Dăbâca

Ioan-Aurel Pop și Alexandru Madgearu citează câteva nume de localități, toate din zona „Banatului”, a „Gladovei”, care se pun pe seama răspîndirii numelor pornind de la o rădăcină „Glad-”: Galad, Kladova, Gladeș, Gladska, Valea Gladu, Galadua / Cladova, Kladovo, Schela Cladovei, Valea lui Glad, Ghilad, Gladna.

Ioan-Aurel Pop: „un recensămînt din 1743 numără în Banat 401 sate românești, 120 sîrbești, 19 sate mixte româno-sîrbe, 15 sate de coloniști germani (șvabi) și un sat sîrbo-șvab. Nu este semnalat nici un sat unguresc. (citare din J. Nouzille, La transylvanie ...)”

După eliberarea Transilvaniei de sub suzeranitatea turcească, Curtea de la Viena a decis repopularea unor ținuturi a căror populație
se rărise mult în cei aproximativ 150 de ani trecuți după 1526.

Se încearcă mult mai multe în respectivul articol, una dintre încercări fiind aceea de a îl pune sub semnul întrebării pe notarul lui Bela și adevărul gestei scrise de el, pentru că astfel s-ar putea vorbi de „un mit al lui Gelu”. Se știe că există curente în istoriografie, unele care susțin că sursa este relativ credibilă, are legătură relativă cu adevărul istoric, altele care susțin că sursa nu ar fi credibilă și că faptele „relatate” nu ar fi adevărate, în special faptul că ar fi existat români în spațiul intracarpatic înainte de venirea moghiorilor. Opțiunea lui Hedrich Hans este clară și rezultă din citate chiar din textul lui:

„Or, cat de credibil poate fi Anonymus, care nu doar ca relateaza din surse necunoscute si din auzite fapte mai mult sau mai putin verificabile din sec. X, ci le mai atribuie unor capetenii de trib unguri o descendenta din personajele biblice …Gog si Magog? Anonymus: Magog -> Magyar; Salagean: Gelu -> Gilau.”

„Or, admiterea oficiala a esecului arheologic (esec ascuns pana astazi fata de elevi si cetateni in general), va face iminenta confruntarea sursei Anonymus cu exigentele istoriografiei profesioniste. Iar Anonymus va pica acest examen si in Romania – asa cum l-a picat deja in alte tari, si odata cu el va cadea un pilon esential in structura naratiunii istorice nationaliste romanesti: maghiarofobia motivata istoriografic.”

Cât de credibil poate fi notarul lui Bela se poate vedea și din relativul adevăr referitor la Ahtum și Glad, și ei pomeniți de același scriitor în gesta lui. Că existența acestor „duci” este un adevăr istoric dovedit pe baza a mai multe surse. Una dintre surse este o hartă a Cenadului (fostul Morisena), care își trage numele de la Sunad sau Chanadinus care l-a trădat pe Ahtum, hartă scrisă cândva în prima jumătate a veacului XVIII, în care este prezentă și o biserică de tip slavo-bizantin pe lângă biserica romană, biserică a cărei construcție a fost atribuită de istorica Suzana More Heitel pe vremea lui Ahtum. Despre biserica ctitorită de Ahtum scrie o altă sursă veche, anume Legenda Sfântului Gerard, unde se pomenește că Ahtum ar fi ctitorit o biserică mănăstire cu hramul Sf Ioan Botezătorul unde ar fi adus monahi „greci”.

Textul articolului Suzanei More Heitel despre biserica lui Ahtum de la Cenad se găsește în revista SMIM:
http://www.iini.ro/s...IM_2005_v23.pdf
Puteți liniștiți să studiați textul, acolo aveți și harta Cenadului în care este prezentă și o schiță a unei biserici de tip slavo-bizantin, pe care autoarea o aseamănă cu biserica bulgară de secol X de la Vinița, de lîngă Preslav; aveți acolo și o schiță a bisericii respective.
Găsiți în textul articolului și pomenirea, mi se pare, prin secolul XV, a unui document papal de la 1433  care pomenește despre biserica lui Ahtum de acolo; dar mai sînt și alte chestiuni, argumente în articol.

Ioan-Aurel Pop și Alexandru Madgearu citează câteva nume de localități, toate din zona „Banatului”, a „Gladovei”, care se pun pe seama răspîndirii numelor pornind de la o rădăcină „Glad-”: Galad, Kladova, Gladeș, Gladska, Valea Gladu, Galadua / Cladova, Kladovo, Schela Cladovei, Valea lui Glad, Ghilad, Gladna.

Ioan-Aurel Pop: „un recensămînt din 1743 numără în Banat 401 sate românești, 120 sîrbești, 19 sate mixte româno-sîrbe, 15 sate de coloniști germani (șvabi) și un sat sîrbo-șvab. Nu este semnalat nici un sat unguresc. (citare din J. Nouzille, La transylvanie ...)”

Consider deci că există un relativ adevăr istoric în scriitura notarului regelui Bela, consider că armata lui Glad și Ahtum chiar era compusă și din români („vlahi”) iar după statistica de mai sus am convingerea că românii nu întîmplător erau și pe vremurile respective, sec. XVIII, o majoritate în „Banat”, ba chiar în mare majoritate în mediul rural. Consider deci că există adevăr relativ și în relatarea despre Transilvania și că moghiorii într-adevăr au venit păstă români în Ardeal, spre deosebire de ceea ce crede Hedrich Hans pe care l-am și citit și l-am și citat mai sus.

Are a face că nu erau pe acolo unguri!

si daca nu erau unguri la recensamantul din secolul 18 inseamna ca nu au fost acolo unguri nici in evul mediu ??

si daca nu erau unguri la recensamantul din secolul 18 inseamna ca nu au fost acolo unguri nici in evul mediu ??

daca in localitatea x la 800 nu ai o populatie, apoi urmatoarele date ce le ai sunt la 1700 si iarasi nu exista aceea populatie, logica iti spune ca poti sa asumi ca nici in perioada 800-1700 nu a existat acea populatie in acea localitate.

Are a face că nu erau pe acolo unguri!

mai sucre, ce naiba. te vrei o persoana logica.

mai sucre, ce naiba. te vrei o persoana logica.
daca in localitatea x la 800 nu ai o populatie, apoi urmatoarele date ce le ai sunt la 1700 si iarasi nu exista aceea populatie, logica iti spune ca poti sa asumi ca nici in perioada 800-1700 nu a existat acea populatie in acea localitate.
pozitia asta speculativa, poate devine aproape certitudine atata vreme cat ai in acel loc o alta populatie, ce are continuitate. in lipsa unor dovezi dovezi ce pot arata ca populatia "lipsa" a locuit intradevar pe acolo intre 800-1700, nu poti afirma contrariu si nici sa afirmi ca lipsa dovezilor nu exclude posibilitatea ca totusi au fost.
asa putem spune, exista dovezi la la cluj la 657dc au existat ursi polari? nuu, nu exista. dar faptul ca nu exista aceste dovezi nu exclude posibilitatea ca pe strada mare din cluj se plimbau ursii polari, prin urmare poate ca au fost. da'o naibii de treaba.