceva ca apa, poate chiar gratuite. Costa 37 000 dolari un kilogram de platina adusa de pe asteroizi, dar in acest moment, ca daca transporti vreo cateva tone anual  


8. Profitul - partea mea preferata: Elon Musk care-i mai visator de felul lui  baga deci vreo 100 miliarde de dolari in expeditia de minerit pe Ceres (ca atata a estimat un savant prin 1996, ca 100 de miliarde de dolari ar costa sa faci minerit pe un asteroid).  El nu dispune de o tehnologie care sa-i permita sa extraga tone de platina si fier de pe asteroizi, asa ca maxim vreo cateva zeci de kilograme poate transporta cu Falcon-urile lui, si asta dupa vreo 10-20 de ani de minerit si transportat pe  o distanta de 500 milioane de kilometri.
Daca kilogramul de platina ramane la aceeasi valoare de 37 000 de dolari si navele lui Falcon se intorc cu vreo 10 tone  de platina dupa 6-10  de ani de munca si cheltuieli, asta ar insemna un profit de 370 milioane  de dolari.  
Deci a  cheltuit vreo 100 miliarde de dolari doar ca sa extraga si sa transporte pe Pamant  platina in valoare de  aproximativ  400 milioane   de dolari.
Pai bravo  patratel, asta ar insemna ca intra in cartea recordurilor cu cei mai prosti oameni din istorie.  


Acum intelegeti de ce agentiile spatiale serioase, inclusiv NASA si nici guvernul american  nu se arunca in proiecte fanteziste de-a-n boulea sa iroseasca niste bani. La fel si in cazul trimiterii unui echipaj de astronauti pe Marte.

Eu nu stiu la ce se gandesc fanii SF cand vin cu ideile astea. Poate ca e usor sa te gandesti la o idee, dar la cum s-o planifice si sa o puna in aplicare  nu se gandeste nimeni.
Dar cine stie, poate pe viitor presa ar trebui sa-i ignore pe astia care scot teorii din burta si dupa aia sa se creeze un Hype degeaba pentru ceva fantezist.


Daca n-ai ce face cu 100 miliarde de dolari daca sunt ai tai , decat sa-i irosesti intr-un asteroid, mai bine ii arunci in ocean sau intr-un vulcan, filmezi scena si o pui pe You Tube (la cate vizualizari va face clipul, in mod sigur recuperezi o parte din ei).
Sau intr-o productie de armament daca sunt bani public/fonduri guvernamentale sau donatii de la ONG-uri si organizatii caritabile.
Ii investesti intr-un razboi  prin Irak,  vinzi  armament Congresului/complexului militar american, dar si insurgentilor si retelelor teroriste pe ascuns   si tot ti-ai lua mai putine critici de la opinia publica  decat sa-i irosesti pe niste proiecte fanteziste. Si ghici ce, macar din razboi scoti profit triplu daca te alegi si cu ceva contracte petroliere din tara respectiva ce a fost invadata.