operatie colecist

mama mea a suferit o operatie de extirpare colecist acum 2 sapt. (23 sept). a avut o colica biliara din data de 19 sept.seara (in urma ingerarii de sunca...). i-am zis sa ia anghirol si no-spa (eu am 1 data pe an crize de colecist-am o piatra de 8mm si cand o supar cu regimul alimentar se "revolutioneaza". imi trece cu anghirol si no-spa si regim alimentar drastic 2-3 zile, in rest mananc f.sanatos).

bineinteles ca nu a tinut deloc regim (pt.ea e ok sa manance ou cu unt...in colica biliara) si am ajuns in urgente cu icter. la eco NU s-a vazut nimic (desi laparoscopic s-a extras o pietricica de 9mm...nu stiu de ce se fac unii medici!). dupa operatia de extirpare colecist s-a vazut pe angiografie ca fluxul pe coledoc nu e ok, s-a procedat la extragerea a doua pietricele mai mici cu sonda endogastrica. medicul care a operat endogastric a zis ca a curatat tot. s-a externat vineri 29 sept.cu analize bune (scazuse bilirubina pana la valori normale).

dupa externare (facuta cumva la cerere ca nu mai rezista in spital, desi medicul voia sa ii mai faca o angiografie luni...da' a zis ca avand in vedere ca a scazut bilirubina a zis ca ii face angiografia cand ii scoate drenul de bila, in 3 sapt.de la operatie), cateva zile (3-4) a mancat bine si parea ca isi revine (mancarea este strict gatita de mine de regim, fara prajeli, cu multe legume, cu carne slaba, mai manca si iaurt degresat, banana, branza slaba)...dupa asta a inceput sa refuze mancarea (ca ii da senzatie de voma-am urmarit-o si nu e adevarat....ca ea nu mai vrea mancare de regim...ca nu va mai putea manca niciodata mancarea care ii place...d'astea )

cat pot stau, o hranesc "obligat". o urmaresc dupa masa si nici vorba de senzatie de voma...ba chiar e mult mai energica...

stiu ca sufera de depresie (mama mea NU a tinut vreo ora regim la viata ei, ii pare ingrozitor sa nu poata manca ce ii place si cand ii place...medicul a optat pt.laparoscopie pt.ca are si un debut de diabet tip2-chiar daca era constient ca va necesita si o a doua interventie endogastrica)

ce pot sa mai fac? medicul chirurg imi spune ca mai mult ca sigur e ceva psihic...o va interna din nou pt.analize, dar nu o poate hrani cu glucoza cu insulina la infinit...ce mai pot eu face?

in afara sa o hranesc obligat (gen: NU poti sa mori...NU poti sa imi faci asa ceva acum...). m-am gandit sa consult un psihiatru...dar medicul de familie mi-a zis ca totusi inca un tratament (deja urmeaza tratament pt.diabet2 si hipertensiune) nu crede ca mai poate duce (pt.ca totusi exista interactiuni intre atatea medicamente)...mama mea era o persoana extrem de rezistenta si f.puternica...dar parca acum nu mai are vlaga deloc...are doar 65 de ani

Se invata cu regimul, usor-usor. Trebuie rabdare din partea ta. Pune-o in contact cu persoane care au suferit, usor-usor o sa inteleaga. Nu fa pe nebuna cu ea, ca exact aia vei primi.
Bafta.

Soacra mea, soata mea si fiica mea au facut operatia asta. Pisici.

anknic, on 08 octombrie 2017 - 19:40, said:

Rabdare.
Maica-mea a fost operata in vara, are 74 de ani si a facut o decompresie de am crezut ca mor.
M-au sunat la 1.30 noaptea sa merg sa o calmez ca nu stiau ce sa-i faca, asta in conditiile in care a fost perfect normala pana la operatie.
I s-a extras laparoscopic peste 70 de calculi de diferite dimensiuni.
Dupa externare a facut si embolie pulmonnara, alta distractie.
Dupa o alta internare in regim de urgente pe cardio si rezolvarea emboliei incet incet a inceput sa isi revina.
Acum dupa aproape 3 luni de la operatie e refacuta fizic cu pofta de mancare dar are probleme cu memoria.
In rest isi poate desfasura activitatea normal potrivit varstei.
Deci rabdare si rabdare cu respectarea indicatiilor medicului.

mai degraba ar trebui s-o duci la un psiholog. psihiatrul ii va da cel mai probabil tratament medicamentos, doamne-fereste sa o tina ametita/amortita medicatia, ajungi sa-ti cada prin casa si dai in alte alea - fractura de sold de ex (la varsta asta osteoporoza e prezenta).
depresia a fost diagnosticata de un specialist sau tu crezi ca sufera de depresie ? care ar putea fi posibilele cauze, ai idee ?

am vorbit azi cu chirurgul, mi-a zis ca e exclus sa fie o cauza fizica...maine o interneaza sa ii faca analize si sa o hraneasca pe vena

sper sa o convinga sa manance, altfel voi avea nevoie de un psiholog care sa vina sa vorbeasca cu ea...

viotl, on 08 octombrie 2017 - 22:07, said:

Regim? Pentru ce?! Eu nu mi-am schimbat cu nimic alimentatia dupa operatia de colecist, mai iau din cand in cand cate un triferment, zimogen, panzcebil ceva.

anknic, on 08 octombrie 2017 - 19:40, said:

Situatia nu pare comparabila; am patit-o cand inca nici nu ma externasem dupa ce am ingurgitat un borcan mare de compot de prune; nu mai puteam nici sa respir. S-a mai repetat cand eram acasa la ceva timp. Cu timpul nu mai e nevoie de nici un regim; nu ma abtin de la mezeluri&junk, slanina, prajeli, alcool si ciocolata. Mai iau din cand in cand cate un triferment, zymogen, panzcebil, ceva.... La inceput trebuie putina atentie cu dulciurile, gasimile si fructele ca exista risc de diaree daca se sare calul. Dupa un timp cam dispare chestia asta.
LE
Operatia este ultima optiune si decizia nu trebuie luata de un chirurg, ala e tentat sa favorizeze cutitul. Nici o operatie nu este lipsita de posibile riscuri si urmari nedorite. Nu mai aduc in discutie mediul spitalicesc care e absolut ruleta ruseasca, traumatizant si umilitor. Pe alocuri chiar criminal...

Edited by 2003spirit, 09 October 2017 - 19:45.

NU vreau sa fac apologia ne/schimbarii alimentatiei anterioare operatiei de colecist...dupa operatie de litiaza. e suficient sa intelegi ca tocmai alimentatia aia te-a adus la operatie si ca uneori organismul dezvolta un neo-colecist din coledoc si alimentatia iti poate dezvolta iar calculi (calculii ii produce ficatul...care ramane...nu colecistul)...

azi a fost diagnosticata de catre un psiholog cu depresie medie. maine mergem la psihiatru. este internata in spital si hranita pe vena, cel putin dimineata...ca dupa-amiaza a mancat supa si branzica fara sa i se mai faca rau si fara sa vomite (probabil ca discutiile cu psihologul...si mai ales cu chirurgul-care i-a prezentat ecografie+tomografie+analize de sange ca sa o convinga ca NU e nimic fizic! au avut efect...). la mama depresia s-a declansat si din cauza constientizarii ca pur si simplu ar trebui sa schimbe cate ceva din regimul alimentar, ca nu vor fi alimente interzise...dar cu siguranta vor putea fi mancate doar ocazional, nu zilnic. oricum azi a concluzionat ca dat fiind faptul ca analizele de sange sunt in limite normale...dupa aproape post negru de 4-5 zile si ca dat fiind faptul ca NU a reusit sa-si dea peste cap organismul pt.ca e rezistenta...clar o duce minim 20 de ani fara reparatii capitale

anknic, on 10 octombrie 2017 - 19:48, said:

De acord, ocazional. Cred ca alimentele enumerate de mine mai sus chiar si cei sanatosi tot la ocazional ar putea sa le consume. Eu inainte de a imbunatati calitatea alimentatiei  am o problema cu cantitatea si orele tarzii ale meselor...

un intelept a zis odata: esti ceea ce mananci!

eu am de ani de zile o "pietricica" de 8.6 mm, nu creste, nu scade...e acolo si e a mea

dar am avut cateva crize ingrozitoare pana mi-am dat seama ca exista si trebuie sa "coabitam" cumva...de cand am schimbat modul de a gati chiar si sotului meu i s-au normalizat analizele (nu ca erau proaste...da' acum sunt perfecte!)

LE: am cerut operatie pt.ca mama era deja in icter mecanic! s-a vazut la angiografie ca nu piatra mare din colecist era problema, ci vreo 2 mai mici care s-au blocat in coledoc...probabil ca daca nu ar fi fost operata in acea seara...nu apuca dimineata...deja bilirubina era la cote alarmante...

Edited by anknic, 10 October 2017 - 21:48.

Asta se vede in culoarea urinwi, rgimul totusi tine loc tuturor pastilelor, diapare si diabetul.