Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
E o enormitate a afirma că ne-am născut ortodocși
#1
Posted 15 April 2018 - 19:48
Există o expresie des folosită în ultimii ani,
potrivit căreia poporul român s-a născut creștin, ba chiar mai mult, ortodox. Este o enormitate a afirma că ne-am născut ortodocși. Ne-am născut creștini în măsura în care în secolele VIII-IX, atunci când etnogeneza se încheia, creștinarea protoromânilor de asemenea se terminase. Populația romanică era o populație creștină în sens latin, iar aici stau mărturie argumentele lingvistice precum:Basilica, Dominus Dei etc. Latinitatea creștinismului nostru este o latinitate provincială, daco-moesică, însă în niciun caz nu se poate vorbi de Ortodoxie. Din punct de vedere metodologic, vorbim de catolicism și ortodoxism abia după momentul Schismei lui Cerularius din 1054. |
#2
Posted 15 April 2018 - 19:51
Noi suntem crestini de peste 2000 de ani.
[ https://image.ibb.co/n5BSBn/Clipboard01.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by Aldulescu, 15 April 2018 - 19:52. |
#4
Posted 15 April 2018 - 19:53
enough1453, on 15 aprilie 2018 - 19:48, said:
Există o expresie des folosită în ultimii ani, potrivit căreia poporul român s-a născut creştin, ba chiar mai mult, ortodox. Este o enormitate a afirma că ne-am născut ortodocşi. Ne-am născut creştini în măsura în care în secolele VIII-IX, atunci când etnogeneza se încheia, creştinarea protoromânilor de asemenea se terminase. Populaţia romanică era o populaţie creştină în sens latin, iar aici stau mărturie argumentele lingvistice precum:Basilica, Dominus Dei etc. Latinitatea creştinismului nostru este o latinitate provincială, daco-moesică, însă în niciun caz nu se poate vorbi de Ortodoxie. Din punct de vedere metodologic, vorbim de catolicism şi ortodoxism abia după momentul Schismei lui Cerularius din 1054. Daca te legi de denumire, e ca si cum ai zice ca nu vorbeau nici romana inainte de unirea principatelor. Ce rost are sa te legi de ceva banal ? S-a numit ortodoxie mai tarziu, dar ea s-a numit, nu altceva. Nu e nici cea mai mica eroare aici, si cu atat mai putin o enormitate. Daca te intereseaza sa gasesti enormitati, sunt o gramada in jur, nu trebuie sa mai inventezi fals si altele. Edited by loock, 15 April 2018 - 19:57. |
#6
Posted 15 April 2018 - 19:54
#7
Posted 15 April 2018 - 19:57
#8
Posted 15 April 2018 - 19:57
enough1453, on 15 aprilie 2018 - 19:48, said:
Există o expresie des folosită în ultimii ani, potrivit căreia poporul român s-a născut creştin, ba chiar mai mult, ortodox. Este o enormitate a afirma că ne-am născut ortodocşi. Ne-am născut creştini în măsura în care în secolele VIII-IX, atunci când etnogeneza se încheia, creştinarea protoromânilor de asemenea se terminase. Populaţia romanică era o populaţie creştină în sens latin, iar aici stau mărturie argumentele lingvistice precum:Basilica, Dominus Dei etc. Latinitatea creştinismului nostru este o latinitate provincială, daco-moesică, însă în niciun caz nu se poate vorbi de Ortodoxie. Din punct de vedere metodologic, vorbim de catolicism şi ortodoxism abia după momentul Schismei lui Cerularius din 1054. Daca nu, wtf ? Stii in ce Saptamana suntem ? Da, cea de dupa Inviere! |
#9
Posted 15 April 2018 - 20:01
Da, uite si extrema cealalta. ( faza cu peste 2000 de ani)
Alo, ultimul razboi daco-roman a fost la 105-106, plus ca nu au crestinat pe toata lumea in primul an... Primul imparat roman botezat crestin a fost Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus cunoscut cu denumirea de Constantin cel mare, imparat la 306-337 deci inca si mai tarziu. Inaintea lui a fost tolerant cu crestinii si Marcus Iulius Philippus (Filip Arabul), dar a domnit si el intre 244-249, si a fost ucis ghici de cine - de Decius ( ajuns imparat apoi - Gaius Messius Quintus Traianus Decius) numit apoi si Traian in amintirea imparatului Traian, iar Decius era guvernatorul ghici cui - Moesiei - care includea si zona actualei Romanii, si Decius a facut ghici ce - a lansat in anul 250 primul edict de persecutie impotriva crestinilor derulat pe intregul imperiu, deci inclusiv Moesia. Au fost si anterioare dar nu cu aplicare asa vasta. Episcopilor şi preoţilor creşini li s-a ordonat să se sacrifice pentru împărat sau să treacă la religia romană politeista. Majoritatea creştinilor au considerat o mare ofensă, şi au hotărât să moară ca şi martiri. Deci de abea de la Constantin cel Mare in anii 306-337 se poate vorbi de crestinare in masa, chiar daca au fost inceputuri si mai timpurii. Edited by loock, 15 April 2018 - 20:30. |
#10
Posted 15 April 2018 - 20:04
enough1453, on 15 aprilie 2018 - 19:48, said: Este o enormitate a afirma că ne-am născut ortodocși. Cum bine zis-a Răzvan Theodorescu. https://www.historia...ascut-ortodocsi Edited by ianisgiovani, 15 April 2018 - 20:05. |
|
#11
Posted 15 April 2018 - 20:04
Un caz particular este cel al ungurilor.
În general se vorbeşte doar de anul 1000 şi de Ştefan cel Sfânt care a ales Biserica Romei. Situaţia este mai complicată. Se cunoaşte azi că a fost un grup disident de hoarda lui Arpad, care a plecat din Panonia în căutare de noi teritorii şi, ca toţi migratorii crescători de vite, în căutare de sare. Această plecare s-a făcut pe valea Mureşului. A mers din zona actuală a Aradului până în zona Alba Iulia. Aici, acest grup condus de Gyula s-a stabilit în vechiul Apulum, iar acesta a plecat la Constantinopol, unde s-a creştinat în jurul anului 950. Apoi s-a întors înapoi în ţinuturile sale împreună cu Ierotei, Episcopus Turkias (episcop al Turciei). De ce al Turciei? Pentru că numele de turci era dat de cronicarii bizantini tuturor celor care veneau din Răsărit, inclusiv ungurilor. Acest Ierotei a fost recent canonizat de Patriarhia ecumenică pentru opera sa misionară. |
#12
Posted 15 April 2018 - 20:09
#13
Posted 15 April 2018 - 20:12
Există o problemă a deciziei liderilor cu privire la o religie sau alta.
În această privinţă rolul elitelor este determinant. De pildă, cneazul Ahtum, care nu este un român, la Cenad, a ales să fie botezat de bizantini la Vidin. El a optat pentru acea formulă împotriva ungurilor care aleseseră formula apuseană. Liderii sunt cei care hotărăsc, nu poporul. Se cuvine să renunţăm la această formulă romantică, după cum se cuvine să renunţăm şi la cea a păstrării unei „conştiinţe naţionale“ potrivit căreia păstorul doinind ştia că este roman. Acest lucru vine pe cale iezuită, din lumea contrareformei, în şcolile iezuite din Polonia, unde elevii sunt Grigore Ureche şi Miron Costin. Ei şi-au însuşit ideea „Roma triumfas“, idee iezuită a contrareformei, şi au concluzionat că de la Râm ne tragem. |
#14
Posted 15 April 2018 - 20:27
#15
Posted 15 April 2018 - 20:27
ianisgiovani, on 15 aprilie 2018 - 20:04, said:
Cum bine zis-a Răzvan Theodorescu. ionelmironescu, on 15 aprilie 2018 - 20:27, said:
Trag concluzia că Decebal trebuie să fi fost creştin. Greşesc? Edited by Aldulescu, 15 April 2018 - 20:31. |
|
#16
Posted 15 April 2018 - 20:30
Convertirile vecinilor.
Întâi, cazul bulgar, din anii ’60 ai secolului al IX-lea, cu creştinarea hanului Boris devenit Mihail, creştinare făcută la Prisca ;avem prima decizie a unor lideri de a merge într-o anumită direcţie. Liderul este pus în faţa unei opţiuni: pe de-o parte era Biserica Romei, care, prin Papa Nicolae I, cerea bulgarilor să intre sub jurisdicţia sa – încă nu era catolică pentru că suntem de-abia în secolul IX – şi pe de altă parte,Biserica din Constantinopol. Bulgarii au ales Patriarhia Ecumenică, aşa cum au ales-o mai târziu sârbii, românii şi aşa cum erau s-o aleagă şi ungurii. Motivul acestei alegeri a fost un fapt fundamental care, ecleziologic, desparte Roma de Constantinopol: prima,fiind o monarhie democratică, nu admite autocefalii (autonomii bisericeşti). Acest lucru a fost afirmat prin faimosul „Dictatus Papae“, din secolul al XI-lea, al lui Grigore al VII-lea Hildebrand. Bizanţul, în schimb, mai flexibil, lasă această posibilitate. Această autonomie este ceea ce au ales primii din acest spaţiu:bulgarii. Au urmat ruşii lui Vladimir la sfârşitul secolului al X-lea, în urma unor relaţii speciale pe care marii cneji le-au avut cu Constantinopolul. Apoi Serbia, însă într-un timp care este foarte neclar. Edited by enough1453, 15 April 2018 - 20:31. |
#17
Posted 15 April 2018 - 20:38
Aldulescu, on 15 aprilie 2018 - 20:27, said:
Pai ala e evreu si mason, te uiti in gura lui? Eh acum, se da si el cum ii cade mai bine, e smecher. La o expozitie de arta a masonilor relativ recenta, a oficiat vernisajul si a facut misto de ei spunad serios la microfon ca artistii masoni sunt cei mai buni artisti masoni...( omul are demnitate, si expozitia a fost foarte-foarte slaba...) |
#18
Posted 15 April 2018 - 20:48
Mie mi-a placut pana aici,interesant subiect,frumos dezbatut,am avut de invatat din documentatie.
Edited by alexzsky2, 15 April 2018 - 20:49. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users