ING inchide divizia de private banking

Grupul olandez ING a decis să închidă de la 1 ianuarie dizivia de private banking, primul servciu specializat de acest gen lansat pe piaţa românească acum mai bine de 15 ani. Pentru ca un client român să intre în acest serviciu şi să beneficieze de condiţii speciale de administrarea banilor trebuia să aibă de la 500.000 de euro în sus.
Duminică după-amiază ING a răspuns la solicitarea ZF de a comenta această decizie:

"ING România a lansat divizia de Wealth Management din dorinţa de a oferi servicii de private banking clienţilor săi cu venituri mari (clienţi cu portofolii în administrare de peste 500.000 euro), incluzând opţiuni de investiţii mai diverse. Dar schimbările comportamentale influenţate de criza economică au dus mai degrabă la un apetit prudent, dovedind că acest produs nu este încă potrivit României", a declarat Daniel Llano, Head of Retail ING Romania.

De asemenea, digitalizarea serviciilor bancare din ING a permis clienţilor de Wealth Management să aibă acces la portofoliul lor de fonduri mutuale direct din Home’Bank, simplificând maniera în care aceştia îşi gestionează finanţele, a adăugat el. "Prevăzând, totodată, şi noile reglementări legate de investiţiile complexe (impuse prin MiFID II), ING a decis să redistribuie clienţii de Wealth Management fie către segmentul de Retail ING, fie către colegii din ING Luxembourg care se pot ocupa în continuare de gestiunea unor portofolii mai complexe de investiţii."

Respectând în continuare modul de lucru al diviziei de private banking, fiecare client intră într-un proces de analiză cu relationship manager-ul său pentru a decide care este cea mai buna alegere pentru portofoliul său, spune ING.

Divizia de private banking a ING de la Bucureşti avea în administrarea câteva sute de milioane de euro. Existau şi conturi individuale de peste 20 de milioane de euro, conform informaţiilor vehiculate pe piaţa bancară.

În perioada de vârf înainte de criză, ING administra în divizia de private banking de la Bucureşti peste un miliard de euro.
Decizia este surprinzătoare având în vedere că banca olandeză se poziţionează în România pe servicii şi clienţi cu un anumit nivel financiar şi profesional.
Pe piaţă mai furnizează servicii de private banking BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania, iar sumele minime de intrare variază în funcţie de bancă.
Când a lansat serviciile de private banking în România, ING a creat în celebrul sediul de pe bulevardul Kiseleff o intrare specială unde cei care aveau banii în această divizie beneficiau de discreţie.
Primi milionari ai României, ce care nu şi-au dus banii în afară în băncile elveţiene, au fost clienţii diziviei de private banking ai ING.

Povestea atacului
Atacul a inceput pe 29 septembrie si a durat exact trei saptamani. In prima saptamana, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 la 3,98. Nivelul maxim a fost atins pe sase octombrie. Lucurile s-au petrecut atat de repede incat BNR n-a mai avut timp sa calculeze interventia. A inceput sa vanda euro mascat, putin inainte ca in ecranele bancilor euro sa atinga 4 lei. BNR nu stia cu cine se confrunta si nici cat va fi nevoita sa dea din rezerva.
La finalul primei saptamani de interventie cursul coborase abia la 3,8. Iar nebunia parea sa nu se mai termine. In timpul zilei cursul cobora impins de BNR, a doua zi dimineata era din nou sus. Vineri, pe 10 octombrie contraatacul BNR este in impas. A dat atat de multi euro in piata incat limitele bancilor prin care intervine s-au epuizat.
Isarescu ia decizia unei interventii directe. La ora 13:00, la momentul anuntarii cursului de referinta, pe ecranele bancilor apare la vanzare BNR. Cursul scade de la 3,82 la 3,77. BNR amana 20 de minute anuntarea cursului oficial.
A doua saptamana a crizei valutare se incheie fara un castigator clar. Dar Banca Nationala mai avea in maneca un as - foamea de lei. Atuul unei banci centrale in fata unor speculatori care pot pune pe masa mult mai multe miliarde este controlul monedei nationale. Isarescu stia cati lei are in sistem si mai stia ca fara lei nu se pot cumpara euro, deci cursul nu poate creste.
Incepand de miercuri, 14 octombrie, dobanzile pe piata leilor au explodat. Au urcat de la 14% la 25, iar apoi la 60 si chiar 80%. Vinerea trecuta, s-a facut o tranzactie la dobanda record de 150%. Speculatorii au avut nevoie de finantarea operatiunilor iar lovitura finala au primit-o cand s-au dus sa imprumute lei.
Nimeni nu stie exact cat si cine a pierdut. Cel mai vehiculat nume este al unei uriase banci elvetiene, care a provocat deja caderi masive zlotului polonez si forintului maghiar. Putin probabil sa-si fi acoperit pierderile din Romania. Vor mai urma astfel de atacuri? "Daca nu s-au fript suficient... bineinteles", a incheiat Isarescu.

La noi se vand bine saltelele! Intra in fix ce ramane dupa o casa sicevamasini de lux!

ING a trecut pe eficientizare dupa atacul speculativ pe leu din 2008, cand a pierdut MULT.

ABN AMRo s-a si restras din Romania dupa acest episod.

ING închide la Bucureşti divizia de private banking, o entitate care administra câteva sute de milioane de euro ai românilor cu bani. De ce a luat banca această decizie?

Nu e chiar o stire pentru romanul forumist, dar e un semnal ciudat.

Nu e chiar o stire pentru romanul forumist, dar e un semnal ciudat.

De fapt pe cei mai bogati i-au transferat la ING Luxembourg, iar ceilalti au fost trimisi la manualul Homebank.

Celelalte banci vor chiui de fericire

O auzi si tu?
Am pus si eu urechea pe sina si se aude venind una mare si frumoasa.