Sînteți de acord ca 15 martie să fie consacrată prin lege ca sărbătoare a comunității maghiare din România?

Quote

[...cenzurat de mine...] in ordine invers cronologica:
cf. DEX 2009
NAȚIONALITÁTE, naționalități, s. f. 1. Apartenență a unei persoane la o anumită națiune; cetățenie. 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni; caracter național. 3. Apartenență a unei persoane juridice, a unei nave sau aeronave la un anumit stat. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. nationalité, germ. Nationalität.
cf. Sinonime (2002)
NAȚIONALITÁTE s. v. cetățenie, supușenie.
cf. DEX 1998
NAȚIONALITÁTE, naționalități, s. f. 1. Apartenență a unei persoane la o anumită națiune; cetățenie. 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni; caracter național. 3. Apartenență a unei persoane juridice, a unei nave sau aeronave la un anumit stat. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. nationalité, germ. Nationalität.
cf. DN (1986)
NAȚIONALITÁTE s.f. 1. Calitatea unui individ de a aparține unei națiuni. ◊ Naționalitate conlocuitoare = comunitate de oameni cu aceleași caractere naționale, locuind pe teritoriul unui alt stat. 2. Caracterul specific, propriu al unei națiuni. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. nationalité].
cf. DLRLC (1955-1957)
NAȚIONALITÁTE, naționalități, s. f. 1. Comunitate de oameni cu aceleași caractere naționale, locuind pe teritoriul unui stat multinațional sau, ca minorități, pe teritoriul unui stat național. Grecii.. erau singura naționalitate din imperiul otoman cunoscută în Europa. GHICA, S. 93. ♦ (Învechit) Popor. Pînă a nu luci la soare, naționalitățile mocnesc veacuri. RUSSO, S. 77. 2. Totalitatea însușirilor specifice unei națiuni; caracter național; specific etnic. Colonii romani... se traseră în Munții Carpați, unde-și păstrară naționalitatea și independența lor. BĂLCESCU, O. II 12. 3. Calitatea unui individ de a aparține unei națiuni; cetățenie, supușenie. Majoritatea locuitorilor Republicii Populare Romîne sînt de naționalitate romînă.
cf. Scriban (1939)
* naționalitáte f. (d. național). Totalitatea caracterelor care disting o națiune, caracteru național. Supușie, calitatea de a face parte din cetățeniĭ unuĭ stat: Mulți Jidanĭ n’au nicĭ o naționalitate. Națiune, popor: naționalitățile din Austro-Ungaria în ainte de 1918.
cf. Șăineanu, ed. VI (1929)
naționalitate f. 1. ceeace constitue caracterul definitiv al unei națiuni; 2. origina celui ce face parte dintr´o națiune.
Sursa: https://dexonline.ro...#155;ionalitate
.
Observati ca, in ordine cronologica:
- in 1929 eram inca sub influenta miscarii nationale, asa cum sunt ultra-nationalistii maghiari astazi, fiindca se refera si la origine etnica (sensul 2.) dar numai ca un al doilea inteles
- in 1939 deja se facea deosebirea clara intre etnie si cetatenie, iar nationalitatea era clar legata de cetatenie (a se vedea exemplul cu etnia "jidanilor", care n-aveau nationalitate, adica cetatenie, dar este evident ca erau o etnie) Intrucat un dictionar trebuie sa explice si sensurile din textele mai vechi, se da si defintia de "natiune, popor", cu exemplul "naționalitățile din Austro-Ungaria în ainte de 1918", dar ca sens secundar si invechit, avand in vedere caracterul anacronic al acelui Imperiu, in care, spre deosebire de statele moderne, ar fi fost ridicol sa se vorbeasca despre o natiune austro-ungara.
- in 1955 e reflectata lingvistic conceptia comunista de stat universal al proletariatului, adica multi-national, si e relansata in forta confuzia intre natiune si etnie; nationalitate inseamna etnie, iar cuvantul etnie pare sa fi disparut din vocabular, in timp ce natiunea e definita doar ca natie, care e definita ca popor, ceea ce pentru comunisti insemna o forma inferioara si depasita de organizare a societatii (n-am mai dat citatele, ca sa nu incarc postarea si mai mult, dar puteti verifica)
- in 1986, expresia "nationalitate conlocuitoare" apare explicit, ca exemplu, dar in dictionarul de neologisme si deja ca un sens paralel cu "calitatea unui individ de a apartine unei natiuni", adica se face deosebirea intre cetatenii romani de nationalitate maghiara si natiunea maghiara; pe scurt, nationalitatea conlocuitoare e ceva deosebit, care nu mai face parte din nicio natiune
- in 2002, ca sinonime se mai gasesc doar "cetatenie", pentru sensul modern, si "supusenie", pentru texte vechi; sensul de etnie nu mai apare
- in DEX, atat in 1998, cat si in 2009, nationalitatea inseamna apartenenta la o "natiune; cetatenie", separate doar prin ";", in cadrul aceluiasi inteles primar (adica 1.) ceea ce inseamna ca apartenenta la o natiune si cetatenia nu sunt sensuri diferite, ci doar feluri diferite de a exprima acelasi inteles QED
In plus:
-- cand se refera la obiecte, nationalitatea inseamna apartententa la un anumit stat, fara legatura cu vreo etnie; de ce sa folosim sensuri diferite pentru obiecte si pentru persoane? nationalitatea oamenilor e apartenenta la un anumit stat, la fel ca nationalitatea obiectelor
-- bineinteles ca apare si o a doua definitie, generica, pentru sensuri folosite in texte mai vechi, asa cum e obligat sa ofere un dictionar exahaustiv, precum DEX, dar acel sens, pe langa faptul ca e secundar, generic si lapidar, nu face decat sa trimita la "natiune", al carui inteles e la fel impartit, de unde rezulta ca intelesul de care se agata ultra-nationalistii maghiari e limitat la mai putin de jumatate din jumatate, adica 25% din semantica, si anume partea secundara, invechita si... declarat comunista (inclusiv de catre interlocutorul nostru)
.
Familia cuvantului "etnic" descrie mult mai bine realitatea, fara riscul de confuzie,
dar ultra-nationalistii maghiari evita aceasta familie de cuvinte, dintr-un motiv foarte simplu:
nu exista expresii precum "zi etnica", "drapel etnic", "imn etnic" s.a.a.
ba nici macar expresia "teritoriu etnic" nu prea se foloseste.

Quote

Mai intai, germanici sunt si olandezii, si englezii ba chiar si scandinavii, asa cum romanici sunt si francezii, si italienii, si romanii...
Trecand peste aceasta noua confuzie [...cenzurat de mine...]
daca ar fi asa cum presupun ca ai vrut sa spui,
ar insemna ca austriecii si elvetienii de limba germana apartin natiunii germane,
de unde rezulta ca...
Austria n-ar avea dreptul la zi nationala, imn national, drapel national
ba nici macar la teritoriu national
fiindca toate acestea sunt drepturi unice si inalienabile ale "natiunii"/natiunii(?) germane, nu-i asa?
(prin analogie cu ale "natiunii" maghiare, atat de vehiculate pe aici)
Mai bine,
spunem ETNIA germana, care cuprinde marea majoritate a celor din natiunea germana, marea majoritate a celor din natiunea austriaca, mare parte din natiunea elvetiana...
astfel incat sa nu mai ajungem la confuzii, animozitati, pretentii anti-constitutionale, acuzatii de tradare si... chiar mai rau