Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Focul bacterian,basicarea,mucegai...

infectie zona inghinala

Dua Lipa - Training Season

Informatii complete despre servic...
 tema circuite

Voua va merge sa va logati pe git...

Fara curent casetofon Dacia Dokker

Schimbare difuzor Golf 7
 Recomandare aparat de ras electric

Lant clinici dentare vs cabinete ...

Site-uri bune pentru cumparat Sma...

Aurora Store
 Debit centrala pe circuitul de in...

Sticle de bere

Identificare accidentare

Termopane vechi si rulouri noi sa...
 

Sunete si ultrasunete pentru plante si daunatori

- - - - -
  • Please log in to reply
5 replies to this topic

#1
TibiBZG

TibiBZG

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 286
  • Înscris: 17.09.2014
Buna ziua deschid acest topic pentru a va intreba daca stiti vreo lucrare stintifica in  limba romana care sa cuprinda studii despre cresterea plantelor cu ajutorul muzici si indepartarea daunatorilor prin sunete si ultra sunete. Sunt la Montanologie (stiinte agricole ) si am nevoie de cat mai mlte informatii concrete petru un proiect.

#2
waterman

waterman

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 28,372
  • Înscris: 17.05.2004
Tu trebuie să concepi o lucrare. Nu să o găsești deja făcută.
Caută separat informații despre "cresterea plantelor cu ajutorul muzicii" și separat "indepartarea daunatorilor prin sunete si ultra sunete".

#3
TibiBZG

TibiBZG

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 286
  • Înscris: 17.09.2014
Da nu m-am facut inteles, ideala ar fi o lucrare care sa cuprinda aceste informatii. dar orice studiu m-ar ajuta. Am cautat pe net dar nu gasesc nimic concret.

Edited by TibiBZG, 15 March 2018 - 16:41.


#4
waterman

waterman

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 28,372
  • Înscris: 17.05.2004
Glumești desigur

Partea 1:

https://www.google.r...5B8uykwWB5K_4BQ

partea 2

https://www.google.r...iw=1920&bih=923

Uite așa ca idee


Dan Mihele - Student Facultatea de Horticultura Bucuresti
Muzica si plantele

Daca respectam lumea ce ne inconjoara, ajungem sa fim mult mai atenti la detalii. Eu sunt un om impresionat de lucrurile simple si cred ca raspunsul pe care il cautam este chiar in fata noastra, dar nu suntem in stare sa il comprehensam. Am studiat muzica 10 ani si pot sa spun ca aceasta influenteaza oamenii, dar daca privim mai de aproape, pot sa spun ca influenteaza dezvoltarea intelectuala, structura gandului, si de ce nu, substante organice, care duc la diverse rezultate in corpul nostru.
Dar are muzica si un efect asupra organismelor vegetale? Am facut in cadrul Cercului Stiintific Hortus Magicus munca de cercetare pe acest domeniu sa vad unde ne aflam in acest moment si de unde s-a pornit. Aici este ce am gasit:
inperspectiva.ro
Jagdish Chandra Bose
A fost primul cercetator ce si-a pus aceasta intrebare. El a studiat dupa Hertz undele elecromagnetice descoperind microundele si a pus bazele radioului. Folosind o aparatura foarte sensibila acesta a demonstrat ca plantele reactioneaza electric la anumiti stimuli (rani, agenti chimici ), nu cum se credea pana atunci ca acestea ar reactiona chimic.
De asemenea a studiat actiunea microundelor in tesuturile plantelor si schimbarile produse de acestea la nivelul voltajului membranei (diferenta dintre potentialul electric dintre interiorul si exteriorul celulei). Datorita variatiei de nivel a voltajului membranei in anumite circumstante a ipotezat ca plantele simt durere, dar si afectiune...
Fiind convins de validitatea experimentelor sale, acesta a hotarat sa le faca publice la Royal Institute of London unde nu a fost, insa, apreciat. Experimentele au fost considerate excentrice si nu au mai fost aduse in discutie o vreme indelungata. Evolutia in domeniul tehnic, a permis studiul mai aprofundat al plantelor. Abia in jurul anilor 1950 lentilele  microscoapelor au permis un studiu in detaliu al reactiilor plantelor la diversi stimuli.

Prof. Julian Huxley si T.C. Singh
Prof. Julian Huxley, biolog, si Dr. T.C. Singh, botanist, studiind miscarea protoplasmei la Hydrilla Verticillata (planta acvatica asiatica cu frunze translucide) si observand claritatea imaginii oferite de microscop, au hotarat sa incerce sa vada daca miscarea nu poate fi influentata de sunet. Pornind de la premisa ca protoplasma Hydrilla Verticillata isi incepe miscarea dupa rasaritul soarelui, s-a hotarat ca aceasta sa fie pozitionata langa un diapazon electric (la aproximativ 3m distanta), care a fost activat inainte de rasarit. S-a observat atingerea vitezei normale a protoplasmei mult mai repede decat in circumstante normale. Experimentul a continua cu amplasarea plantei langa un violonist care canta note langa aceasta. La o anumita inaltime atinsa de instrument s-a observat o noua accelerare a protoplasmei. Urmatorul experiment a constat in expunerea unei Mimosa Pudica la un cantec traditional indian cu tenta religioasa Maya-Malaya-Ganla-Raga. Peste doua saptamani a descoperit ca numarul stomatelor a crescut cu 66%. Epiderma a devenit mai groasa, iar celulele palisadice s-au alungit si s-au latit in proportie de 50% fata de normal.
Studiul a continuat pe multe plante, unele cu importanta economica sporita (susan, ceapa, ridichi, cartofi dulci etc.), fiecare specie fiind expusa timp de mai multe saptamani unei varietati de raga (una/experiment), cantate la diverse instrumente, cate jumatate de ora pe zi inainte de rasarit. Tonul era unul inalt, sunetele atingand o frecventa intre 100 si 600 Hz.
Prin acest experiment Singh a concluzionat ca sunetele armonice influenteaza cresterea, inflorirea, fructificarea si germinarea plantelor. De asemenea a incercat sa stimuleze cresterea plantelor prin dans, experimentele facandu-se pe margarete cu ajutorul unor dansatoare, in lipsa muzicii, vibratiile fiind transmise prin pamant. Acestea au inflorit cu pana la 2 saptamani mai repede. Pe langa cresterea majora a productivitatii (de pana la 60% in cazul unor specii), s-a observat si cresterea numarului de cromozomi la anumite specii de plante acvatice.

George Smith
In anii ’60, George Smith, un botanist si cercetator agricol sceptic in privinta influentei factorilor sonori asupra plantelor, a plantat porumb si soia in sere separate, sub conditii controlate, si a inceput sa experimenteze cu muzica.
Intr-o sera era redata 24 de ore pe zi Rapsodia Albastra de George Gershwin, plantele de porumb  fiind mai groase si mai verzi, cantarind in medie cu 40% mai mult decat cele neexpuse la muzica, iar cele de soia cantarind cu 24% mai mult. Uimit de rezultatele obtinute in sere, a hotarat sa experimenteze si in camp deschis, unde a cantat note lungi. Chiar si in cazul acesta (nu cantec, ci nota) s-a observat o crestere foarte mare a productiei, dar plantele din imediata vecinatate a difuzoarelor au suferit totusi la nivelul frunzelor. Desi convins de influenta pozitiva a sunetelor asupra cresterii plantelor, nu si-a exprimat o parere definitiva, planuind sa experimenteze in continuare.
inperspectiva.ro
George Milstein
George Milstein, un horticultor din New York, a ajuns la concluzia ca muzica ajuta plantele sa creasca. Sustinea ca secretul reusitei este un sunet de frecventa inalta  intercalat cu muzica. El sustine ca sunetele ar influenta deschiderea porilor, facilitand respiratia plantelor. A folosit muzica orchestrala din anii 70, pe care a si comercializat-o.
Acesta a observat, de asemenea, ca prin folosirea acestor metode unele plante infloresc mai repede, chiar si cu pana la sase luni.

Dorothy Retallack
Dorothy Retallack este cunoscuta mai ales pentru cartea “Sunetul muzicii si plantele”, publicata in anul 1973, compusa mai ales din experimentele stiintifice pe care le-a intreprins.
Primul experiment efectuat a fost inspirat de Muzak Corporation (care experimentau cu muzica de fundal in vederea obtinerii productivitatii, la oameni, in anii ‘40). Astfel, s-a incercat o expunere a plantelor la aceeasi muzica ,dar pe perioade diferite de timp, folosindu-se trei camere: una de control- in care muzica era absenta, a doua si a treia  in care aceeasi muzica era difuzata intr-un caz 3 ore/zi, iar in al doilea caz  8 ore/zi. S-a observat ca dupa 2 saptamani plantele expuse la 8 ore de muzica au murit, in vreme ce cele expuse la 3 ore au crescut de doua ori mai mari decat cele din camera de control, fiind si mult mai sanatoase.
Urmatorul experiment a mizat pe folosirea a doua genuri diferite de muzica pe aceeasi perioada de timp (jazz si rock, muzica indiana etc. ) in doua dintre camere, iar a treia a fost lasata in conditii normale. S-a observat ca in ambele cazuri plantele au crescut foarte mari, diferentele observandu-se mai tarziu, cand plantele expuse la rock, crescand haotic si indepartandu-se de sursa de sunet, s-au imbolnavit si in cele din urma au murit, in vreme ce cele expuse la muzica clasica au crescut in mod ordonat, inclinandu-se spre sursa.
Urmatorul pas a fost acela de a incerca sa se ajusteze calitatea sunetului. Facandu-se experimente pe muzica lui Jimi Hendrix, Vanilla Fudge si Led Zeppelin, s-a observat ca plantele continua sa se indeparteze de sursa de muzica. Presupunandu-se ca percutia le indeparteaza, s-a incercat inlocuirea tobelor traditionale cu unele metalice, care emit un sunet mai plin. Plantele s-au indepartat si asa de sursa, insa mai putin. O ultima incercare a fost acea de a inlocui, in acelasi cantec, percutia cu instrumente cu coarde (sunete si mai pline), rezultatul fiind ca plantele s-au inclinat spre sursa.

Podgorie din Toscana, Italia
Cercetatori de la Universitatea din Florenta au experimentat la inceputul anilor 2000, folosind muzica clasica intr-o podgorie din zona Toscana. Muzica difuzata a fost Vivaldi, Mozart si Haydn. Acestia au observat o crestere in dimensiune a plantelor expuse la muzica fata de cele neexpuse, insa studiul nu s-a concretizat intr-o teza finala, acestia ramanand rezervati.

Pearl Weinberger
La sfarsitul anilor 60 in cadrul Universitatii din Ottawa s-a incercat experimentarea cu muzica asupra plantelor. In urma expunerii semintelor si plantelor la sunete cu frecventa inalta, Dr. Pearl Weinberger a observat ca acestea isi pot tripla  cresterea. Experimentele s-au axat cu precadere pe grau, astfel incat guvernul american a fost direct interesat sa contribuie la efectuarea studiului. Acesta a continuat pe o ferma unde intr-adevar graul expus la muzica a avut o productie de 250-300% fata de productia normala.

Peter Belton
Peter Belton a experimentat cu ultrasunete (frecvente de peste 20.000 Hz- cca. 50 000 Hz) asupra porumbului. Principalul efect pe care l-a observat a fost disparitia larvelor, cultura supusa ultrasunetelor fiind mai sanatoasa decat cea de control.
Institutul de Ecologie Genetica (Institute of Genetic Ecology) -Tohoku University
Folosind secvente de 50 Hz si 100 Hz au reusit sa stimuleze germinarea si crestera radacinilor in cazul orezului si a castravetului. Efectele difera insa in functie de planta,  astfel incat zonele care se maresc (mai ales prin alungire) sunt altele.

Johan T.
Johan T. a experimentat la randul sau cu ultrasunete obtinand cresterea in dimensiune a plantelor supuse experimentului. Acest fapt este datorat accelerarii miscarilor intracelulare a cloroplastelor supuse anumitor secvente sonore stimulante.

Joel Sternheimer
Joel Sternheimer, fondatorul SRP (Secvente de Rezonanta a  Proteinelor), este un cercetator francez care a studiat la Princeton si a fost la randul sau foarte interesat de subiectul influentei muzicii asupra plantelor (subiect foarte popular la mijlocul anilor 70).
El a incercat sa compuna muzica ce stimuleaza plantele in mod cat mai benefic. Modul in care a ales sa compuna nu a fost unul aleator, ci unul atent studiat, bazat pe un principiu ce a fost patentat. Fiecare nota corespunde unui amino acid dintr-o proteina, intreaga compozitie muzicala reprezentand proteina respectiva. De asemenea durata fiecarei note corespunde cu durata in timp real de care un amino acid are nevoie pentru a se lega de urmatorul. Aceasta rezulta intr-o secventa de sunete unica ce se armonizeaza perfect cu structura interna a plantei, generand cresterea acesteia si soldandu-se cu o sporire a productivitatii. Desigur, secventa difera in functie de tipul de planta si de proteina ce o caracterizeaza.
Unul dintre experimentele pe care se bazeaza pe aceasta teorie a fost efectuat pe tomate. Astfel, tomatele expuse unor astfel de secvente de rezonanta au crescut de doua ori si jumatate mai mari decat cele crescute in conditii normale. In plus, unele dintre ele erau si mai gustoase, fiind mai dulci. Se pare ca secventa de rezonanta a stimulat cu precadere eliberarea principalului promotor de crestere a tomatelor, cytochrom C, dar si  a thaumatin, un indulcitor proteic. In plus, cercetatorul sustine ca a eliminat posibilitatea aparitiei virusului mozaic prin inhibarea unei anumite enzime de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta. Acesta a fost rezultatul expunerii tomatelor la un cantec format din 6 molecule, vreme de 3 minute zilnic.
Trebuie insa avut in vedere faptul ca Sternheimer recomanda ca aceste melodii sa nu fie interpretate de muzicieni langa plante, in cazul experimentului cu rosii cel care a interpretat secventa de rezonanta pentru cytochrom C avand dificultati in a respira (din cauza rezonantei). In acelasi timp este insa de retinut faptul ca se incearca elaborarea unor astfel de secvente destinate exclusiv omului, avand proprietati terapeutice (Sternheimer a compus spre exemplu o piesa care faciliteaza absorbtia de calciu).

Yannick Van Doorne
Yannick Van Doorne este un cercetator belgian care face experimente pe baza principiilor enuntate de Sternheimer. Astfel, el a aplicat secventele de rezonanta in cazul mai multor plante, folosind intervale diferite de timp si perioade diferite de expunere. Si in cazul experimentelor acestuia, rezultatele au fost unele uimitor de pozitive. Astfel, in cazul primului experiment, prin expunerea plantelor la secvente de rezonanta vreme de 6 minute in fiecare zi, timp de 2 luni, a obtinut o crestere a acestora cu 20% fata de normal. Un alt experiment a fost facut pe trandafiri, acestia fiind expusi vreme de 30 minute pe zi, observandu-se o crestere semnificativa. In plus, s-au efectuat experimente si pe trandafiri bolnavi, in stare de degradare avansata. In cazul acestora efectul de crestere a fost dublat de un efect regenerativ.

Plantone
Este o inventie japoneza care detecteaza plantele mofturoase la anumite genuri muzicale. Prin aplicarea unor electrozi, in momentul in care planta este stimulata, aceasta poate sa iti arate prin interfata aparatului daca este fericita prin beculetul rosu sau daca este indiferenta sau nefericita prin beculetul verde.
inperspectiva.ro
Cercetarile continua cu siguranta, chiar daca noi nu auzim zilnic de ele, fiind mai ocupati cu iuresul vietii agitate pe care o traim. Dar, daca ne dam putin in spate, incercam sa privim detasat si manifestam compasiune si armonie, vom avea supriza sa sesizam “sunetul” care ne inconjoara, si nu ma refer la radio, claxoane, vorba umana, latratul cainilor sau soneria de la telefon. Ci acel “sunet” din care suntem conceputi, care se regaseste in fiecare structura moleculara, de la carne si muschi, la fier beton, frunza sau ou: “sunetul” creatiei. Iar organismele vegetale par a fi unele din primele melomane sosite la acest spectacol uluitor al Universului.

#5
TibiBZG

TibiBZG

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 286
  • Înscris: 17.09.2014

 exceswater, on 15 martie 2018 - 16:44, said:

Glumești desigur

Partea 1:

https://www.google.r...5B8uykwWB5K_4BQ

partea 2

https://www.google.r...iw=1920&bih=923

Uite așa ca idee


Dan Mihele - Student Facultatea de Horticultura Bucuresti
Muzica si plantele

Daca respectam lumea ce ne inconjoara, ajungem sa fim mult mai atenti la detalii. Eu sunt un om impresionat de lucrurile simple si cred ca raspunsul pe care il cautam este chiar in fata noastra, dar nu suntem in stare sa il comprehensam. Am studiat muzica 10 ani si pot sa spun ca aceasta influenteaza oamenii, dar daca privim mai de aproape, pot sa spun ca influenteaza dezvoltarea intelectuala, structura gandului, si de ce nu, substante organice, care duc la diverse rezultate in corpul nostru.
Dar are muzica si un efect asupra organismelor vegetale? Am facut in cadrul Cercului Stiintific Hortus Magicus munca de cercetare pe acest domeniu sa vad unde ne aflam in acest moment si de unde s-a pornit. Aici este ce am gasit:
inperspectiva.ro
Jagdish Chandra Bose
A fost primul cercetator ce si-a pus aceasta intrebare. El a studiat dupa Hertz undele elecromagnetice descoperind microundele si a pus bazele radioului. Folosind o aparatura foarte sensibila acesta a demonstrat ca plantele reactioneaza electric la anumiti stimuli (rani, agenti chimici ), nu cum se credea pana atunci ca acestea ar reactiona chimic.
De asemenea a studiat actiunea microundelor in tesuturile plantelor si schimbarile produse de acestea la nivelul voltajului membranei (diferenta dintre potentialul electric dintre interiorul si exteriorul celulei). Datorita variatiei de nivel a voltajului membranei in anumite circumstante a ipotezat ca plantele simt durere, dar si afectiune...
Fiind convins de validitatea experimentelor sale, acesta a hotarat sa le faca publice la Royal Institute of London unde nu a fost, insa, apreciat. Experimentele au fost considerate excentrice si nu au mai fost aduse in discutie o vreme indelungata. Evolutia in domeniul tehnic, a permis studiul mai aprofundat al plantelor. Abia in jurul anilor 1950 lentilele  microscoapelor au permis un studiu in detaliu al reactiilor plantelor la diversi stimuli.

Prof. Julian Huxley si T.C. Singh
Prof. Julian Huxley, biolog, si Dr. T.C. Singh, botanist, studiind miscarea protoplasmei la Hydrilla Verticillata (planta acvatica asiatica cu frunze translucide) si observand claritatea imaginii oferite de microscop, au hotarat sa incerce sa vada daca miscarea nu poate fi influentata de sunet. Pornind de la premisa ca protoplasma Hydrilla Verticillata isi incepe miscarea dupa rasaritul soarelui, s-a hotarat ca aceasta sa fie pozitionata langa un diapazon electric (la aproximativ 3m distanta), care a fost activat inainte de rasarit. S-a observat atingerea vitezei normale a protoplasmei mult mai repede decat in circumstante normale. Experimentul a continua cu amplasarea plantei langa un violonist care canta note langa aceasta. La o anumita inaltime atinsa de instrument s-a observat o noua accelerare a protoplasmei. Urmatorul experiment a constat in expunerea unei Mimosa Pudica la un cantec traditional indian cu tenta religioasa Maya-Malaya-Ganla-Raga. Peste doua saptamani a descoperit ca numarul stomatelor a crescut cu 66%. Epiderma a devenit mai groasa, iar celulele palisadice s-au alungit si s-au latit in proportie de 50% fata de normal.
Studiul a continuat pe multe plante, unele cu importanta economica sporita (susan, ceapa, ridichi, cartofi dulci etc.), fiecare specie fiind expusa timp de mai multe saptamani unei varietati de raga (una/experiment), cantate la diverse instrumente, cate jumatate de ora pe zi inainte de rasarit. Tonul era unul inalt, sunetele atingand o frecventa intre 100 si 600 Hz.
Prin acest experiment Singh a concluzionat ca sunetele armonice influenteaza cresterea, inflorirea, fructificarea si germinarea plantelor. De asemenea a incercat sa stimuleze cresterea plantelor prin dans, experimentele facandu-se pe margarete cu ajutorul unor dansatoare, in lipsa muzicii, vibratiile fiind transmise prin pamant. Acestea au inflorit cu pana la 2 saptamani mai repede. Pe langa cresterea majora a productivitatii (de pana la 60% in cazul unor specii), s-a observat si cresterea numarului de cromozomi la anumite specii de plante acvatice.

George Smith
In anii ’60, George Smith, un botanist si cercetator agricol sceptic in privinta influentei factorilor sonori asupra plantelor, a plantat porumb si soia in sere separate, sub conditii controlate, si a inceput sa experimenteze cu muzica.
Intr-o sera era redata 24 de ore pe zi Rapsodia Albastra de George Gershwin, plantele de porumb  fiind mai groase si mai verzi, cantarind in medie cu 40% mai mult decat cele neexpuse la muzica, iar cele de soia cantarind cu 24% mai mult. Uimit de rezultatele obtinute in sere, a hotarat sa experimenteze si in camp deschis, unde a cantat note lungi. Chiar si in cazul acesta (nu cantec, ci nota) s-a observat o crestere foarte mare a productiei, dar plantele din imediata vecinatate a difuzoarelor au suferit totusi la nivelul frunzelor. Desi convins de influenta pozitiva a sunetelor asupra cresterii plantelor, nu si-a exprimat o parere definitiva, planuind sa experimenteze in continuare.
inperspectiva.ro
George Milstein
George Milstein, un horticultor din New York, a ajuns la concluzia ca muzica ajuta plantele sa creasca. Sustinea ca secretul reusitei este un sunet de frecventa inalta  intercalat cu muzica. El sustine ca sunetele ar influenta deschiderea porilor, facilitand respiratia plantelor. A folosit muzica orchestrala din anii 70, pe care a si comercializat-o.
Acesta a observat, de asemenea, ca prin folosirea acestor metode unele plante infloresc mai repede, chiar si cu pana la sase luni.

Dorothy Retallack
Dorothy Retallack este cunoscuta mai ales pentru cartea “Sunetul muzicii si plantele”, publicata in anul 1973, compusa mai ales din experimentele stiintifice pe care le-a intreprins.
Primul experiment efectuat a fost inspirat de Muzak Corporation (care experimentau cu muzica de fundal in vederea obtinerii productivitatii, la oameni, in anii ‘40). Astfel, s-a incercat o expunere a plantelor la aceeasi muzica ,dar pe perioade diferite de timp, folosindu-se trei camere: una de control- in care muzica era absenta, a doua si a treia  in care aceeasi muzica era difuzata intr-un caz 3 ore/zi, iar in al doilea caz  8 ore/zi. S-a observat ca dupa 2 saptamani plantele expuse la 8 ore de muzica au murit, in vreme ce cele expuse la 3 ore au crescut de doua ori mai mari decat cele din camera de control, fiind si mult mai sanatoase.
Urmatorul experiment a mizat pe folosirea a doua genuri diferite de muzica pe aceeasi perioada de timp (jazz si rock, muzica indiana etc. ) in doua dintre camere, iar a treia a fost lasata in conditii normale. S-a observat ca in ambele cazuri plantele au crescut foarte mari, diferentele observandu-se mai tarziu, cand plantele expuse la rock, crescand haotic si indepartandu-se de sursa de sunet, s-au imbolnavit si in cele din urma au murit, in vreme ce cele expuse la muzica clasica au crescut in mod ordonat, inclinandu-se spre sursa.
Urmatorul pas a fost acela de a incerca sa se ajusteze calitatea sunetului. Facandu-se experimente pe muzica lui Jimi Hendrix, Vanilla Fudge si Led Zeppelin, s-a observat ca plantele continua sa se indeparteze de sursa de muzica. Presupunandu-se ca percutia le indeparteaza, s-a incercat inlocuirea tobelor traditionale cu unele metalice, care emit un sunet mai plin. Plantele s-au indepartat si asa de sursa, insa mai putin. O ultima incercare a fost acea de a inlocui, in acelasi cantec, percutia cu instrumente cu coarde (sunete si mai pline), rezultatul fiind ca plantele s-au inclinat spre sursa.

Podgorie din Toscana, Italia
Cercetatori de la Universitatea din Florenta au experimentat la inceputul anilor 2000, folosind muzica clasica intr-o podgorie din zona Toscana. Muzica difuzata a fost Vivaldi, Mozart si Haydn. Acestia au observat o crestere in dimensiune a plantelor expuse la muzica fata de cele neexpuse, insa studiul nu s-a concretizat intr-o teza finala, acestia ramanand rezervati.

Pearl Weinberger
La sfarsitul anilor 60 in cadrul Universitatii din Ottawa s-a incercat experimentarea cu muzica asupra plantelor. In urma expunerii semintelor si plantelor la sunete cu frecventa inalta, Dr. Pearl Weinberger a observat ca acestea isi pot tripla  cresterea. Experimentele s-au axat cu precadere pe grau, astfel incat guvernul american a fost direct interesat sa contribuie la efectuarea studiului. Acesta a continuat pe o ferma unde intr-adevar graul expus la muzica a avut o productie de 250-300% fata de productia normala.

Peter Belton
Peter Belton a experimentat cu ultrasunete (frecvente de peste 20.000 Hz- cca. 50 000 Hz) asupra porumbului. Principalul efect pe care l-a observat a fost disparitia larvelor, cultura supusa ultrasunetelor fiind mai sanatoasa decat cea de control.
Institutul de Ecologie Genetica (Institute of Genetic Ecology) -Tohoku University
Folosind secvente de 50 Hz si 100 Hz au reusit sa stimuleze germinarea si crestera radacinilor in cazul orezului si a castravetului. Efectele difera insa in functie de planta,  astfel incat zonele care se maresc (mai ales prin alungire) sunt altele.

Johan T.
Johan T. a experimentat la randul sau cu ultrasunete obtinand cresterea in dimensiune a plantelor supuse experimentului. Acest fapt este datorat accelerarii miscarilor intracelulare a cloroplastelor supuse anumitor secvente sonore stimulante.

Joel Sternheimer
Joel Sternheimer, fondatorul SRP (Secvente de Rezonanta a  Proteinelor), este un cercetator francez care a studiat la Princeton si a fost la randul sau foarte interesat de subiectul influentei muzicii asupra plantelor (subiect foarte popular la mijlocul anilor 70).
El a incercat sa compuna muzica ce stimuleaza plantele in mod cat mai benefic. Modul in care a ales sa compuna nu a fost unul aleator, ci unul atent studiat, bazat pe un principiu ce a fost patentat. Fiecare nota corespunde unui amino acid dintr-o proteina, intreaga compozitie muzicala reprezentand proteina respectiva. De asemenea durata fiecarei note corespunde cu durata in timp real de care un amino acid are nevoie pentru a se lega de urmatorul. Aceasta rezulta intr-o secventa de sunete unica ce se armonizeaza perfect cu structura interna a plantei, generand cresterea acesteia si soldandu-se cu o sporire a productivitatii. Desigur, secventa difera in functie de tipul de planta si de proteina ce o caracterizeaza.
Unul dintre experimentele pe care se bazeaza pe aceasta teorie a fost efectuat pe tomate. Astfel, tomatele expuse unor astfel de secvente de rezonanta au crescut de doua ori si jumatate mai mari decat cele crescute in conditii normale. In plus, unele dintre ele erau si mai gustoase, fiind mai dulci. Se pare ca secventa de rezonanta a stimulat cu precadere eliberarea principalului promotor de crestere a tomatelor, cytochrom C, dar si  a thaumatin, un indulcitor proteic. In plus, cercetatorul sustine ca a eliminat posibilitatea aparitiei virusului mozaic prin inhibarea unei anumite enzime de care acesta are nevoie pentru a se dezvolta. Acesta a fost rezultatul expunerii tomatelor la un cantec format din 6 molecule, vreme de 3 minute zilnic.
Trebuie insa avut in vedere faptul ca Sternheimer recomanda ca aceste melodii sa nu fie interpretate de muzicieni langa plante, in cazul experimentului cu rosii cel care a interpretat secventa de rezonanta pentru cytochrom C avand dificultati in a respira (din cauza rezonantei). In acelasi timp este insa de retinut faptul ca se incearca elaborarea unor astfel de secvente destinate exclusiv omului, avand proprietati terapeutice (Sternheimer a compus spre exemplu o piesa care faciliteaza absorbtia de calciu).

Yannick Van Doorne
Yannick Van Doorne este un cercetator belgian care face experimente pe baza principiilor enuntate de Sternheimer. Astfel, el a aplicat secventele de rezonanta in cazul mai multor plante, folosind intervale diferite de timp si perioade diferite de expunere. Si in cazul experimentelor acestuia, rezultatele au fost unele uimitor de pozitive. Astfel, in cazul primului experiment, prin expunerea plantelor la secvente de rezonanta vreme de 6 minute in fiecare zi, timp de 2 luni, a obtinut o crestere a acestora cu 20% fata de normal. Un alt experiment a fost facut pe trandafiri, acestia fiind expusi vreme de 30 minute pe zi, observandu-se o crestere semnificativa. In plus, s-au efectuat experimente si pe trandafiri bolnavi, in stare de degradare avansata. In cazul acestora efectul de crestere a fost dublat de un efect regenerativ.

Plantone
Este o inventie japoneza care detecteaza plantele mofturoase la anumite genuri muzicale. Prin aplicarea unor electrozi, in momentul in care planta este stimulata, aceasta poate sa iti arate prin interfata aparatului daca este fericita prin beculetul rosu sau daca este indiferenta sau nefericita prin beculetul verde.
inperspectiva.ro
Cercetarile continua cu siguranta, chiar daca noi nu auzim zilnic de ele, fiind mai ocupati cu iuresul vietii agitate pe care o traim. Dar, daca ne dam putin in spate, incercam sa privim detasat si manifestam compasiune si armonie, vom avea supriza sa sesizam “sunetul” care ne inconjoara, si nu ma refer la radio, claxoane, vorba umana, latratul cainilor sau soneria de la telefon. Ci acel “sunet” din care suntem conceputi, care se regaseste in fiecare structura moleculara, de la carne si muschi, la fier beton, frunza sau ou: “sunetul” creatiei. Iar organismele vegetale par a fi unele din primele melomane sosite la acest spectacol uluitor al Universului.

M-ai salvat!!!

#6
karax

karax

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 21,839
  • Înscris: 14.10.2017
Stiu ca exista un aparat care functioneaza cu unde gen wireless care indeparteaza fungii si bacteriile. Dar nu stiu cum se numeste. I-a facut reclama si la tv. Intr-o pauza din aia de teleshoping.

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate