Sign In
Create Account
Back to top
 |
Chirurgia spinală minim invazivă
Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical. Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale. www.neurohope.ro |
A focusa
1 votes
Last Updated: Jun 15 2018 22:38, Started by
eugenrau
, Jun 15 2018 12:41
·
0
0
#19
Posted 15 June 2018 - 13:01
|
Pai neah, suna aiurea unel din ele. Asa suna pe moment și unele arhaisme și regionalisme dar nimeni nu are o problemă cu ele. |
#22
Posted 15 June 2018 - 13:13
|
Ce vrei sa targhetezi? Un job de front door manager. |
#23
Posted 15 June 2018 - 13:15
|
"Din anul 900 de cand ciobanul Gheorghe a inventat limba romana ea a continuat sa se dezvolte neintrerupt pana in 2018 cand unii s-au hotarat sa zica stop joc."
Enciclopedia Galactica - anul 3541 |
#24
Posted 15 June 2018 - 13:19
|
Incep sa cred ca Irina Margareta Nistor a fost cel mai mare aparator al limbii romane din ultima suta de ani.
De cand ati inceput toti sa va uitati la filme nedublate, au luat-o lucrurile razna cu atatea neologisme si 'furculisioane'. Edited by StefanSC, 15 June 2018 - 13:19. |
#25
Posted 15 June 2018 - 13:25
|
Da, da... Idem "a aplica". Degeaba exista, daca se potriveste ca salutarul lui Gadea. |
#26
Posted 15 June 2018 - 13:49
|
Nu mă pot focusa, că nu am sleepit bine lastă-noapte.
Despre ce e vorba în this topic? Aș vrea să bag și eu un comment, dar first aș vrea să mă lămuriți. So, what are you talkin' about? |
#28
Posted 15 June 2018 - 14:07
|
Nu mă pot focusa, că nu am sleepit bine lastă-noapte. 
Edited by maccip, 15 June 2018 - 14:07. |
|
#29
Posted 15 June 2018 - 14:13
|
Ar fi bine să startăm businessul, pierdem resurse de timp.
|
#30
Posted 15 June 2018 - 14:59
|
Ia uite ce am gasit. Pruteanu traia in 2018 inca de acum 12-13 ani.
Seară bună, oameni buni. Una din principalele probleme de care se ciocnesc vorbitorii limbii române azi este marea cantitate de neologisme care au pătruns într-un timp scurt, din acestea cele mai multe fiind anglicisme. Asupra acestei probleme sunt convins - şi vă rog să fiţi şi dv. - că voi reveni de multe ori, din multiple unghiuri de vedere. Azi vreau să o atac într-o manieră blîndă şi binevoitoare, pentru că subiectul însuşi al acestei seri mă împinge la acest stil. Mă voi referi, acum, la anglicisme care au căpătat, putem spune, pe nesimţite, haină românească. E vorba, mai exact, de anglicisme care au intrat "în pielea" unor cuvinte româneşti, dîndu-le şi un alt sens în afara celui vechi. Aţi citit, deseori, în ziare, în reviste, fraze precum: Am aplicat la o grămadă de firme şi ONG-uri pentru o bursă, dar n-am reuşit nimic. Bănuiesc că mulţi aţi reacţionat cu iritare: cum adică “a aplicat”?! A aplica ştiam că înseamnă “a pune ceva pe”, “a aşeza, a fixa ceva pe” (pe acest perete voi aplica un panou de lemn) sau, în expresii ca “a aplica o pedeapsă” sau “a aplica în practică” - "a administra, a transpune, a folosi". Niciunul din aceste sensuri nu se potriveşte în fraza de pe ecran. Sensurile enumerate sunt ale unui verb tranzitiv (a aplica ceva), or, în fraza noastră el e intranzitiv. Noul sens al verbului a aplica vine, desigur, din limba engleză şi este acela de “a depune o cerere şi actele necesare la o instituţie în vederea unui anume scop”. Ceea ce vreau să-i rog pe telespectatorii cu vederi mai conservatoare este să observe că verbul are un sens foarte precis şi foarte util în zilele noastre, e exprimat cu un cuvînt simplu şi scurt, şi nu se regăseşte integral în alt cuvînt al limbii române, pentru că el nu înseamnă pur şi simplu “a depune o cerere”. Aşadar, riscînd să-i contrariez pe unii din cei care mă privesc, voi spune: e un cuvînt necesar şi binevenit. Nu trebuie să ne speriem de cuvinte noi, dacă sunt cuvinte româneşti, dacă au înfăţişare românească, trup românesc. Cu cît mai multe cuvinte, cu atît mai bine. Cuvintele sunt instrumente: {IMAG.}dacă ai pe masă un patent, un cleşte şi un vătrai, nu vei putea apuca un fir de păr. Îţi trebuie şi o pensetă. Într-o situaţie similară e cuvîntul interviu. El însemna, pînă acum cîţiva ani, doar “dialogul dintre un jurnalist şi o personalitate sau dintre o personalitate şi un om necunoscut-dar-interesant, dialog care devine public prin presă, carte, radio sau televiziune". Ei bine, acum interviu înseamnă şi: “dialogul angajatorului cu un candidat la angajare, în vederea testării, a evaluării lui”. De asemenea, un înţeles absolut nou şi folositor a căpătat cuvîntul promoţie, care însemna doar “ totalitatea absolvenţilor unei serii de învăţămînt: promoţia 1995”. Azi, cuvîntul înseamnă şi “ofertă de mărfuri în condiţii speciale, avantajoase, pentru o perioadă limitată”. Admiţînd, fără grimasă, aceste noi sensuri nu avem decît de cîştigat, nimic de pierdut. Istoria limbii ne arată că e absurd, inutil să te opui cuvintelor noi care se impun şi au rost. Aş putea spune - zic: aş putea spune - aproximativ acelaşi lucru şi despre un cuvînt ca bord. Lăsînd deoparte sensul vechi şi cunoscute (bordul navei), bord ar putea însemna azi şi “echipa de conducere” a unei instituţii (Deşi e tînăr, el face parte din bordul acelei firme). Pe aproape, întrucîtva, e cuvîntul treining, cu sensul de “stagiu de pregătire, de instruire” (Vor face o lună treining cu un profesor japonez). Din păcate, aceste ultime două cuvinte au un statut încă tulbure, deoarece DOOM-2 le consemnează, Dumnezeu ştie de ce (probabil ca să încurajeze… romgleza!) , cu grafia engleză boArd şi trAining, cum un spune nimeni. Mi-e imposibil să înţeleg de ce, dacă le admitem ca necesare - şi sunt! -, nu le integrăm sistemului şi încărcăm limba română cu cuvinte care se citesc altfel decît se scriu, după reguli misterioase, care nu sunt consemnate de Dicţionarul ortografic, ORTOEPIC şi morfologic. Dar acesta este alt subiect, despre care vom vorbi pe larg în alte emisiuni. Ştiu că sunteţi nemulţumiţi că nu am spus nimic despre locaţie, topic... dar n-au intrat zilele-n sac. Vă salut cu voioşie. |
#31
Posted 15 June 2018 - 15:27
|
Ma gandesc, oare ce spun englezii/ americanii de:
Information, attention, action, accessible, forest, retrieve, etc.... Toate din franceza. |
#32
Posted 15 June 2018 - 15:42
|
Cum? ,,Nu mă pot concentra, pentru că nu am dormit bine noaptea trecută". |
#33
Posted 15 June 2018 - 16:48
|
Ține traducerea, arhaicule: ,,Nu mă pot concentra, pentru că nu am dormit bine noaptea trecută". hahaha |
|
#34
Posted 15 June 2018 - 16:55
|
Ma gandesc, oare ce spun englezii/ americanii de: Information, attention, action, accessible, forest, retrieve, etc.... Toate din franceza. Americanii nu prea zic nimic.33% dintre ei (daca nu mai mult) au sangele lui Charlemagne in vene. Iar englezii (neiubitorii de gali) au si alte cuvinte conlocuitoare. |
#35
Posted 15 June 2018 - 16:58
|
Cum a apărut limba română, nu luand/ adaptand cuvinte din alte limbi? Cum se modernizeaza/ adaptează limba română sau orice alta limbă? Ce sunt si ce rol au neologismele? Pe de alta parte, cuvinte ca job sau work sint romglisme. Ca sa poti spune ca fac parte din limba ar trebui sa le scrii cu litere romanesti si sa folosesti pronuntie romaneasca. Io stiu unii care vorbesc aproape jumate in engleza, seamana cu aia din filmele indiene care vorbesc pe limba lor si dintr-o data o dau pe engleza cu accent de indian, numa ca mult mai rau 
|
#36
Posted 15 June 2018 - 17:37
|
Mare gaselnita! Englezii au "to focuss" care de fapt este a focaliza.Atata timp cat noi avem FOCar,focal(in focar) si focaliza am devenit brusc mai "trend" cu "a focusa".Bravos natiune,noapte buna Mihai Eminescu si Limba Romana"! sursa: MDA2 (2010) adăugată de blaurb. acțiuni FOCUSÁRE s.f. (Rar) Focalizare. [După germ. fokussieren]. sursa: DN (1986) adăugată de LauraGellner acțiuni FOCUSÁRE s. f. focalizare. (după germ. fokussieren) sursa: MDN '00 (2000) adăugată de raduborza acțiuni Am ingrosat portiunea relevanta ca sa vedeti ca e treaba mult mai veche decat s-ar putea crede  Originea cuvantului este germana nu engleza... Edited by andreic, 15 June 2018 - 17:39. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.