Dinamica economica sociala și culturala a oraselor din Romania - 2

Nah, e clar ca faceti si chestii mai soft, insa faceti si destule ”huse”/cablaje, nimicuri auto, etc pt ca altfel nu se justifica media voastra salariala mica.

Mai degraba ar trebui sa observi tu ca persoana nu face altceva cand intra pe topic decat sa runce cu noroi in special in Bucuresti. Atunci clar e o problema.

Normal ar fi sa contracarezi afirmatiile cu date, daca consideri ca orasul tau e reprezentat incorect, si sa prezinti realizarile. O investitie noua, o cladire mai deosebita, o solutie interesanta de trafic, cum se imbunatateste interconectivitatea cu celelalte orase si cu Europa etc.

Eh, daca e asa de bine in sud si salarii asa de bune, cum se face ca de ani de zile colegii vostri de regiune vin sa stea la banda in vest? Judetul care a ajuns sa importe forta de munca, dupa ce a ramas fara someri.
Sa fie oare din cauza ca in Mehedinti, Gorj, Teleorman nu gasesti de lucru la firme private, singurii angajati din zona fiind functionarasi cu salarii umflate? Sper ca nu explici salariile din zona ca fiind rezultat al eficientei deosebite in munca ale bastinasilor...

Eh, nu e chiar atat de rau pe cat vezi tu lucrurile. Deja vin strainii in cautare de lucru, ca in occident
Indienii, la mare căutare în fabricile din Arad

"Majoritatea indienilor aduși în țară sunt bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, iar aceștia câștigă cel puțin dublu decât în țara lor.
”Conform legislației actuale, cetățenii străini trebuie plătiți în România cu cel puțin valoarea salariului mediu brut pe economie, adică 4.162 de lei, însă salariile efectiv plătite pot fi mult mai mari, în funcție de poziția pe care este angajată persoana și în ce companie”"
"În județul Arad, în momentul de față sunt în evidențele Serviciului pentru Imigrări aproape 200 de lucrători străini, dintre care aproximativ 150 permanenți. Aceasta este însă o cifră care se va schimba radical în următoarele luni, pentru că sute de muncitori ar urma să fie recrutați de firmele de specialitate și nu doar din India. De exemplu, un mare service auto din Arad lucrează deja cu muncitori aduși tocmai din Sri Lanka."

Iar daca ne uitam la PIB-ul pe cap de locuitor, vedem ca Arad se apropie rapid de Ilfov. Iar daca studiem situatia investitiilor straine, stim ca viitorul e promitator Care sunt judetele preferate de investitori
"Judetele cu cele mai multe investitii straine sunt Arad, Brasov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timis si bineinteles zona Bucuresti-Ilfov"
"Industria a atras jumatate din investitiile straine, ceea ce demonstreaza ca "dezindustrializarea" Romaniei in contextul aderarii la UE si integrarii in piata unica reprezinta un mit. Astfel se explica de ce industria a avut si are o contributie importanta la cresterea PIB-ului."
""Din analizele realizate de FIC am observat ca, in general, judetele care au atras investitori straini au si un standard de viata mai ridicat (au fost masurate veniturile si avutia pe locuitor) . Nu putem spune ca asta se datoreaza doar investitiilor straine, dar exista o legatura stransa intre zonele dezvoltate economic si nivelul investitiilor straine atrase."

Iar in 1-2 ani Arad va beneficia de o a doua autostrada, in nordul judetului. O nouă autostradă va lega judeţul Arad de Budapesta
Ghici unde vor fi urmatoarele investitii straine, pentru ca in sudul judetului, pe langa orasul Arad, deja nu mai gasesti oameni fara loc de munca...

Realitatea e ca muntenii vin sa munceasca la banda in Arad. Asta arata ca vestul ofera conditii mai bune decat firmele locale, chiar si cele din Bucuresti care e la 100 km distanta. Adevarul e ca, din ce stiu, in Bucuresti nu mai exista fabrici cu peste 1.000 de angajati. Chiar si Arad e deja o putere industriala mai mare. Iar asociat cu vecinul din Timisoara, e o forta industriala care la nivel national e egalata doar de asocierea Sibiu-Brasov.

Vase de lux pentru croaziere, ambarcaţiuni de mare capacitate pentru exploataţii petroliere şi nave de transport maritim vor fi construite la Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier naval din Europa, informează miercuri Ministerul Economiei.
Potrivit unui comunicat al ME, la doar şase luni de când şantierul Damen Shipyards Mangalia beneficiază de reţeaua internaţională de vânzări Damen, au fost atrase noi contracte majore care vor permite şantierului să funcţioneze la capacitate maximă încă din această vară.
Noile contracte sunt axate pe toate cele trei sectoare de activitate ale şantierului din Mangalia: nave de croazieră, nave destinate transportului de pasageri şi nave offshore.
"Putem spune că, prin aceste contracte Şantierul Naval Damen Mangalia îşi reîncepe activitatea şi începe să producă nave de mari dimensiuni în cel mai mare şantier naval din Europa. Economia României are de câştigat, pentru că sunt produse cu valoare adăugată mare. În plus, sunt create locuri de muncă, oportunităţi şi perspective pentru viitorii investitori şi furnizori Este o nouă etapă în construcţia navală din România, care permite continuarea unei lungi tradiţii a construcţiilor navale în Marea Neagră", a declarat ministrul Economiei, Niculae Bădălău.
Unul dintre noile proiecte ce va fi realizat la Şantierul Naval Mangalia este o navă de croazieră - un mega-iaht de 155 de metri pentru călătorii de lux în întreaga lume. Contractul a fost semnat cu SeaDream Yacht Club din Norvegia, marcând astfel intrarea grupului Damen pe piaţa vaselor de croazieră. Iahtul va fi construit în întregime la Şantierul Naval Damen Mangalia.
Tot la şantierul din Mangalia, muncitorii români vor construi vase de transport şi o navă complexă pentru exploataţii offshore, cu o capacitate de încărcare de peste 10.000 de tone (10.000 TDW).
"Potenţialul şantierului Mangalia este imens şi reprezintă baza ca Damen să-şi realizeze ambiţiile pe termen lung de a construi nave mari, complexe, în special pentru sectorul de croazieră, de nave de transport pasageri şi offshore-energetic. Şantierul oferă oportunităţi nu doar pentru grupul Damen, ci şi pentru personalul din construcţii navale şi pentru industria maritimă românească în ansamblu", a declarat Chris Groninger, managing director al Şantierului Naval Damen Mangalia.
Pentru segmentul offshore, fabricarea va include structuri offshore, şabloane de submarine şi diverse conducte sau plutitoare pentru morile de vânt de pe mare, precum şi pentru pieţele de acvacultură. În plus, se ţine seama de o gamă largă de nave offshore, inclusiv navele de inspecţie şi de instalare a turbinelor, platforme de ridicare, FPSO, nave de dezvoltare a câmpului şi nave specializate de adâncime care acoperă, atât sectoarele regenerabile, cât şi cele neregenerabile din întreaga lume.
Odată cu preluarea managementului şantierului, Damen s-a angajat într-un parteneriat strategic pe termen lung cu Ministerul Economiei. Şantierul Naval Mangalia beneficiază de capacitatea comercială la nivel mondial şi expertiza în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor navale ale Grupului Damen, pentru a dezvolta continuu portofoliul de comenzi primite de şantier, pentru atragerea de forţă de muncă şi pentru a face toate investiţiile necesare.
Când grupul Damen a preluat conducerea operaţională, la şantierul din Mangalia erau 1.700 de angajaţi. Acest număr a crescut în mod constant şi este de aşteptat să se ajungă la aproximativ 2.500 de angajaţi până la sfârşitul anului. Pe lângă creşterea directă a forţei de muncă, activităţile şantierului au un efect pozitiv asupra activităţilor furnizorilor acestuia, stimulând astfel numeroase oportunităţi indirecte de angajare. Pentru a contribui la realizarea oportunităţilor sporite de angajare pe care le prezintă, Şantierul Damen Mangalia îşi extinde cooperarea cu şcolile profesionale, nu numai în Mangalia, ci şi pe întreg teritoriul României. Pentru a susţine această nouă generaţie de constructori de nave, Şantierul Naval Mangalia oferă cursuri de formare la faţa locului şi locuri de cazare pentru participanţi. Damen Mangalia se angajează să ofere un loc de muncă sigur şi stabil pentru viitorii angajaţi ai şantierului cu oportunităţi pe termen lung şi cu o viziune îndreptată spre viitor.
Înainte de a prelua conducerea operaţională a Şantierului Naval Damen Mangalia, Grupul Damen a avut deja o experienţă de succes în România. Grupul Damen a achiziţionat în anul 1999 Şantierul Naval Galaţi. De la deschiderea porţilor sale, în 1893, acest şantier a livrat peste 1.300 de nave, 400 dintre acestea fiind construite de la preluarea şantierului de către Grupul Damen. Aceste nave reprezintă o gamă largă şi adesea complexă de nave din portofoliul Damen. Şantierul continuă să livreze 20 de nave în fiecare an şi asigură angajarea directă a aproximativ 2.500 de angajaţi, precum şi angajarea suplimentară unui număr de circa 1.500 de angajaţi ai subcontractanţilor.

"Sibiul a fost primul oraș din România care a început să se apropie de standardele europene de civilizație urbană, încă de acum 12 ani, când a fost prima Capitală Culturală Europeană provenită din fostele țări socialiste."

Iar viitorul apartine autobuzelor electrice.

Iernile la Sibiu sunt destul de grele, iar depunere de gheata pe fire facea sa fie multe incidente cu saritul troleelor de pe fir.

55,15 miliarde lei din totalul de la nivel național de 142,47 miliarde lei au fost încasate de cele șase administrații de sector ale finanțelor publice, administrația județeană Ilfov, Administrația Regională pentru Contribuabilii Mijlocii, biroul vamal și administrația fiscală a contribuabililor nerezidenți (vezi tabelul din imagine).
Repet, ceea ce s-a colectat în regiunea capitalei a provenit de la persoanele fizice și companiile mici și mijlocii și contribuabilii nerezidenți, marile companii au cotizat direct la ANAF, mai precis la DGAMC.

La nivelul regiunii, veniturile administrațiilor locale (primării și consiliul județean) s-au ridicat la valoarea de 10,94 miliarde lei, deci aproape 19,8% din ceea ce s-a colectat la nivel regional.