Recunoașterea separărilor Ungariei și Transilvaniei de Austro-Ungaria

leogoto, on 10 martie 2018 - 12:51, said:

in latina, lux = lumina, si fero = purtator

Edited by criztu, 10 March 2018 - 13:26.

criztu, on 10 martie 2018 - 13:23, said:

te latinizezi rapid, bag de seama.
totusi care-i sursa si etimologia la "calauza", "calauzitor", ca sa zic asa.

criztu, on 10 martie 2018 - 13:23, said:

„Eu* , Isus, am trimis pe îngerul Meu să vă adeverească aceste lucruri pentru Biserici. Eu** sunt Rădăcina şi Sămânţa lui David, Luceafărul† strălucitor de dimineaţă.” apocalipsa 22:16

Esticul, on 13 februarie 2018 - 10:20, said:

Nu a existat nicio declarație de independență a Transilvaniei. Asta este o falsificare grosolană a istoriei, și ar trebui văzut dacă nu cumva acel document postat pe-aci cu așa-zisa „declarație de independență” nu este un fals grosolan, avînd în vedere că nu este un document cunoscut și este infirmat de desfășurarea evenimentelor istorice și de logica istorică.

Esticul, on 13 februarie 2018 - 10:20, said:

Ceea ce spui aici contrazice fățiș exact așa-zisa teză a „declarării independenței”! Păi dacă o „declaraseră”, ce mai aveau de împărțit cu ungurii, ce tratative și negocieri mai aveau de dus? Ceea ce s-a întîmplat acolo la acele tratative de la Arad nu arată decât infirmarea tezei „declarării independenței”. De altfel, ungurii nu le recunoșteau românilor vreun drept de a stăpîni asupra întregului Ardeal, avînd în vedere că ei mizau încă pe păstrarea integrității teritoriale a Ungariei (incluzînd Transilvania) și că ei pomeneau și despre alte naționalități cu drepturi la autodeterminare ca „maghiarii” și „sașii”.

criztu, on 09 martie 2018 - 20:47, said:

Jugul unguresc era o realitate cât se putea de concretă și directă asupra gîților românilor.
De-aia a fost atât de necesară unificarea românilor „ardeleni” cu România și întregirea teritoriului național.
Explică și istoricul Liviu Maior ...

Sursa citatelor de mai jos:
Liviu Maior, Mișcarea națională românească din Transilvania: 1900-1914, Editura  D a c i a, Cluj-Napoca, 1986

„La începutul secolului al XX-lea monarhia austro-ungară se găsea în faza imperialistă a dezvoltării sale capitaliste. Dezvoltarea social-economică inegală a diferitelor regiuni din imperiu apărea cu pregnanță pe  măsură ce economia țării avansa pe calea imperialismului. Deosebirile dintre cele două părți constitutive ale statului dualist își aveau originea în însăși evoluția lor istorică. În partea austriacă, sau Cisleithania, industria deținea un rol preponderent, pe când în Ungaria, sau Transleithania, agricultura a rămas ramura dominantă în economie.” (p. 20)

„Marea proprietate moșierească domina agricultura Ungariei, bucurându-se de sprijinul consistent al statului. Agricultura era însă dominată de menținerea unor puternice rămășițe feudale și odată cu acestea de o evidentă discrepanță în repartizarea proprietăților funciare. Marea proprietate era în majoritate în mâinile moșierimii maghiare și într-o proporție foarte redusă a unor moșieri români, slovaci, sîrbi etc. Recensămîntul din anul 1910 ne oferă tabloul sugestiv al repartizării marii proprietăți. Astfel proprietățile de peste 500 ha la români însemnau un procent de 5,7% față de cele maghiare care reprezentau 85,7%.  Dar și așa-zisa mare proprietate românească era foarte eterogenă. Predominau în primul rînd moșiile episcopiilor, ale  fundațiilor, și apoi urmau cele 24 de familii deținătoare a unor suprafețe de peste 1000 holzi (1 holz = 0,48 ha). (…) Această mare proprietate românească, cu mici excepții, s-a format cu ajutorul băncilor românești care au făcut împrumuturi pentru cumpărări de pămînt. Comparativ cu aceste proprietăți, cele deținute de mitropolii, episcopii și fundații erau cu mult mai mari. (…) Dar situația cea mai gravă o avea mica proprietate românească care deținea în marea ei majoritate suprafețe de sub 2,5 ha. Proporția românilor era de 70,5%, față de maghiari 18,9% și germani 5,1%. (…) Marea masă a populației românești era astfel reprezentată de către țărănimea săracă. Peste 1 milion de țărani aveau proprietăți pînă la 5 ha, iar dintre ei, mulți stăpîneau loturi sub 2,5 ha. Alături de aceștia, o pătură numeroasă o formau argații, lipsiți cu totul de pămînt, sau muncitorii agricoli a căror soartă, mai ales în timpul iernii, era deosebit de grea.” (p. 21-22)

„Abia 1/3 din venitul național se repartiza, în primul deceniu al secolului nostru, unui procentaj de 66% din populație, restul revenind marii burghezii industrial-financiare, precum și moșierimii.” (p. 23)

„În anul 1900, situația băncilor românești față de cele cu capital maghiar era într-o inferioritate elocventă. În Ungaria, procentul băncilor românești era de 2,85%, iar în Transilvania, fără Banat și comitatele de vest, era de 7,86%. Sașii, net inferiori numericește românilor, aveau în acel timp un număr de zece ori mai mare de bănci decât românii.” (p. 31)

„Nici funcționărimea românească nu a putut să se implice mai profund în mișcarea națională. Numărul lor era foarte redus în comparație cu al funcționarilor maghiari. Din cei 9541 de funcționari existenți în Transilvania, doar  199 erau români și aceștia neaparținînd sectoarelor cu putere de decizie.” (p. 40)

„Situația social-economică a românilor din Transilvania arată inferioritatea lor în cadrul statului maghiar. Ea reclamă de la sine lupta pentru îmbunătățirea soartei majorității populației românești, la care se adaugă lupta pentru drepturi politice. Izvorîtă din aceste realități social-economice, mișcarea națională românească, cu obiectivele sale majore, are un caracter progresist, democratic. Subjugarea economică îmbinată cu cea socială, face ca contradicțiile sociale să îmbrace și de această dată haina luptei naționale. Faptul că burghezia românească, formată în majoritate din intelectualitate, era într-un stadiu înapoiat de dezvoltare, că moșierimea, redusă numericește, era nemulțumită cu pozițiile politice deținute, permite coalizarea lor în lupta pentru drepturi naționale. Reprezentanți ai acestor categorii sociale au stat în fruntea luptei maselor de țărani asupra cărora apăsa jugul greu al dublei exploatări exercitate de statul burghezo-moșieresc.
Inferioritatea economică, ca de altfel și cea politico-culturală, demonstra cu claritate, pentru toate clasele și păturile sociale din societatea românească, că unica lor șansă de a dobîndi poziții corespunzătoare cu dezideratele lor era aceea a unirii cu România. De aceea se va realiza un consens deplin între aceste forțe sociale în privința necesității obiective a desăvîrșirii statului național român, menit să le asigure cadrul propice al dezvoltării social-economice și politice.” (p. 40-41)

Pai normal, Transilvania nu a fost niciodata sub administratie romana inainte de 1918. Si normal ca aveau ungurii si sasii mai multe.
Aici nu e vorba ca romanii nu au avut voie, cum insinuezi tu ca de obicei, ci nu au fost efectiv in stare.
Cine sa fie in stare daca ei stateau majoritatea in mediul rural. In nici o localitate, respectiv oras nu au fost majoritari.

Esticul, on 16 februarie 2018 - 23:12, said:

Nu exista nicio Transilvanie care să „declare” ceva. Comitetul PNR a vorbit în numele națiunii române din Transilvania și Ungaria, nu în numele unei așa-zise „Transilvanii”. Conducătorii românilor au vorbit în numele națiunii române, iar nu în numele unui așa-zis „stat independent” Transilvania. Nu doar că „Transilvania” nu era recunoscută de Ungaria, nu era recunoscută și nici cunoscută de nimeni. Nu exista, în fapt nicio „Transilvanie”; practic românii din Transilvania și părțile ungurești și-au proclamat dreptul de autodeterminare națională, iar acest drept a fost aplicat prin unirea cu națiunea română din România și cu statul român, atât a populației românești, cât și a teritoriilor locuite majoritar de ea. De altfel, Tratatul de la Trianon specifică foarte clar renunțarea regatului ungar la acele teritorii, nu vorbește de nicio „Transilvanie independentă”, pentru că așa ceva nu exista; inclusiv ungurii au sperat că la tratatele de pace, Ungaria își va fi păstrat integritatea teritorială și zona transilvanică ar fi rămas în continuare o parte a statului ungar.

Edited by Iochanan, 25 July 2018 - 19:37.

Esticul, on 09 februarie 2018 - 21:49, said:

Românii au făcut politică de autodeterminare națională, numai că singura cale realistă în care puteau uza de această politică era unificarea cu națiunea română din România și cu România. Altfel, puteau să aleagă să rămână în Ungaria, cu un anumit nivel de autonomie, însă românii au refuzat categoric propunerile ungurilor, pentru că au considerat că practic ungurii le-ar nega autodeterminarea națională; existau niște resentimente profunde și chiar o conștiință istorică a asupririi la conducătorii români, o conștiință națională și istorică originară, nu „prefabricată” de vreo istoriografie „național-comunistă”, și prin urmare românii au decis că trebuie să o rupă definitiv cu Ungaria. Numai că la fel de realist era că singura cale posibilă pentru autodeterminați era unificarea cu România, practic nu cred că vreo altă cale era posibilă sau ar fi căpătat vreo recunoaștere din partea cuiva. Asta ca să nu pomenim și de tratatele pe care România le încheiase cu Antanta, și în care era prevăzut dreptul României de a anexa Transilvania în caz de victorie. Ori știm că românii din România nu doar că au făcut război împotriva Puterilor Centrale, dar au și murit foarte mulți dintre ei pe fronturi. Jertfele românilor au fost în mod inevitabil un factor de legitimitate extrem de puternic, așa încât „balanța” a înclinat inevitabil înspre soluția unirii. Unirea a fost în același timp un act de libertate națională și în același timp o conformitate cu necesitățile istorice aproape implacabile; practic libertatea istorică s-a întîlnit cu necesitatea istorică. Iar asta a dat rezultatul aproape paradoxal, al alegerii libere (de unire) ca împlinire a destinului istoric. Destinul s-a unit cu libertatea umană! Iar libertatea umană a urmat calea destinului! Nu degeaba spunea cineva că a fost o „oră astrală”, pentru că, știm bine, „astrele” „guvernează” destinul. AȘA A FOST SĂ FIE!

WestPoint, on 25 iulie 2018 - 19:10, said:

Poti sa-i condamni ca au mictionat pe Regatul Regelui Arpad, ca l-au dezmembrat, avand in vedere ca imediat ce au facut-o au fost in stare sa preia toata puterea economica?

WestPoint, on 25 iulie 2018 - 19:10, said:

Poi și de ce nu au fost în stare ?
Nu pentru că n-au avut voie ?  

Aici te învârți în cerc

Aiurelile tale nu au nici o baza.
Transilvania si Banatul au ramas puternice si dupa 1918, si asta nu datorita romanilor ci a infrasticturii create de austro-ungari.
Imediat dupa ce au preluat romanii, Transilvania a decazut, ajungand aproape ca Moldova doar la o subregiune.
Regatul lui Arpad nu a fost in nici un caz dezmembrat de romani, de fapt romanii nu au dezmembrat nimic, niciodata, mai putin
pe ei insisi.
Dupa Regatul Ungar a urmat cel turc si cel austriac. Romanii au primit Transilvania cadou.

Morosanul, on 26 iulie 2018 - 10:21, said:

Nu au avut voie? Ce vorbesti?

Quote

Cum nu au avut voie daca au avut 2.85+7.86%?

Edited by WestPoint, 26 July 2018 - 10:26.

Revenind la topic, nu vad ce se urmareste aici.
Se ignora de fapt Compromisul austro-ungar din 1867?

Între anul 1000 și 1526, Transilvania a făcut parte din Regatul Ungariei.
Principatul Transilvaniei formațiune statală de sine stătătoare între 1526 și 1867.
Parte din Austro-Ungaria între 1867 și 1 decembrie 1918. Banatul sub administratie austriaca, Ardealul si Crisana sub administratie maghiara
Prin Dictatul de la Viena, între 30 august 1940 și martie 1945 o parte a Transilvaniei a fost înglobată în Ungaria, după care s-a întors la România..

Edited by WestPoint, 26 July 2018 - 11:16.

Sa notam:

- inainte de 1918 romanii din Ardeal, Banat, Crisana si Maramures nu erau in stare sa controleze economia din teritoriile in care traiau majoritar
[fie vorba intre noi, nici ungurii nu erau in stare sa controleze economia Ungariei fiind prea preocupati sa roada zabala austriaca; stiati ca intre Transleithania si Cisleithania se aplicau taxe vamale, de exemplu?]

- dupa 1918, romanii au fost in stare

Caz inchis

Edited by Mount_Yerrmom, 26 July 2018 - 11:50.

Gresesti.
Romanii au roz la zabala austriaca mai mult si mai sirguinciosi decit ungurii care si-au obtinut in 1848 independenta.
Romanii au facut contralevolutia la asta, sa ramina sub papuc.
Ungurii erau in stare sa controleze economia Ardealului, pentru ca austriecii controlau Banatul.

Quote

Respectiv intre Banat si Ardeal, exact ce spuneam eu. Austriecii nu puteau controla Ardealul care era sub administratie maghiara.
Nici nu prea erau austrieci in Ardeal si in admnistratie mai deloc.

WestPoint, on 26 iulie 2018 - 11:14, said:

Nu au făcut parte din regat.
habar nu ai tu ce a fost la anul 1.000, dar vorbești de parcă ai existat atui atunci.
Nu mai luați, bă, Ardealu!

WestPoint, on 26 iulie 2018 - 12:57, said:

Ți-a obținut ungurii independența in 1848? Cred că fumezi iarbă de ai asemenea vise.

Habar nu ai de istoria Ungariei si a Transilvaniei.

14 aprilie 1849:Dieta Ungară proclamă independența țării. După trei sute de ani de conducere otomană și astriacă, Revoluția de la 1848 izbucnise și la Budapesta,
ca rezultat al valului de naționalism revoluționar care trezise la viață întregul continent.

WestPoint, on 09 martie 2018 - 20:14, said:

Voiau si Austria si Ungaria, dar cercurile pretinse nationaliste de fapt marii tradatori ai Ungariei au avut puterea.

La fel a fost RF Iugoslava, unde tradatorii pretinsi nationalisti de fapt au mentinut toata Dalmatia la Croatia, apoi au mentinut o himera Bosnia-Hertzegovina, apoi au facut razboi cu Sua pana au zapacit poporul sarb si ca tara si ca nationalism.

Daca Au-Hu, ar fi actionat din timp si cu cap, cu drepturi egale, legi de ajutor pt romani si frontiera deschisa cu Romania, Au-Hu ar fi existat si astazi, dar tradatorii imperiului au avut castig de cauza. Acei tradatori urmareau doar bagarea Au-Hu in razboaiele Prusiei si altele contra otomanilor ori Rusiei, plus inrobirea slavilor si romanilor in primul rand.

Astia porniti pe razboi sunt adevaratii tradatori a proprilor natiuni si nu merita decat flegme pe mormantul lor si jet cu bolta cu tot cu rasa lor si mumiile lor!

WestPoint, on 26 iulie 2018 - 12:57, said:

Ej fuarte praf daca nu stii ca Banatul era sub administratie ungureasca

Si la fel de praf daca iti imaginezi ca ungurii controlau mare branza - ma rog, controlau mai mult decat romanii

Cat despre ros zabala, ia povesteste-mi cum a fost in 1867

WestPoint, on 09 martie 2018 - 20:14, said:

Praf, pulbere fina.