Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Asteroizii. Ce știm, cât știm și ce vom putea face dacă..?
Last Updated: Feb 20 2018 17:10, Started by
caiuscorneliu
, Feb 09 2018 19:52
·
0
#1
Posted 09 February 2018 - 19:52
Tocmai am auzit încă o știre care ne spune că în noaptea asta va trece un asteroid mărișor destul de aproape de Pământ. NASA ne asigură că nu reprezintă un risc și deasemenea că în următorul secol riscul de impact e nesemnificativ.
Mi se pare destul de hazardată prognoza atât de lungă având în vedere că o mică parte a acestor obiecte e monitorizată. Am înțeles că și asteroidul la care se referă știrea abia a fost descoperit. https://www.digi24.r...a-noapte-875291 Deci, cât știm și ce vom face în caz de... necaz? E destul de evident că suntem nepregătiți pentru un astfel de eveniment. Un eveniment care ne pune existența ca și specie în primejdie. |
#3
Posted 09 February 2018 - 19:59
Quote
ntru una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, după ce-şi scăldă copilul, îl înfăşă şi-i dete ţâţă, îl puse în albie lângă sobă, căci era iarnă; apoi îl legănă şi-l dezmerdă, până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu ea puţin pe gânduri ş-apoi începu a se boci cât îi lua gura: "Aulio! copilaşul meu, copilaşul meu!" Mama ei, care torcea după horn, cuprinsă de spaimă, zvârli fusul din mână şi furca din brâu cât colo şi, sărind fără sine, o întrebă cu spaimă: — Ce ai, draga mamei, ce-ţi este?! — Mamă, mamă! Copilul meu are să moară! — Când şi cum? — Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? — Îl văd. Şi? — De s-a sui mâţa, are să-l trântească drept în capul copilului şi să mi-l omoare! — Vai de mine şi de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i s-au sfârşit mititelului zilele! |
#4
Posted 09 February 2018 - 19:59
Dupa cum scade bursa de la NY.. parca in fiecare noapte ne trece cate un asteroid pe langa ureche...
Iar daca vine.. ce o sa facem? O sa pariem unde cade ... |
#5
Posted 09 February 2018 - 20:01
În caz de... necaz, ne împăcăm cu noi înșine și așteptăm resemnați să se întâmple inevitabilul.
Nu avem nicio putere... |
#6
Posted 09 February 2018 - 20:12
Aldulescu, on 09 februarie 2018 - 19:59, said:
Se incearca musamalizarea si prostirea populatiei. Edited by 86-APP, 09 February 2018 - 20:13. |
#7
Posted 09 February 2018 - 20:13
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Agdvt9M3NJA?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
|
#8
Posted 09 February 2018 - 20:27
#9
Posted 09 February 2018 - 20:27
La marimea estimata..intre 15 si 40 metri nu produce disparitia vietii pe Terra..In cel mai rau caz( o compozitie 99% fier) atinge solul si rade un sat de pe fata pamantului..Face acest lucru zilnic razboiul...Omenirea trebuie sa recunoasca ca suntem vulnerabili,Bruce Willis a imbatranit si nu ne mai salveaza...Si Norris la fel....IN fata acestui tip de "amenintare"...99% din cazul asteorizilor sositi din directia soarelui nu pot fi vazuti la timp..Cu toate ca,fie vorba intre noi..si daca ar vedea din timp un "pietroi" de fier de minim doi km diametru sosind...tot marunt din buze vom da....
|
#10
Posted 09 February 2018 - 20:33
86-APP, on 09 februarie 2018 - 20:12, said:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wAE0AVLzkA0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] ....asta unde se inscrie ? A prostiei desigur....mare noroc cã a fost spart...dar ozenee nu e....vîntul l-a rupt în douã.... Ce vîrstã are terra și ce ne face sâ credem cã exact în perioada asta dispare??? Teorie la fel de tare ca formarea lunii în urma coliziunii.... A focu' asteroid....perfect sfericã a rupt-o?!?!? Aaa...ba nu....în imponderabilitate și prin frecarea cu lipsa aerului s-a rotunjit... Edited by sarac.lipit, 09 February 2018 - 20:37. |
|
#11
Posted 09 February 2018 - 20:34
Evident, ăsta din noaptea asta e o joacă la nivel planetar. Problema este cu bolovanii mai mari. Întrebarea este cât de capabile sunt agențiile care-i monitorizează să o facă din timp. Și e o contradicție, se vorbea de asteroidul Apophis în anii trecuți care ne cam dădea emoții. Se calculase traiectoria și probabilitatea de impact peste vreo 15-20 de ani. Acum ni se dau asigurări că un secol n-avem grijă.
|
#12
Posted 09 February 2018 - 20:40
Ce stim, cat stim - irelevant.
Ce vom putea face daca... - mai nimic. Daca e sa vina "bolovanul" cel mare, atunci chiar s-ar duce dracului forumul asta, sau aveti un server si pe ISS? Like a mf, la asta nu m-am gandit. Edited by ericmario, 09 February 2018 - 20:43. |
#13
Posted 09 February 2018 - 20:44
caiuscorneliu, on 09 februarie 2018 - 19:52, said:
Deci, cât știm și ce vom face în caz de... necaz? E destul de evident că suntem nepregătiți pentru un astfel de eveniment. Un eveniment care ne pune existența ca și specie în primejdie. |
#14
Posted 09 February 2018 - 20:51
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wst9b1m_8o8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Nu este foarte mic , poate produce multe probleme daca intra in atmosfera. Se numeste 2018 CC . Nu putem face nimic din pacate. Vitezele cu care se deplaseaza depasesc cu mult posibilitatile oamenilor de a le intercepta sau distruge. dustanta data de astronomi variaza in functie de sursa , intre 55.000 si 65.000 km , ceea ce reprezinta o distanta foarte mica . A fost descoperit foarte recent din cauza dimensiunilor mici. Practic , pamantul are o cohorta de astfel de asteroizi care se invart in jurul lui ...iar sistemul solar are mult mai multi. Ei se invart prinsi de legile gravitatiei pe orbite aproape fixe si din cand in cand se nimeresc in acelasi loc cu cate o planeta a sistemului nostru solar sau chiar cu soarele. Practic nu ne vaneaza ....vin la intalnire . Chiar si un meteorit de 1-2 km ( dar au fost unii foarte mari ) este greu de descoperit cu un telescop . Sistemul de detectie este sa se faca fotografii la anumite intervale si sa se suprapuna , descoperind astfel ce apare in pllus si unde ...stabilind traiectoria . dupa aceea se poate extrapola si calculatoarele pot sa "prezica" pe unde se vor deplasa in urmatoarele sute de ani . Sansele reale sa ne loveaasca sunt mici chiar si pentru asteroizii din sistemul nostru solar ...cei din afara lui avand sanse teoretice doar sa se intalneasca cu noi . |
#15
Posted 09 February 2018 - 21:00
|
#16
Posted 09 February 2018 - 21:02
Abia de la 1 km în sus (diametrul guguloiului) devine o problemă globală impactul cu Terra. La 10 km deja e o catastrofă planetară, cu extincții. Până vine unul d-ăla, ne chinuim cu statistica și aflăm de la ea că un asteroid (sau ce dreaq o fi fost, rest cometar etc.) gen Tunguska vine o dată la suta de ani. Poate și un Celiabinsk, deși a fost ceva mai mic și cred că sunt ceva mai deși.
În ciuda faptului că se bat cu cărămida în piept, oamenii nu prea au ce face în cazul venirii unuia de peste 1 km. Chiar și mai mici de-atât și tot nu-i poți opri/dezintegra. De fapt, a-l dezintegra în apropierea Terrei, ar însemna să faci chiar mai mult rău decât guguloiul însuși, fiindcă ai transforma o problemă mare în multe probleme ceva mai mici. Să-i mulțumim lui Jupiter (planeta, nu zeul) , care acționează ca un fel de aspirator spațial gravitațional pentru planetele interioare și le protejează astfel, că dacă n-ar fi el, am avea vizite mult mai dese și, mai ales, mult mai consistente... Edited by ursamajor, 09 February 2018 - 21:08. |
#18
Posted 09 February 2018 - 21:10
Cel mai mare pietroi care zboara pe langa urechea romanului e Liviu Dragnea.
In alta ordine de idei; daca e sa vina, e ca si cutremurul, important e sa nu ne gaseasca in chilotzi... |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users