Ce izolatie sa aleg? Comparatie intre materiale

birau1982, on 09 iunie 2021 - 15:37, said:

Zidurile din caramida sunt o punte termica destul de mare. Fura caldura de la interior si o trimit la elevatie si fundatie.

Doresc sa izolez o casa P+1, constructie noua din BCA 30 cm, tencuiala manuala cu multibat (atat interior cat si exterior) si nu stiu ce tip de vata sa aleg.
Avand in vedere grosimea zidurilor cred ca 100mm de vata este suficient dar intrebarea mea este: de care vata? ce producator? Am vazut diferente mari de pret intre Isover si Knauf sau Rockwool dar specificatiile sunt aproape identice.
Vata minerala bazaltica Isover PLE Plus 1000 x 600 x 100 mm - 21 lei / mp  
Rezistenta termica 2,6
Conductivitate termica 0,038
Vata minerala bazaltica Knauf Expert CFB 035, 1000 x 600 x 100 mm - 43 lei / mp
Rezistenta termica 2,85
Conductivitate termica 0,035
Ma puteti lamurii va rog frumos. Voi ce recomandati?

tu compari mere cu pere.
banuiesc ca te referi la fatada. atunci iti trebuie o vata minerala destinata pentru ETICS.
de ex. Isover PLE Plus e folosita pentru goluri interioare si pod, Knauf Expert CFB este pentru fatade.

Y0samiteSam, on 15 iulie 2021 - 23:45, said:

Ideală ar fi orice vată bazaltică de tip „dual density”, adică cele dedicate sistemelor ETICS, după spunea și laffin, deoarece au la exterior un mic strat mai dens care le conferă rezistență, iar la interior sunt mai puțin dure, ceea ce permite o bună compensare a denivelărilor peretelui...

Esti sigur ca poate compensa denivelarile peretilor?

Eu mai repede as crede ca daca are miezul mai moale in timp se poate lasa daca nu o dibluiesti ca la carte, de la propria greutate...

danciusergiu84, așa am înțeles din unele discuții regăsite online, dar este probabil să fie ceva eronat, acum că mă gândesc mai bine după intervenția ta. Am căutat în documentația oficială și producătorul nu include această informație, deci ea provine strict de la utilizatori...

În mod cert vata bazaltică trebuie susținută cu dibluri, în configurația indicată de către producător. Aici este o diferență semnificativă față de polistiren, în cazul căruia unii producători permit ori mai puține dibluri, ori afirmă că nu este nevoie de dibluri pentru construcții P+1.

Dacă cineva se folosește de dibluri pentru a nivela vata prin comprimare face o eroare gravă deoarece îi reduce astfel capacitatea de izolare termică...

Edited by subss, 16 July 2021 - 20:43.

Am inteles, aveti dreptate...ma uitam la doua lucruri complet diferite.

subss, on 16 iulie 2021 - 20:37, said:

Producatorii spun ca nr. de dibluri la o placa de vata e proportional cu regimul de inaltime, ceea ce imi zice ca vata este capabila sa se auto sustina fara dibluri in regim static, fara vanturi.

Diblurile au rol de protectie la fortele de suctiune al vantului, adica pe o fatada vantul face presiune si pe cea opusa exercita o depresiune care smulge aceste placi. Forta de smulgere de direct proportionala cu inaltimea deoarece la inaltime mai mare viteza vantului creste, de aceea la P+1 nu se acorda atentie diblurilor nici la vata nici la polistiren.

Din considerentul smulgerii placilor de izolatie de catre vant, nu se face diferenta la nr. de dibluri la polistiren fata de vata.

In mod normal vata de fatade are proprietatea sa se autosustina, de aceea vata dual density ce are miezul mai slab mi-ar da emotii daca nu as diblui-o ca la blocuri adica ca la un regim mare de inaltime. Ideea e ca am prins miezul interior la dual density in mana si mi se pare fragil, cred ca tocmai pentru ca are densitate mica, iar stratul tare din exterior se comporta ca o saiba daca placa e stransa pe perete cu dibluri, deci are rol sa o tina pe pozitie prin efect de saiba.

Sunt curios Rockwool cate dibluri recomanda pe placa la P+1, fata de Knauf?

Edited by danciusergiu84, 17 July 2021 - 08:01.

danciusergiu84, on 17 iulie 2021 - 07:57, said:

Cred totuși că vata este mult mai probabil să se deformeze decât polistirenul dacă nu este susținută corespunzător, chiar și în regim strict static, având o rezistență la compresiune mai mică, dar o greutate mai mare, în general (caut documentație în legătură cu folosirea ei la interior în aplicații atipice și cerințele de susținere cu dibluri în acest caz dar, din păcate, nu găsesc nimic).

Quote

Montajul prin metoda de fixare în puncte și benzi perimetrale este probabil mai puțin eficient sub acest aspect decât cel prin aplicarea adezivului pe toată suprafața.

Ar putea fi folosite mai puține dibluri atunci când se aplică adeziv pe toată placa?

Quote

Rockwool zice: depinde - „Numărul  de  dibluri  variază  în  funcție  de  înălțimea  clădirii  și suprafața respectivă, precum și de zona de vânt și gradul de expunere a clădirii. Se recomandă oricum cel puțin 5/6 dibluri pe m2. „ Numărul  de  dibluri  trebuie  stabilit  printr-un  calcul  static  care va ține seama de amplasarea clădirii și forțele vântului. Forța vântului este mai mare pe marginile clădirii, drept pentru care în aceste zone este nevoie să se distribuie un număr mai mare de dibluri.”

Knauf este mai lapidar: „Cu bormașina se fac găurile pentru a introduce diblurile ce vor asigura stabilitatea plăcilor. Se recomandă minim 5dibluri/mp. După fixarea diblurilor, utilizați un ciocan de cauciuc pentru a le introduce până la capăt. Grosimea și lungimea diblurilor se alege în funcție de tipul de zidărie și respectiv de grosimea materialului termoizolant.”

Dupa ce am citit ultimele doua posturi parca imi vine sa renunt la vata in favoarea polistirenului. M-ati pus pe ganduri.
Cred ca era mai bine daca nu tencuiam casa pe exterior; spun asta gandindu-ma la fixarea diblurilor.

E clar ca orice casa se tencuieste exterior daca o vrei buna.

Diblurile tin in beton, in caramida doar daca se da gaura fara percutie. Erau poze pe un jurnal, daca  se dau gauri cu percutie diblul mai ramane prins doar intro pelicula subtire de caramida in peretele exterior, practic cand burghiul iasa din acest perete gaura explodeaza, dar si restul de nervuri prin care trece.

Am vazut casa la care jumatate de dibluri le puteai scoate cu mana afara, doreii acopereau cu adeziv si armare sa le tina de forma acolo, nu mai zic ca izolatia era pe mamaligi.

Deci corect e tencuit exterior, pat de adeziv, si dibluri macar pe colturi unde e beton. In caramida gaurile se dau doar fara percutie, altfel diblurile devin doar punte termica. Nu conteaza materialul izolatiei.

Edited by danciusergiu84, 18 July 2021 - 00:24.

Cum se dau găurile pt dibluri in cazul unei construcții din BCA?

Tot fără percuție se dau găurile și în BCA, exact precum în cazul blocurilor ceramice...

Dar dacă vrei să pui polistiren peste BCA, aceste materiale fiind mai puțin compatibile (prin prisma permeabilității diferite la vapori), efectuează mai întâi niște calcule în Ubakus (varianta demo, gratuită), astfel încât să determini cât condens se va produce în termoizolație.

Cu cât introduci mai multe date corecte (temperatura/umiditatea - interior/exterior, structura exactă a pereților, caracteristicile de conductivitate termică și permeabilitate la vapori ale materialelor), cu atât vei primi estimări mai aproape de realitate.

Nu te speria că se formează condens în combinația BCA-polistiren, este normal. Problema este să nu se formeze prea mult.

Mulți devin sceptici imediat ce reiese din calcul un minim de condens, fără să citească ce presupune de fapt calculul respectiv (nu ajută nici faptul că explicația este în germană) și anume: condensul apare dacă sunt menținute condițiile respective, să zicem -15­­°C afară cu umiditate 80% și 23° în casă cu umiditate 50%, timp de 90 de zile!

Sub 1 litru de condens pe metru pătrat pe 90 de zile în acele condițiile extreme de mai sus este acceptabil după Ubakus, dar nu mai mult...

Dar, având în vedere că ai tencuit BCA-ul și pe exterior și pe interior, ai redus deja permeabilitatea la vapori a peretelui, ceea ce este foarte bine. Dacă mai folosești un glet tot pe bază de ciment și lavabilă cu permeabilitate redusă la vapori, deja nu prea mai are cum să se formeze prea mult condens în termoizolație.

Dacă totuși se formează, poți mări grosimea termoizolației. Condensul este redus semnificativ dacă se folosesc 20 de cm de polistiren în loc de 10 cm, de exemplu.

Un polistiren de calitate, folosit cu un adeziv de calitate aplicat pe toată suprafața plăcii, pe un perete desprăfuit și eventual amorsat, în principiu nu necesită dibluri pentru P+1. Poate doar la colțuri să pui câteva, pentru liniștea ta, fixându-le în stâlpii de beton, cum a zis și danciusergiu84.

Mulțumesc mult pentru informații, îmi sunt de mare ajutor.
Eu vreau sa pun vata peste BCA. O sa stau langa echipa care execută lucrarea sa mă asigur că adezivul este pus pe toată suprafața plăcii și "dibluri din belșug"

Cu plăcere!

Dacă pui vată bazaltică nu trebuie să-ți faci griji despre condens. Este o soluție mult mai bună pentru BCA, chiar dacă este ceva mai scumpă, atât drept preț al materialului în sine, cât și al manoperei.

Ce părere aveți despre vata de la Rocktherm?  100mm - 50 lei / mp

Y0samiteSam, on 24 iulie 2021 - 17:46, said:

Cred că ai și alte opțiuni, mai bune și mai ieftine. De exemplu, la 47.57 lei/m² găsești la Dedeman vată Rockwool Frontrock Casa, de tip dual density...

subss, on 24 iulie 2021 - 18:26, said:

Salut, merge si la interior?