Bătăliile lui Ștefan cu turcii

Dupa parerea lui Lucian Boia, n-ar trebui sa ne obosim cu invatatul bataliilor lui Stefan cel Mare fiindca contextul acelei epoci nu se va mai repeta.
Lucian Boia: Ce să înveți din bătăliile lui Ștefan? Istoria nu se repetă!

Quote

Totusi, indiferent ca Batalia de la Vaslui a fost rescrisa de pasoptisti nationalisti si de comunisti, o consider o mare victorie a crestinitatii impotriva islamului!  

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/sCiOQ570nrk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/j2bzb3Jc70s?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Nici macar nu esti sigur ca a existat un Stefan cel Mare, nu-i asa?
 istoria.JPG   23.47K   2 downloads

Edited by wagmich, 29 July 2018 - 11:46.

Baiat destept Lucian Boia!

In sfarsit un istoric roman care sa spuna lucrurilor pe nume.

Edited by laffin, 29 July 2018 - 11:32.

 topikt4, on 29 iulie 2018 - 10:57, said:

Nu este vorba doar despre o bătălie, ci chiar de întregul context, și nu este vorba doar despre războaiele turcilor împotriva românilor, ci și despre războaiele islamului împotriva creștinătății și a Europei creștine. Prin urmare, ar fi destul de mult de învățat din această istorie, și aici nu mă refer doar la Ștefan cel Mare, cu atât mai mult cu cât putem să vedem că anumite chestiuni din trecut chiar încearcă o nouă actualizare, cu evidente schimbări etc.

„Jihadismul religiei islamice presupune și implică extinderea atât a religiei islamice cât și a dominației islamice în dauna oricărei alte religii; jihadul ca război „sfânt” urmărește aducerea tuturor oamenilor sub dominația islamului, dacă nu la credința islamică, eliminarea sau subjugarea „necredincioșiei” față de zeul absolut, unul și unic, numit Allah în religia islamică, și față de legea religioasă islamică, musulmanii încercând în genere să aducă întreaga lume sub dominația legii șaria, a șeriat-ului, potrivit limbii turce. Jihadul nu înseamnă exclusiv război armat, violent, dar a însemnat și înseamnă de multe ori acest lucru, istoria religiei islamice fiind plină de astfel de războaie „sfinte” prin care religia islamică s-a răspândit și a ajuns în timp la un mare număr de adepți, asta neînsemnând că jihadul ar fi și ar fi fost singura cale de propagare a religiei islamice.

„Etimologic, cuvântul jihad derivă din verbul jahada care înseamnă „el s-a străduit” iar prin extensie, „efort îndreptat spre un scop determinat” sau „efort îndreptat asupra propriei persoane în scopul perfecționării morale și religioase”. (…) Din punct de vedere juridic, potrivit doctrinei clasice și în tradiția istorică, termenul jihad înseamnă o acțiune armată în scopul expansiunii islamului și eventual în apărarea sa. El își are punctul de plecare în universalismul islamului. Această religie trebuie să se întindă asupra întregului Univers, la nevoie chiar prin forță. (Motivația jihadului poate fi găsită în împărțirea lumii în două categorii: Dar al-Islam (casa islamului) și Dar al-Harb (casa războiului). „Casa islamului” se află deja sub conducere musulmană; „casa războiului” se află sub un asediu continuu din partea musulmanilor până va deveni „casă a islamului”. Unii învățați recunosc existența unei a treia categorii, Dar al-Sulh sau Dar al-Ahd, care nu se află sub stăpânirea musulmană, dar care se află în relații tributare cu islamul.) Acest principiu trebuie să se combine însă cu un altul, care tolerează existența în sânul comunității islamice a adepților „religiilor cărților sfinte”: creștini, evrei. Pentru aceștia, jihadul se oprește la acceptarea supunerii față de capitație (djizya) și a impozitului funciar (kharadj). (…)
Chiar dacă nu face parte dintre cei șase stâlpi ai islamului, jihadul a fost considerat, în mod general, o obligație echivalentă practic cu unul dintre aceștia.
În sursele meccane ale Coranului se vorbește despre răbdarea în fața atacurilor, o altă atitudine fiind exclusă. Dar la Medina, apare dreptul de a răspunde la atac și, gradat, devine o datorie prescrisă de a lupta și de a supune pe meccanii ostili. Cu toate că nu vorbește decât despre războiul împotriva celor din Mecca, o viziune universală asupra războiului sfânt era prezentă în mintea profetului. Această viziune s-a dezvoltat imediat după moartea sa, când armatele musulmane au avansat în afara Arabiei. Acum el este o datorie a tuturor bărbaților liberi, adulți, sănătoși mental și trupește și având destule mijloace să se alăture armatei islamice. Cu toate acestea nu era o datorie individuală, fiind necesară participarea unui număr suficient dintre membrii unei comunități, condiție care impunea în final obligația comunității de a participa la războiul sfânt. Dacă numărul participanților este insuficient, păcatul cade asupra întregii comunități.
Scopul final al jihadului este supunerea necredincioșilor și eliminarea necredinței. Acesta este înțeles însă ca o întindere a dominației islamului peste tot restul lumii. Văzut din acest punct de vedere, jihadul nu poate să se încheie decât atunci când întreaga lume va fi sub dominația islamului.
După perioada de cuceriri, juriștii au stipulat datoria conducătorului musulmanilor de a organiza o expediție în teritoriul dușmanului măcar o dată pe an sau măcar să facă pregătiri anuale pentru una, în dorința de a ține trează ideea de jihad. Populația împotriva căreia este îndreptat jihadul, trebuie mai întâi invitată să se convertească la islam. Dacă refuză, ei mai au încă o șansă, se pot supune conducerii musulmane, devenind dhimmi, cetățeni de rang inferior, și plătind un impozit sau să lupte. În primul caz, viețile lor, familiile și proprietatea le sunt asigurate, dar au un statut clar inferior, fără cetățenie, fiind doar protejați. Dacă opun rezistență, ei și familiile lor pot fi înrobiți și toate proprietățile confiscate ca pradă, din care 80% revin armatei cuceritoare. În cazul în care îmbrățișează islamul, și o pot face și când cele două armate sunt față în față, ei devin parte a comunității musulmane, cu toate drepturile și îndatoririle lor. (..)
Înainte ca scopul final, dominația musulmană asupra întregii lumi, să fie atins, starea de război dintre statul islamic și regiunile înconjurătoare continuă. Această situație poate fi temporar întreruptă prin armistițiu, care poate fi încheiat de conducătorul statului când se consideră că este în interesul musulmanilor.”
(Emanoil Băbuș, Bizanțul între Occidentul creștin și Orientul islamic (secolele VII-XV), Editura Sophia, București, 2005, p. 209-211.)”
https://teologiesina...iitor-conflict/

Quote

Îl așteptăm pe Boia să vină să ne explice, într-o carte de istorie sau mai multe, cum a ajuns România „pe ultimul” loc în Uniunea Europeană. Dacă îl țin „balamalele” gîndirii și ale caracterului. Că tot a devenit el specialist în istorie contemporană a României.

 topikt4, on 29 iulie 2018 - 10:57, said:

Zicala "Istoria se repetă" are conotații mai profunde. Contextul nu s-o repeta, dar se pot repeta acțiunile, greșelile. De aceea e bine să cunoști istorie. E simpatic individul, dar pare că dă apă la moară celor ce vor lumea formată din creiere spălate

Boia aici exagereaza dar are si un punct de vedere extrem de valid. I se pun elevului in fata vreo cateva batalii (Rovine / Calugareni / Vaslui) si gata cu epoca medievala - asta in timp ce perioadele mai pasnice si mai fecunde dpdv intelectual si economic sunt ignorate cu gratie. Istoria la nivel de scoala e inca dominata de teoria Marelui Om si e prea putin indreptatita sa exploreze zona si din alte perspective. Poate va veni vreodata si timpul sa vorbim de perioada lui Radu cel Mare mai mult decat de cea a lui Tepes sau Radu de la Afumati.

 Alexandru H., on 29 iulie 2018 - 14:38, said:

Nu asta a contestat aici Boia, ci anume că schimbarea contextelor istorice ar face mai degrabă lipsită de valoare comparația în special a unor realități din prezentul contemporan cu anumite realități istorice, iar această lipsă de valoare a atare comparații ar duce la lipsa de valoare a însăși studierii și învățării istoriei („n-ai ce învăța de la istorie”). Nu știu dacă omul chiar este convins de asta, este posibil și să îl fi scăpat gura, să i-o fi luat gura pe dinainte, să nu fi cugetat îndeajuns la ceea ce a spus, să fi fost o exprimare pripită cu o oarecare dorință subconștientă de a „părea șocant”. Ce-i drept că i-a ieșit „șocul”, dar în alt sens decât cel pe care posibil și-l dorea.

 Alexandru H., on 29 iulie 2018 - 14:38, said:

Ca sa nu spunem ca si aceste batalii sint predate fals.
Rovine a fost pierdut, la fel si Calugareni

Edited by WestPoint, 29 July 2018 - 16:14.

 WestPoint, on 29 iulie 2018 - 16:12, said:

Boia zice de Ștefan cel Mare și de Vaslui/ Podul Înalt, Valea Albă, șamd, nu de Mircea sau Mihai. Bătălia de la Vaslui e cea mare mare victorie din istoria noastră, Războieni/ Valea Albă e una exemplară, chiar dacă Ștefan a pierdut lupta, a câștigat războiul. Uneori putem fi inspirați și de înfrângeri, mă gândesc la Cahul/ Roșcani!
De alea cu ungurii sau polacii putem vorbi, sau și la Baia și Codrii Cosminului au pierdut moldovenii???

Nu spun că nu-i ok să privim spre viitor, dar trebuie să ne știm și trecutul, rădăcinile, nu am apărut ieri!

Omul a spus că nu ai ce invata de la istorie, nu ca nu trebuie sa o știi, ci doar sa aștepți de la ea atât cât e de așteptat. Adică nu-i cazul să trăiești din realizările trecutului că oricum acelea nu te ajută cu nimic în prezent și nici în viitor (vorba imnului, deșteaptă-te române și nu mai visa cai verzi pe pereti).

Pentru cei ce cred că au învățat și altceva decât "banalități" din lupta lui Ștefan cel Mare și bătălia de la Vaslui, îi invit să ne prezinte cunoștințele aici.

 shogun1, on 29 iulie 2018 - 16:28, said:

Cand câștigi războiul nu mai e necesar sa plătești tribut. 😉

 shogun1, on 29 iulie 2018 - 16:28, said:

Stefan a pierdut razboiul. A pornit cu teritoriu intact si refuz de a plati tribut - a ajuns sa plateasca din nou tribut, plus pierdut cele mai bogate teritorii (Chilia si Cetatea Alba). Asta vis-a-vis de stiut trecutul

 spinname, on 29 iulie 2018 - 17:32, said:

 Alexandru H., on 29 iulie 2018 - 17:55, said:

”Tributul” era o chestie obișnuită în acele timpuri, bizantiinii au plătit persanilor, apoi turcilor, venețienii și genovezii cotizau și ei la greu, și mulți alții, în diferite forme.
Valea Albă n-a fost Câmpia Mierlei, nici Mohacs, Moldova n-a fost ștearsă de pe hartă! Apropo de înțeles trecutul, nici măcar nu mai pomenesc de alte considerente, context, teritoriu, populație, sprijin extern...

 WestPoint, on 29 iulie 2018 - 16:12, said:

Rovine e evident o victorie strategica romaneasca, la fel Calugareni e o victorie tactica, de etapa, care insa a contat enorm in a frange moralul turcilor. Eu cred ca tu ai facut istoria cu Ildiko, femeia de serviciu de la scoala ta din Odorhei sau de unde esti, si nici de la ea n-ai invatat tot

Legat de Boia, nu stiu de ce i se da atata atentie, omul e fostul secretar sef cu propaganda al PCR in Univ Bucuresti, Ca are si opinii valide uneori, asa o fi, ca bate campii de multe ori e iarasi foarte adevarat, omul se apleaca dupa cum ii sade lui bine nu dupa cum sta adevarul istoric.

Pe de o parte e adevarat ca trebuie sa facem in asa fel incat sa fim deasupra tuturor, sau macar in primele randuri, pe de alta parte e foarte necesar sa ne cunoastem istoria si succesele ei, atat ca sursa de inspiratie (historia magistra vitae cum se zice) cat si de intarire a moralului si orgoliului national. Istoria are atat un rol informativ cat si unul formativ (nu inseamna ca trebuie sa treci peste esecuri sau greseli, trebuie sa inveti din ele la fel de mult dar trebuie sa pui in prim plan lucrurile bune si succesele).

 Alexandru H., on 29 iulie 2018 - 17:55, said:

Stefan a castigat razboiul din 1475-1476, Chilia si Cetatea Alba le-a pierdut ani mai tarziu. Nici alea nu au fost de la inceput ale lui, de fapt. Si nici nu erau cele mai bogate teritorii, erau puncte vamale si porturi maritime prin care tranzitau marfuri inspre si dinspre otomani spre Europa Centrala. Oricum Moldova controla tranzitul marfurilor alea in alte puncte, si putea vamui la fel de bine pe teritoriul ei. Asta a fost si unul din motivele conflictului lui Vlad Dracula cu negustorii sasi, dupa ce le-a interzis tranzitul prin Muntenia si i-a obligat si pe ei si pe turci parca sa vanda si sa cumpere doar in localitatile de granita, negustorii romani fiind singurii care putea tranzita marfuri dinspre si inspre turci si Europa Centrala. Asta plus o politica locala buna si administrarea eficienta a resurselor l-au ajutat ca in doar cativa ani sa ridice cetati, manastiri, sa mute capitala la Bucuresti unde sa ridice la fel o gramada de constructii, plus sa atace imperiul otoman, sa invadeze Bulgaria si apoi sa invinga marea armata otomana condusa de insasi Mohamed Cuceritorul. Stefan la fel, i-a batut practic pe toti vecinii, toti cu pretentii de mari puteri (a pierdut in fata varului Vlad insa, cand a vrut sa ia Chilia prima data, a luat-o mai tarziu de la Matei Corvin si apoi l-a batut bine cand a incercat sa-l dea jos si a atacat Moldova)

Importanta porturilor alora a inceput insa sa decada incet incet la scurt timp dupa aceea, odata cu descoperirea unor cai alternative spre Orient (ocolirea Africii si scoaterea imperiului otoman din schema, turcii controland pana atunci traseele spre Persia, India si China) si descoperirea unor noi surse si bogatii in America. Deja intr-un secol doua nu prea mai reprezentau ce au fost odata desi s-a continuat tranzitul de marfuri prin Tarile Romane

Indiferent cum a fost pe vremuri,da este ca a venit c o manusa vestului?Romania,SAU CUM SE NUMEAU TINUTURILE.Ca una e cand se luptau tari asemanator dezvoltate intre ele comparat cu una dezvoltata arhaic(s-o recunoastem) vs. barbari nomazi.  Ia studiati termenul de salon de carantina si raportati la Europa vremurilor. Exact estul a fost o zona de aia,foarte putin au ajuns sa influenteze mai departe de-comparatie de rhat-esteuropeni.Singurii care au prins radacini =actualii posesori ai Tisei! Limba lor etimologic nu are radacini si similitudini in arealul europen de la Urali inspre vest.

 spinname, on 29 iulie 2018 - 11:31, said:

Da, foarte deştept şi foarte priceput in a atrage fonduri europene şi americane: ştii ciţi bani a primit de la Soros prin burse de studii şi altele? Primeşte şi de la europeni, de ex el e publicat şi in Franţa. Şi in vremea comunismului Lucian Boia s-a descurcat admirabil. El a fost secretar de partid pe universitate, unde a predat istoria Partidului Comunist, adică o suită de minciuni, copiată şi aia de pe la alţii, deci cu un efort minim a incasat un salariu bun plus prime trimestriale, plus alte avantaje precum aprovizionare de la Gospodăria de Partid.
El e deştept. Prost e cine il ia in serios pe Boia. Nu zic că Boia zice doar minciuni şi prostii. El zice multe lucruri bune, dar ca să mulţumească pe sponsorii lui, el trebuie să bage şi minciuni, de ex că Ardealu in evul mediu ar fi fost  unguresc pt că regele ungur putea schimba voivozii Ardealului. Şi sulştanul putea schimba voivozii Moldovei, dar pină acum nici un istoric romîn nu a spus că Moldova ar fi fost teritoriu turcesc in evul mediu.

 WestPoint, on 29 iulie 2018 - 16:12, said:

heee...heee ungure! Ai mai găsit tu ceva rău să zici despre olahi.

 lupu2, on 29 iulie 2018 - 18:24, said:

Tind să te contrazic aici, aceste două cetăți erau principalele surse de venit, și unul din motivele de ce Moldova așa de repede a devenit o mini putere la nordul Mării Negre. Chilia a lipsit din componența Moldovei doar cîteva decenii, pe cînd Cetatea Albă pîna la cucerirea de către otomani, a fost tot timpul în componența Moldovei. E de ajuns să tragi o privire la cum arată această cetate în zilele noastre, și cît e de enormă, ca să-ți dai seama că cîndva acel loc era foarte important și vital pentru Moldova acum 550-600 de ani. Plus avea o populație de peste 20.000 de oameni, eclipsa orice oraș la acel moment din Principat, mai ales capitala - Suceava. Odată cu pierderea Cetății Albe și Chiliei, Moldova a început treptat să decadă, ca peste jumătate de secol să-și piardă definitiv independența. Și baza Cetății Albe a fost pusă de moldoveni, mai concret de Alexandru cel Bun, care a construit fortul principal pătrat, de unde pe urmă următorii domnitori l-au extins treptat înspre stepă prin adăugarea a trei curți separate una de alta, căpătînd formele actuale spre mijlocul sec. XV. Pe timpul lui Ștefan, cetatea a fost doar întărită. Pe cînd Chilia, în genere a fost reconstruită de la zero.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/qk5ks7P0uB8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by El_Moldovano, 30 July 2018 - 12:10.