Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata
 Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 

Dinamica economica sociala și culturala a oraselor din Romania - 2

* * * - - 4 votes
  • This topic is locked This topic is locked
6934 replies to this topic

#19
Daco_Get

Daco_Get

    Green Members

  • Grup: Moderators
  • Posts: 52,309
  • Înscris: 30.01.2008
https://www.laiasi.r...l-de-odinioara/




Zilele de Paşti în Iaşii de odinioară

„De Paşti în satul vesel căsuţele-nălbite,
Lucesc sub al lor malduri de trestii aurite”

Sunt versurile poetului Vasile Alecsandri, scrise cu gândul la Sărbătoarea sărbătorilor, când întreaga lume românească trăia bucuria de Paşti. Aflat la anii maturităţii depline, poetul trăia cu duioşie zilele Săptămânii Mari, când aşezările Moldovei ieşeau din mohoreala iernii, ogrăzile se târnuiau, grădinile se greblau, lumina varului proaspăt acoperea pereţii caselor, tulpinile pomilor, gardurile, porţile, podeţele. Seara, întreaga suflare mergea cu pioşenie la deniile din bisericile luminate doar de candele şi câteva lumânări pâlpâind sub icoane. Cei din case, mai ales copiii, primeau straie noi: o cămaşă înflorită din in şi iţari urziţi în fir de lână. Atunci când poetul a publicat poezia în „Convorbiri Literare” (1868), Paştele avea aceeaşi rezonanţă şi în Iaşi ca şi la Mirceşti, unde acesta trăia când nu avea atribuţii obşteşti.

Fierbinţeala cuptoarelor

În bucătăriile năduşite de fierbinţeala cuptoarelor, ouăle roşii cu migală încondeiate zâmbeau din panere, păştile rumenite în tingirile de aramă se aliniau pe mese, iar cozonacii mândri, cu pălăriile pe-o ureche, aşteptau să îndulcească şi să bucure sufletele trecute prin îndelungatul post al purificării. Toţi creştinii din capitala Moldovei ca şi ai satelor aşteptau cu înfrigurare apropierea miezului de noapte şi chemarea tainică la marea sărbătoare, vestită de dangătele clopotelor.

Se întindeau hore

Flăcăii umblau pe la case cu lăutari, chemând lumea la petrecerea sărbătorii, în ziua de Paşti, după prânz. Horele se întindeau, odinioară, în ogrăzile încăpătoare ale hanurilor din mahala: la Topor (Balc), pe Sărărie, la Trei Sarmale (în Socola), la Chirilă (în Tătăraşi), la Perjoaia (în Nicolina) şi chiar prin centru, la Binder.
În ogrăzile lor, năvălite de lume, se rotea câte un scrânciob construit pe două furci înalte, de stejar, şi învârtit de flăcăi zdraveni. Veseliţi de zumzetul cobzelor, trilul câtorva scripci smonite de un nai şi îngânate de un ţambal.

Fetele, ca nişte zâne

Ţinându-se de mâini, fetele şi flăcăii jucau hora. Şi nu era privelişte mai frumoasă ca acest joc de Paşti. Fetele, în catrinţe noi, ţesute de mâinile lor cu fluturi aurii şi fir de mătase ca şi iile de borangic, păreau nişte zâne pogorâte între feciorii cu straie albe ca neaua şi chipuri îmbujorate. Rudolf Şuţu, martorul vremii, nota: „Cuconaşii ochiau fetele în timpul jocului, iar cucoanele admirau formele romane ale tinerilor flăcăi în braţele cărora fetele se mlădiau la ondulaţiile jocului ca nişte turturele” (Iaşii de odinioară).

Mămăligi cât roata carului

Cele mai vestite hori erau în Tătăraşi, pitoreasca mahala cu grădini umbroase ce-şi păstrase neschimbată înfăţişarea, până la ultimul război. Părea un bogat sat românesc cu case rare strălucind de albeaţă în luminişurile livezilor înfrăţite sau, cum a scris o gazetă: „un pumn de case ce dispar într-o mare de verdeaţă”. Acolo se ascundeau cele mai pitoreşti grădini de vară cu vetre mănăstireşti, pe care forfoteau fără încetare oloaie cu borşuri şi găluşte, cât şi uriaşe ceaune cu mămăligi cât roata carului, învăluite în tochituri şi fripturi haiduceşti. Şi toate astea udate cu vin busuioc, din viile cu tufe însorite.

În cuprinsul acestor grădini, de Paşti, se ridicau cele mai straşnice scrâncioburi ce împlineau visul de zbor al omenirii şi de înălţare a sufletului celor visători.
„În scrânciobul din culme se dau băieţi şi fete,
Copile flori de aur, voinici cu negre plete…”
(Vasile Alecsandri, Scrânciobul, „Convorbiri literare”)
Mulţimi fără număr
Una dintre aceste grădini vieţuia deasupra văii Calcainei, pe strada Tătăraşi, la vreo câteva sute de paşi, dincolo de colţul Călăraşilor, cam pe locul unde se opreau droşcarii şi pedeştrii să-şi tragă sufletul după suişul coastei. Acolo, în spatele unor zidiri negustoreşti, de la stradă cam pe locul ocupat acum de piaţa Tătăraşi, străjuită de arbori bătrâni printre care un uriaş stejar, se afla Grădina Chirilă. Ţinând scrânciob şi jocurile feciorilor, duminica, vestita grădină era şi staniştea nunţilor începute separat în prima zi pe la prânz şi sfârşite laolaltă, a doua zi seara, cu vesele petreceri, în care nuntaşii îşi încurcau mirii, iar aceştia miresele. Horele neostenite din ograda întinsă, purtate înainte de staroste, druşte şi nănaşi, atrăgeau privitori din tot oraşul, iar de Paşti mulţimi fără număr.

Trei zile şi trei nopţi

Iată cum a consemnat Rudolf Şuţu: „Sărbătorile Paştelor pentru ieşeni, în vremuri de demult, constituiau un eveniment foarte important de peste an. Prin casele boiereşti, mesele acoperite cu mâncăruri fine, cu păşti, cu ouă roşii şi cozonaci, stăteau trei zile şi trei nopţi întinse, iar musafirii cari se perindau în vizite aveau oarecum obligaţiunea de a mânca şi a bea în casa gazdei (Paştele la Iaşi).

Nu era sat fără scrânciob

Scrânciobul era marea bucurie a Paştilor. Se învârtea toate cele trei zile şi nu era sat fără scrânciob şi nici târg sau mahala din Iaşii de odinioară căreia să-i lipsească. Imaginea sa a fost descrisă de poetul Vasile Alecsandri:
„De Paşti în satul vesel căsuţele-nălbite
Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite,
Pe care cocostârcii, înfipţi într-un picior,
Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor.
Un scrânciob mai la vale pe lângă adună
Flăcăi şi fete mândre ce râd cu voie bună
Şi-n sunet de vioare, de cobze şi de naiu
Se întoarce hora lină, călcând pe verde plaiu.
Bătrâni cu feţe stinse, români cu feţe albe
Românce cu ochi negri şi cu ştergare albe
Pe iarba răsărită fac praznic la un loc,
Iar pe împrejur copiii se prind la luptă-n joc.
Şi scrânciobul se întoarce, purtând în legănare
Perechi îmbrăţişate cu dulce înfocare.
Ochiri scânteietoare şi gingaşe zâmbiri,
Ce viu răspând în aer electrice luciri.
(Paştele, Convorbiri Literare, 1868)

Biserica Buna Vestire Iasi

Noaptea de Înviere, cu Mihai Eminescu şi Veronica Micle la biserica Buna Vestire
Într-o asemenea noapte, poetul Mihai Eminescu urca dâmbul bisericii Buna Vestire. Se afla la Iaşi din toamna anului 1874 şi ţinuse să participe la slujba Învierii în biserica Veronicăi, muza vieţii sale. Ea locuia nu departe, pe strada Butu (azi N. Gane), la numărul 14. Precum toate ieşencele, Veronica petrecuse Săptămâna Patimilor făcând curăţenie, ştergând ferestrele, curăţând uşile, iar seara mergând la denii cu bucheţele de viorele sau brebenei.
Noapte liniştită şi înmiresmată
În noaptea aceea caldă, liniştită şi înmiresmată de zambile, florile caişilor şi aburul cozonacilor abia scoşi din cuptoare, biserica Buna Vestire nu mai încăpea de credincioşi. Cu puţin timp înainte de miezul nopţii, pe uşa ghintuită, intra Veronica cu fetele Virginia şi Valeria. O însoţeau soţul, Ştefan Micle şi mama. Între credincioşi, pios, cu o lumânare în mână, se afla şi poetul. „S-au zărit. El a salutat-o imperceptibil mişcând uşor capul, ea i-a răspuns. Şi atât. După aceea, s-au pierdut căci bătrânul duhovnic începuse slujba. S-a stins lumina şi apoi lumea s-a îmbulzit să aprindă lumânările” (Ne întâlnim cu Veronica Micle).
Singur, dar fericit că s-au văzut, poetul s-a întors acasă în odaia pustie. Pe masă nu era nici pască, nici cozonac sau ouă roşii, dar sufletu-i sărbătorea aprins de febra creaţiei, cadenţând versurile „Învierea” pe care avea să le publice mai târziu, în 1878, când se afla la Bucureşti, cu gândurile la Veronica.

https://www.laiasi.r...i-de-odinioara/

Edited by Daco_Get, 06 April 2018 - 17:07.


#20
Daco_Get

Daco_Get

    Green Members

  • Grup: Moderators
  • Posts: 52,309
  • Înscris: 30.01.2008
Wi-Fi gratuit în peste 10.000 de orașe din Europa. Care sunt localitățile din România cu internet gratuit prin WiFi4EU

Lista oraselor din Romania aici :

https://www.europafm...t-prin-wifi4eu/

#21
Wotan

Wotan

    Io n-am cerut sa ma nasc argyelean. Amu, am avut noroc...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,622
  • Înscris: 01.10.2002
O primărie din România are în program realizarea a trei noi proiecte privind amenajarea de zone verzi, de peste trei hectare. Acestea vor fi realizate cu fonduri europene de circa 23 milioane lei
http://adevarul.ro/l...44c5/index.html
"Primăria Oradea are în plan amenajarea unor piaţete în cartierele Nufărul şi Rogerius, în suprafaţă de 5.270 metri pătraţi, respectiv 9.850 metri pătraţi, pentru realizarea cărora ar fi nevoie de 8,3 milioane lei, respectiv 10,48 milioane lei. Ambele proiecte pentru piaţetele de cartier prevăd înlocuirea asfaltului cu dale naturale, după reamenajare accesul auto fiind restricţionat. Se va elimina vegetaţia fără valoare dendrologică, se vor toaleta arborii existenţi, se vor planta alte câteva zeci de arbori (platani şi magnolii) de dimensiuni medii şi mari şi se vor amenaja şi piste de biciclete, cu parcări pentru acestea, precum şi spaţii de joacă pentru copii"

După trei ani și jumătate de la rezilierea contractului cu fostul constructor (firma Confort din Timişoara), după o licitaţie care s-a prelungit peste măsură din cauza contestaţiilor, a fost semnat în sfârşit contractul pentru execuţia lucrărilor la pasajul Micălaca: http://www.aradon.ro...icalaca/2020574
„Miercuri, 11 aprilie 2018, s-a semnat contractul pentru execuția lucrărilor la obiectivul «Pasaj denivelat pe centura de ocolire Arad (DN7 km 540+248) peste CF Arad – București» cu firma Implenia Baugesellschaft m.b.H (o companie din Austria ce are sucursală la Voluntari). Valoarea contractului este de 25.665.184,89 de lei (TVA inclus), cu o durată de execuție de 12 luni și o perioadă de garanție a lucrărilor de 24 de luni.”

Edited by Wotan, 13 April 2018 - 08:34.


#22
Wotan

Wotan

    Io n-am cerut sa ma nasc argyelean. Amu, am avut noroc...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,622
  • Înscris: 01.10.2002
Sistemul de colectare selectivă va fi demarat în luna aceasta in Arad: http://www.actualita...e-luna-aprilie/
"Colectarea pe cele cinci categorii de deșeuri se va realiza astfel: deșeuri din metal și plastic în pubele și containere de culoare galbenă, hârtie și carton în containere de culoare albastră, ambalaje din sticlă în containere de culoare verde, deșeuri reziduale în pubela dedicată. O categorie importantă o vor constitui deșeurile biodegradabile, care se vor colecta în pubele maro, în zonele urbane, și vor fi compostate în gospodărie în zonele rurale."

#23
utopium

utopium

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 45,574
  • Înscris: 14.08.2007
In Cluj se colecteaza selectiv (din nou) si prima data a inceput colectarea selectiva acum vreo 5 ani ... intrebarea legitima e daca acele gunoaie colectate selectiv nu ajung cumva in aceeasi gramada de gunoaie cu restul.

Edited by utopium, 14 April 2018 - 08:49.


#24
Wotan

Wotan

    Io n-am cerut sa ma nasc argyelean. Amu, am avut noroc...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,622
  • Înscris: 01.10.2002
Asociația Pro Infrastructură anunță că loturile 3 și 4 ale Autostrăzii A10 Sebeș-Turda sunt finalizate dar, din păcate, autoritățile nu se grăbesc să le deschidă pentru trafic.: https://clujcapitala...nibila-in-care/
"Conform informațiilor aflate pe surse, se pare că avem stabilite datele pentru recepție: 24 mai pentru lotul 3 (Tirrena Scavi, între Aiud și Decea) și 15-16 iunie pentru lotul 4 (Porr, între Decea și Turda). Nu vă grăbiți: sunt date aflate pe surse și nimic nu este sigur."

#25
iladi

iladi

    Guru Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 31,290
  • Înscris: 29.04.2008

View Postutopium, on 14 aprilie 2018 - 08:49, said:

In Cluj se colecteaza selectiv (din nou) si prima data a inceput colectarea selectiva acum vreo 5 ani ... intrebarea legitima e daca acele gunoaie colectate selectiv nu ajung cumva in aceeasi gramada de gunoaie cu restul.


Ar trebui să aveți


Containere de colectare diferite (eventual cu acces restricționat)
Zile diferite de colectare
Mașini diferite
Gropi de gunoi diferite


În Oradea s-au introdus mașinuțe electrice pentru serviciul de salubrizare
Attached File  01-spate.jpg   67.38K   11 downloads

#26
cristi7

cristi7

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,859
  • Înscris: 05.10.2005

View Postsarac.lipit, on 04 aprilie 2018 - 15:37, said:

Involuția economicã  a orãșelului meu nu cred cã intereseazã. Sau...?

Eu zic că interesează orice evoluție/involuție.

Salut redeschiderea threadului :)

#27
cristi7

cristi7

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,859
  • Înscris: 05.10.2005
[ https://cdn.ebihoreanul.ro/static/gallery_big/copaci-plantati-srt-Vasile-Alecsandri_07.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://cdn.ebihoreanul.ro/static/gallery_big/copaci-plantati-srt-Vasile-Alecsandri_01.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://cdn.ebihoreanul.ro/static/gallery_big/copaci-plantati-srt-Vasile-Alecsandri_08.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://cdn.ebihoreanul.ro/static/gallery_big/copaci-plantati-srt-Vasile-Alecsandri_09.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Pietonalizarea străzii Vasile Alecsandri din Oradea e aproape de sfârșit. Clădirile nu au ținut pasul în totalitate cu proiectul pietonalizării (au început ele mai devreme, dar probabil or fi fost unele blocaje birocratice sau de altă natură, având în vedere că îs proprietăți private).

Planul este ca în acest an să se finalizeze în acest an atât pietonalizarea (e aproape gata) cât și toate clădirile reabilitate. Dar cred că aici lucrurile sunt abia la jumătate plus încă vreun sfert care sunt în lucru acuma și probabil vor fi finalizate lunile următoare. Posibil ca unele vor fi rezolvate abia la anul (mai ales cea din ultima poză pe dreapta).

Mie îmi plac copăceii plantați, mai ales că strada asta era una rutieră, înghesuită.

http://www.ebihorean...dea-141008.html

#28
cristi7

cristi7

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,859
  • Înscris: 05.10.2005
http://adevarul.ro/l...e4a5/index.html

Pistă de biciclete de 1km lungime făcută la Sebeș de un privat (Daimler).

Quote

Proiectul de amenajare a trotuarului şi pistei de biciclete face parte dintr-unul dintre programele companiei germane de dezvoltare a comunităţii locale.”Odată cu creşterea producţiei de asamblare a cutiilor de viteză, compania Daimler va avea un personal de aproximativ 1000 de persoane, dintre care majoritatea fiind cetăţeni ai municipiului Sebeş. Astfel, pentru a facilita accestul acestora în zona industrială în condiţii de siguranţă, este necesară amenajarea unui trotuar şi a unei piste de biciclete pe strada Augustin Bena, începând cu sensul giratoriu din proximitatea Kaufland, pe direcţia de mers dreapta, până la strada Investitorilor.


#29
djl

djl

    Smrt faąizmu, sloboda narodu!

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 112,224
  • Înscris: 13.06.2004
Precis se va ajunge la Bucureşti versus Cluj, aşa că îmi spun şi eu părerea: Bucureştiul, dacă s-ar investi ceva mai mult în infrastrcutură, ar putea prelua mai uşor din trafic. Clujul dacă se trezeşte cu 100.000 locuitori în plus, mai greu, pentru că nu a fost conceput totuşi ca un oraş mare.
Însă dacă Clujenii se vor mişca mai repede la capitolul metrou (care deocamdată e în proiect), bravo lor. Oricum, fără a merge vreodată în Cluj, îmi închipuiam acum vreo 15 ani metrou pe acolo!   Posted Image
De metrou are nevoie şi Bucureştiul, numai că la noi se câcăie. Asta şi pentru că nu le pasă oamenilor şi chit că metroul nu aparţine de Primărie, la Sinisterul Transportului tot delăsători, hoţi şi incompetenţi sunt, idem guvern. Deja ar fi trebuit să fie gata Eroilor - Drumul Taberei şi să se fi apucat de alte linii.
La Timişoara e mai bine... acolo se rezolvă cu tramvaiul.

Mie sincer, nu îmi convine dezindustrializarea Bucureştiului. Vreau mai multe fabrici, nu mai multe mall-uri.

Edited by djl, 18 April 2018 - 14:26.


#30
Alecsandru010

Alecsandru010

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 36,227
  • Înscris: 29.06.2011
@djl, ai ramas in urma vremurilor..

Quote

Capitala a depășit pragul de un milion de angajaţi, iar un sfert lucrează în clădiri de birouri moderne- analiză

'Numărul angajaţilor din Bucureşti este în creştere, cu peste 100.000 de noi angajaţi în ultimii trei ani. În acelaşi timp, se constată şi o evoluţie semnificativă a condiţiilor de lucru oferite de angajatori, ca factor important în procesul de retenţie. Rata şomajului este la un minim record, de 1,5%, iar în rândul specialiştilor din zona IT există un deficit de personal substanţial, motiv pentru care Bucureştiul trebuie să îşi menţină atractivitatea pentru a absorbi forţa de muncă din alte zone', spun analiştii.

Bucurestiul creste intr-un ritm incompatibil cu actuala conducere municipala si va avea mult de tras din cauza asta.

#31
cristi7

cristi7

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,859
  • Înscris: 05.10.2005
Încă o investiție finalizată în spitalul județean bihorean, în valoare de peste 9 milioane de lei:

Quote

Spitalul Judeţean are, începând de ieri, o secție de urologie complet renovată și dotată cu aparatură ultramodernă. După cinci ani, timp în care a fost găzduită de Spitalul Municipal, secția de urologie s-a întors la Spitalul Judeţean, având acum saloane noi, cu un total de 35 de paturi, cameră de consulturi interclinice și un bloc operator format din patru săli de operație, dotate după cerințele europene, cu aparatură atât pentru operațiile clasice, cât și cu un sistem avansat 3D pentru chirurgie endoscopică minim invazivă. Valoarea întregului proiect a fost de 9.242.286 lei, finanţarea fiind asigurată din veniturile proprii ale spitalului. Felicitări tuturor celor care au contribuit la reușita acestui proiect!

https://www.facebook...299783860124934
http://www.oradea.ro...ra-ultramoderna

[ https://scontent-otp1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/30739644_1299777610125559_4917553222513590272_n.jpg?_nc_cat=0&oh=952870016e0699015b4cbb90a3f951c2&oe=5B649C59 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Sunt mai multe proiecte în derulare în diferite faze în cele mai importante 2 spitale din Oradea (cel județean și cel municipal) în valoare de câteva zeci de milioane de euro în total. Odată finalizate ar trebui să crească mult standardul de calitate al serviciilor medicale în multe specializări.

#32
Daco_Get

Daco_Get

    Green Members

  • Grup: Moderators
  • Posts: 52,309
  • Înscris: 30.01.2008
Ziua Portilor Deschise 2018 IASI -UNIVERSITATILE IESENE :


[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/86tlxcLaKv8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#33
Daco_Get

Daco_Get

    Green Members

  • Grup: Moderators
  • Posts: 52,309
  • Înscris: 30.01.2008
Frumos la Cluj :

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/etWNw1FFP0w?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#34
Wotan

Wotan

    Io n-am cerut sa ma nasc argyelean. Amu, am avut noroc...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,622
  • Înscris: 01.10.2002
Colaborare regionala: https://renasterea.r...u-via-carpatia/

"Președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, a anunțat că a semnat, în numele instituției, un protocol de colaborare cu județele Satu-Mare, Bihor și Arad pentru a susține la nivel național și european demersurile necesare implementării proiectului Via Carpatia„, precum și pentru asigurarea unei asistențe tehnice în sprijinirea acestui coridor european strategic."
"Semnatarii protocolului de la Oradea, valabil până în 2022, au fost atât reprezentanţi ai consiliilor judeţene din cele patru judeţe (Bihor, Satu Mare, Timiş şi Arad), cât şi ai prefecturilor. Din partea Timișului au semnat Călin Dobra, președintele CJT, și Eva-Georgeta Andreaș, prefectul județului. Părţile se obligă „să-şi armonizeze eforturile pentru promovarea proiectului Via Carpatia în România” şi să intensifice „consultări reciproce la nivel de experţi pentru implementarea acestui proiect”.
La conferinţa de la finalul săptămânii trecute ar fi trebuit să participe şi un reprezentant al Ministerului Transporturilor, al cărui nume nu a fost precizat pe agenda evenimentului. Însă misteriosul reprezentant al ministerului n-a mai ajuns la manifestare"
[ https://renasterea.ro/ro/wp-content/uploads/via-carpatia-495x460.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Wotan, 23 April 2018 - 12:47.


#35
Cris007

Cris007

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 52,668
  • Înscris: 06.08.2004

View PostAlecsandru010, on 19 aprilie 2018 - 19:20, said:

@djl, ai ramas in urma vremurilor..



Bucurestiul creste intr-un ritm incompatibil cu actuala conducere municipala si va avea mult de tras din cauza asta.
[ https://pbs.twimg.com/media/DbiLBSmXkAAqDJu.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Zonele de dezvoltare ale europei in functie de GDP. Se vede cam pe unde a batut comunismul mai tare.

#36
utopium

utopium

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 45,574
  • Înscris: 14.08.2007
Inca un festival la Cluj, de data asta unul al sportului: Sports Festival. Pana acum evenimentele principale sunt un meci de fotbal intre Romania - Generatia de aur si Barcelona Legends (nume probabile la Barcelona: Stoichkov, fraţii De Boer, Mendieta, Puyol, Gica Popescu - care va juca pentru ambele echipe, la noi Gica Hagi, Ioan Ovidiu Sabau, Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu) si unul de tenis intre Team Romania si Team World (Goran Ivanišević, frații Bryan, Andrei Pavel, Florin Mergea, Adrian Ungur). Pare un experiment interesant sa ai mai multe meciuri demonstrative (si nu numai) din diverse sporturi intr-un singur festival de 3-4 zile.

Nu credeam ca anul asta va fi prea interesant din punct de vedere sportiv dupa ce anul trecut au fost campionatele europene de baschet si gimnastica la Cluj, dar pana la urma se pare ca va fi un an destul de bogat si din punct de vedere sportiv (deja au fost doua FedCup-uri si o Cupa Davis, Romania - Rusia la handbal feminin, vreo 2-3 meciuri pentru campionatul european ale nationalei la rugby, meciuri de cupe europene la baschet masculin, etc). Si sunt si sanse pentru echipele locale sa ia doua titluri importante: la fotbal si la baschet masculin. Infrastructura buna sportiva isi face din nou treaba si aduce evenimente importante in oras ... desi de la Cluj Arena am asteptari mai mari pe partea de concerte.

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate