Reciclarea - o necesitate sau o activitate dăunătoare mediului?

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 17:22, said:

Acoperitul gunoiuluil cu preshul nu e o solutie de reciclare durabila.. ideea ar fi sa acoperi doar ce se poate degrada efectiv, nu sa acoperi deseuri de plastic si sticla si sa faci partii si telegondole deasupra. Daca reciclatul s-ar rezuma doar la asta... am putea arunca deseurile in mine de carbune dezafectate. Reciclarea inseamna solutii durabile, adica refolosit tot ce se poate refolosi pana ajunge la stadiul de deseu natural degradabil.

zardato, on 16 septembrie 2017 - 16:32, said:

Eu m-am referit la nivel global, nu vorbesc despre România sau cazuri particulare. Defrișările legale se fac pe principiul tai un pom dar plantezi 5 în locul ăluia tăiat. Astfel, te asiguri mereu că ai păduri în creștere mai multe decât cele tăiate, iar fiind o disproporționalitate măricică, se acoperă și defrișările ilegale, care oricum sunt în scădere, pentru că nu prea mai poți tăia ca în codru fără să fii prins.

Hârtia se face din copaci. Un lanț de firme corecte tăietor > fabrică de hârtie asigură că ai mereu raportul ăla de un copac tăiat la unul plantat în funcțiune. Bagi un copac la fabrica de hârtie, știi că ai 5 care cresc, iar peste 100 de ani o să îi poți tăia și repeta procesul. Reciclarea îngreunează tăierea pădurilor, dar totodată îngreunează și plantarea lor. E o chestie care poate suna absurdă, înțeleg.


În altă ordine de idei, ce vorbiți voi cu sticlele date la magazin în Germania... După o vizită în Germania și Austria, am vrut să fac aceeași chestie în România. Nu-ți permite legislația să colectezi deșeuri la punctul de vânzare. De altfel nu-ți permite nici să pui un container pe care să scrii "PET-uri" și să-l gestionezi tu, pentru că nu ți se acceptă autorizarea activității de colectare a deșeurilor de la populație dacă nu ai infrastructură de societate care se ocupă cu salubrizarea. Adică nu ai voie să iei containerul ăla cu mâna, trebuie să dovedești la Agenția pentru Protecția Mediului că tu îi iei cu mașina specială. E simplu de făcut treaba asta, dar nu se dorește de la nivelul Ministerului, care oricum ține în brațe firmele de salubrizare acceptându-le modul ineficient în care fac colectarea.

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 17:22, said:

Pai e clar ca asa este.. dar nu asa se pune problema.. ci ca trebuie sa gasim solutii sa integram deseurile alea care zac sute de ani pana se degradeaza in ceva concret de care ne folosim.. de exemplu de integrat granule de plastic dur in mixtura de betoane sau alsfalt la autostrazi... adica sa facem ceva concret cu ele, in mod durabil, nu doar sa le acoperim cu pamant si gata...

Pe mine ma preocupa o intrebare - de ce hipermarketurile nu sunt obligate sa colecteze sticle si borcane de sticla pe care sa le trimita la producatori sa le refoloseasca la un nou ciclu de imbuteliere?

Edited by rosix, 16 September 2017 - 17:37.

rosix, on 16 septembrie 2017 - 17:31, said:

Cât timp pe tine ori pe generațiile viitoare nu te deranjează, care e problema? Practic mă refer, nu ideologic.

Jammalan-the-Prophet, on 16 septembrie 2017 - 17:27, said:

M-ai prins! Se știe că noi ăștia din domeniu nu ne bărbierim.

strongsss, on 16 septembrie 2017 - 17:03, said:

De fapt, singurii care fac reciclare sustenabilă știi care sunt? Băbuțele care vând lapte în sticla refolosită de 16 ori și oamenii care refolosesc ambalajele. Acum că n-o fi igienic, e partea a doua, dar aia e reciclare directă, care funcționează fără consum adițional de energie și resurse.

rosix, on 16 septembrie 2017 - 17:35, said:

Întreabă-i pe guvernanți. Mie mi s-a spus că nu te lasă legea. Nu vorbim de obligatie să colecteze. Vorbim de colectare din proprie inițiativă. Am zis mai sus că am vrut să fac asta la magazine pentru a eficientiza reciclarea directă și a scade costurile cu Fondul de Mediu, dar nu îmi permite legea.

Deșeurile au anumite codificări. Deșeurile municipale sunt toate cu 20. Când vezi codurile de deșeuri scrise pe pubele, pentru alea municipale o să ai 20 01 01 pentru hârtie, 20 01 39 pentru plastic, etc. Ei bine, tu ca firmă, ca să poți colecta deșeurile alea, trebuie să te autorizezi la Agenția pentru Protecția Mediului. Pentru deșeurile municipale, trebuie să faci dovada că ai infrastructură, mașini de gunoi, pubele, tomberoane, contract cu groapă de gunoi, stație de sortare, etc. Pentru celelalte deșeuri, care nu sunt de la populație, nu ai nevoie de mare infrastructură, dar tot ai nevoie de un loc în care să le ții. Doar că pe-alea nu le poți colecta efectiv de la populație, de pe stradă, pentru că deșeurile venite direct de la populație intră pe 20, iar pentru asta se ocupă cei de la salubrizare. Să nu cumva să-i deranjezi. Ar trebui să le colectezi la poartă.

Pe scurt, e imposibil să ai o autorizație de mediu în care să-ți scrie că poți colecta deșeuri de la cetățeni, în magazin. Asta de la mediu, probabil la Sanepid ai alte restricții care te împiedică.

Nemții, austriecii, nu știu, au reușit prin magie să facă asta. Au legislativ/executiv mai descurcăreț, le-au făcut cadru legal ce le permite s-o facă.

Edited by SmurfK, 16 September 2017 - 17:54.

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 17:53, said:

Problema e una de natura morala.. Gunoiul ala nu a fost acolo cand a creat Dumnezeu Pamantul iar noi oamenii trebuie sa ne depasim conditia de simpli producatori de fecale ... neregenerabile.

Noi, ca specie, am avut un impact mult mai mare decât o grămăjoară de gunoi. Amprenta pe care ne-am lăsat-o asupra faunei e infinit mai drastică, dar asta ține de evoluție. A fost necesară pentru supraviețuirea și avansul speciei umane. Nici fundațiile clădirilor, miliardele de tone de construcții nu au fost de la "Dumnezeu".

Gunoiul rămâne acolo. Peste 50 de ani vom avea tehnologii mult mai bune de reciclare. Îl putem folosi atunci dacă dorim neapărat.

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 17:35, said:

Tu sigur locuiesti in Romania?

rosix, on 16 septembrie 2017 - 17:35, said:

am lucrat 12 la o fabrica de reciclat cauciucuri, Recipneu se cheama, cine este curios poate sa acceseze site-ul lor sa vada despre ce este vorba

a mers bine pana la criza, dupa 2012 este cu un picior in groapa

printre aplicatiile produsului era si asta cu mixtura in asfalt, s-au construit ceva drumuri cu asfalt cu adaos de cauciuc granulat, carosabilul dovedindu-se mai durabil si mai eficient la aderenta, problema era pretul, acesta crescand per km, venind criza, implicit lipsa banilor, s-a lasat totul balta

in toata treaba asta cu reciclatul principalul este banul, sa nu uitam ca reciclarea necesita subventii, daca exista bani, economia merge bine, se poate face reciclare si se vor gasii si solutii eficiente

Mai știu afaceri cu cauciuc care, la fel, nu merg. A fost o perioadă când puneam pavele de-alea de cauciuc peste tot. Nu știu ce s-a întâmplat de nu le mai folosim. Se mai folosesc ca zone antiderapante prin fabrici, holuri, dar nu sunt standard. Adică poți lua cauciuc de-ăla normal, e probabil mai ieftin.
De curiozitate. Ce făceați cu pânza aia care vă rezulta? Aia de lua foc dacă strănutai lângă ea. Pe unde o valorificați?

Subvenții pe reciclare nu prea sunt. Sunt mai mult pe ideea "reciclezi și plătești mai puțin" și mai au avantajul cu taxarea inversă. Firmele care plimbă hârtii aiurea, scuze, "firmele de preluare a responsabilității" câștigă cel mai bine din treaba asta, mult mai bine decât reciclatorii finali. Pentru că România.

În România, problema cu reciclarea e la nivelul absurdului. Suntem vai de capul nostru, nu reciclăm mai nimic, dar condițiile sunt cele mai aspre pentru firmele de colectare/reciclare. La nivelul UE există un Regulament, 333/2011, se referă la deșeurile metalice. El a fost gândit în felul următor. Tu, ești colector, colectezi deșeul, îl sortezi, iar mai departe tu nu-l mai vinzi ca deșeu către valorificatorul final, ci ca materie primă, dacă îndeplinește anumite condiții. Astfel, se reduc și costurile (nu mai plătești 3% la AFM), se reduce și birocrația, nu-ți mai trebuie acord de la Ministerul Mediului, APM să-l transporți în afara țării, se eficientizează transferul de la colector la valorificatorul final. La noi nu funcționează pentru că în Legea 211/2011, fiecare caz în parte trebuie decis prin ordin al ministrului, în baza unor studii de impact. Vrei să-i dai 10 tone de fier lui Fieren GmbH din Germania, trebuie să faci un studiu de impact care te costă câteva mii de lei și să aștepți câteva luni să vezi dacă primești acordul. Neamțul nu stă după tine, ia de la polonezi, unde poate lucra pe Regulamentul ăsta. România n-o să fie niciodată competitivă cu alte state la capitolul ăsta. Și de-asta nici nu merge reciclarea. Ce să faci cu ce reciclezi? Să le vinzi afară nu poți decât dacă ai cantități foarte mari, să poți să-ți acoperi costurile mai mari, să le reciclezi în țară nu prea ai pe unde. Ne jucăm de-a reciclarea.

zardato, on 16 septembrie 2017 - 19:36, said:

Tu pui problema izolat. Dacă o firmă defrișează într-o zonă, n-o să planteze neapărat tot acolo. Poate planta în altă parte. Dacă acolo s-au făcut defișări ilegal, nu înseamnă că gata, la nivel global doar așa se face. S-au mai potolit și cu CITES, și cu alte prevederi. O companie mare producătoare de hârtie n-o să-ți lucreze cu ăștia care defrișează ilegal, o să lucreze cu o firmă care face treaba pe bune. Așa că îți convine să-ți defrișeze ăia un hectar de pădure cât timp îți plantează cinci, decât să aștepți să-ți dispară și să te miri unde.

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 17:22, said:

tocmai asta spun. daca le acoperi . gazele se vor acumula si vor deveni periculoase. in timp, in zeci de ani, acoperite,  n-au cum sa nu se degradeze , crede-ma.
daca zici ca lucrezi in domeniul reciclarii, stii ca se vehiculeaza sume imense in domeniul deseurilor din ambalaje. daca banii aceia s-ar duce unde trebuie, in reciclare adica, s-ar vedea ceva.
apropo de cauciuc, si sticla se recicleaza. se utilizeaza in loc de nisip la betoane. se poate recicla mai mult la sticla ? da, daca s-ar face colectare selectiva.

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 22:08, said:

daca firmele astea, OTR, nu ar lucra cu Leo din strehaia, sau in fine, cu dusmanii sai, am fi departe

Edited by strongsss, 16 September 2017 - 22:47.

strongsss, on 16 septembrie 2017 - 22:55, said:

Sticla o faci din nisip. Ai nisip să-ți pui și-n cap. N-o să existe niciodată momentul în care v-om spune "la naiba, dacă nu foloseam noi nisip acum 50.000 de ani, acum aveam mai mult". Avem de-ăla. Sticla nu se descompune, rămâne cum e, nu emană gaze, nu face nimic. Nu face nici un sens reciclarea.

strongsss, on 16 septembrie 2017 - 22:55, said:

Problema cu OTR-urile este că nu prea ai ce face fără ele. Și-au mărit drastic prețurile (de vreo 5-6 ori mai mari) acum vreo 2-3 ani, când au avut controalele de la AFM și i-au amendat. Dacă ești producător de bunuri ambalate, îți e imposibil să iei înapoi bunurile alea ambalate și să-ți îndeplinești obiectivele. Practic, n-ai cum. Face sens în Germania, Austria, unde magazinele iau înapoi efectiv ambalajele. În România nu ai legal posibilitatea asta. Doar să faci contract cu altă firmă de salubrizare, să-ți pună o cutie de-aia de colectare și să te taxeze pentru ea, aprobările de la Primărie tot tu le iei. Merge la magazinele mari unde au în proprietate suprafață mai mare, dar la magazinele mai mici, nu.

Ăștia nu lucrează cu Leo de la Strehaia, lucrează cu reciclatorii mari din România. Iau pe hârtie surplusul ălora și-l dau ăstora mici care nu-și pot îndeplini obiectivele. Ei efectiv nu mută nici un deșeu, doar pe hârtie. Aici e absurditatea lor. Adică ele nu ar ajuta cu nimic colectarea.

Reciclatorii sunt reticenți în a lucra direct cu firmele, pentru că nu au norme de aplicare. Și pe bună dreptate, le e frică. Că legislația le permite asta, dar nu le dă nici o normă despre cum, în schimb le explică OTR-urilor cum să lucreze. Vin ăia de la AFM îi întreabă de ce n-au făcut o hârtie și de ce n-au viza pusă, le ard o amendă de ceva milioane și i-au pus în cur. Așa, dau surplusul OTR-urilor și ăia mai departe ăstora mici. Și astfel, OTR-urile fac o grămadă de bani fără să atingă efectiv un deșeu sau să influențeze cumva colectarea lor. Ei toți o ard "verde" dacă te uiți pe site-urile lor. În realitate ei doar fac bani de pe urma reciclatorilor de bună credință și a producătorilor care n-au efectiv alte soluții.

SmurfK, on 16 septembrie 2017 - 22:08, said:

la inceput se trimitea la groapa de gunoi, dupa un timp o fabrica de ciment si-a pus la punct sistemul sa corespunda la cerintele de mediu, modificari la cuptoare, filtre etc si o luau ei ca si combustibil iarcenusa rezultata o bagau in ciment

luau aia si cauciucuri taiate, asa numitele tyre chips, ca la un moment dat era acolo un munte enorm de tyre chips, zeci de mii de tone, ca nu se mai procesa pentru ca nu mai era loc sa depoziteze produsul, le ardeau cu sarma cu tot si bagau cenusa-n ciment

@SmurfK se vede ca esti la inceput in industria asta, si ai anumite suparari.  cum vad eu treaba . daca OTR nu ar lua hartii de la "distinsi oameni de afaceri din Strehaia", ar fi obligati sa ia hartii de la firmele care recicleaza pe bune, acele firme ar primi ecobonificatia, si treaba ar merge ceva mai bine. acum ecobonificatia este impartita intre Cina din Strehaia si cine trebuie de la OTR, AFM, APM, etc, iar firmele care fac reciclare nu primesc nimic.

reciclarea este o necesitate pentru ca trebuie sa iesim din zona nevoilor curente si sa ne gandim in viitor. oamenii ca rasa sunt foarte distrugatori cu mediul.
nu e in regula asa arucam gunoaie peste tot si sa ne distrugem habitatul. iti dai seama unde se va ajunge peste cateva sute de ani ? din pacate nici educatie nu avem dar nici conditii. dupa parerea mea, colectarea selectiva a gunoaielor este un bun inceput.  or mai fi si altele, nu stiu.

Edited by strongsss, 18 September 2017 - 21:12.

Nu știu, dar îmi lași impresia că nu prea înțelegi despre ce vorbești. Nu prea înțelegi ce-i aia "eco-bonificație", cine o dă și cui. Dacă firmele de reciclare nu și-ar lua "eco-bonificația", nu ar mai încheia contract cu OTR-uri, pentru că ar fi un contract din care ei n-ar avea absolut nimic de câștigat.

Tocmai asta vorbeam mai sus, că nu se mai aruncă gunoaiele peste tot, nu le mai zboară vântul să se înece delfinul cu ele, avem tehnologia să le stăpânim. Peste câteva sute de ani se ajunge unde suntem acum, mai mult sau mai puțin. Anumite gropi de gunoi se acoperă și se utilizează suprafața, altele se extind, iar altele se fac de noi. Ca suprafață "utilă", probabil ai avea mai multă.

La nivelul generatorului și colectorului, consider că o împărțire în fracție solidă și umedă ar fi arhisuficientă. Din fracția solidă s-ar putea recupera deșeurile care într-adevăr se pot recicla eficient, iar fracția umedă s-ar putea utiliza pentru recuperare de energie și cam atât.

Reciclarea asta strictă cam dă cu virgulă câteodată, dar încă o mai facem, mai mult din inerție și din dorința de a ne crede ecologiști. Cam cum e cu vânătoarea, când ai grupurile de "ecologiști" care ar vrea să nu mai existe vânătoarea, dar dacă pui pe hârtie ce efecte dezastruoase ar putea avea așa ceva, îți dă cu multe virguli. Ecologismul ăsta de ochii lumii e cel mai popular, iar, de multe ori, e dăunător.

analogia cu vanatoarea e buna. la mine la tara, deoarece nu se mai vaneaza porcii mistreti, acestia s-au inmultit peste masura si distrug culturile. inainte mistretii ziceau la fel: pentru ca nu mai atacam oameni, acestia s-au inmultit peste masura.
in legatura cu ecobonificatia, daca ar ajunge toata la colector, l-ar incuraja pe acesta sa stanga si mai multe deseuri. eu zic ca jumate din eco bonificatie e praduita. vezi ce s-a intamplat in 2015, din pacate fara o finalitate clara.
21 de companii româneşti şi multinaţionale precum Coca Cola Romania, Kaufland, Heineken, Bergenbier sau Holcim (vezi mai jos lista completă) s-au înţeles cu procurorii ca să scape de răspunderea penală. Corporaţiile au achitat taxă de ambalaje de 13 milioane de euro pentru deşeuri pe care au pretins că le-au reciclat. Pet-urile, cutiile şi cartoanele există în realitate şi, spun procurorii, au fost aruncate fie la gropi de gunoi, fie aiurea. Sunt gunoaiele pe care le vedem peste tot în ţară. sursa e aici

Tu confunzi eco-bonificația cu taxa de 2 lei/kg de ambalaj introdus pe piața națională.

Eco-bonificația e dată de OTR-uri către reciclatori și e stabilită după bunul lor plac. Ea ajunge automat la ei.


Problema acum câțiva ani a fost că OTR-urile s-au întins mai mult decât le-a fost plapuma. Ei au făcut contract cu reciclatorii la începutul anului, iar cantitatea efectivă de deșeuri pe care aceștia au putut s-o pună la dispoziție a fost mult mai mică decât cantitatea preconizată. N-au ținut cont de asta și au făcut multe contracte cu societățile care introduc deșeuri de ambalaje pe piața națională, contracte prin care ei au preluat responsabilitatea pentru o cantitate mai mare de deșeuri decât aveau efectiv disponibil de la reciclatori. De-acolo amenzile și toate chestiile nasoale. Practic, s-a reportat o cantitate de ambalaje reciclată mai mare decât cea reciclată efectiv. Iar asta a fost din vina OTR-urilor, că n-au știut să gestioneze toată treaba. Cu toate astea, operatorii care introduc ambalaje pe piață plătesc amenzile, indirect, prin majorările de preț pe care le-au impus OTR-urile.


Eco-bonificația de la OTR-uri ajunge la reciclator pentru că e pe contract. Dacă reciclatorului nu-i convine suma, poate spune "pa, n-am nevoie de contract cu tine". Eco-bonificația nu-i ceva ce poate fi "șmecherit" e pur și simplu o sumă stabilită de OTR-uri împreună cu reciclatorii pentru a putea prelua cantitatea de ambalaje în exces de la aceștia. Nu vine de la Guvern sau de la AFM, ci e un preț pentru un serviciu contractual.


Taxa de 2 lei pe kg de ambalaj se datorează către AFM de către operatorii care introduc ambalaje pe piața națională și nu reușesc să-și atingă obiectivele de reciclare prin reciclare directă sau prin predare de responsabilitate către OTR-uri și e cu totul altă mâncare de pește. Printr-un contract cu un OTR, societățile reușesc să-și atingă obiectivele de reciclare, nemaiplătind astfel cei 2 lei/kg.


LE: Acum, atunci când a fost problema, dacă tu zici că ar fi fost mai bine să dea eco-bonificația firmelor de reciclare decât ălora fictivi sau ce măgării au făcut ei... Nu cred că era posibil oricum. Ei stabilesc oricum prețul bonificației la începutul anului. Chiar dacă ar fi dat mai mult, nu vorbim de niște sume mari, să știi, care să-ți permită, ca reciclator, să faci investiții pentru a asigura o colectare mai bună. Adică e mărunțiș ce plătesc ei ca eco-bonificație, să nu zici că-l dai gratis, sub 100 lei/tonă pentru majoritatea deșeurilor. Și dacă ar fi dat sumă mai mare, reciclatorii n-ar fi putut să recicleze mai mult, tot aceeași cantitate, doar că trebuiau să refuze mulți clienți noi pentru încheierea contractului de preluare a responsabilității. Din punct de vedere al reciclării am fi fost fix unde suntem acum.

Edited by SmurfK, 19 September 2017 - 21:10.

Reciclarea în România trebuie rezolvată la nivel legislativ și executiv. Privații au mâinile legate în momentul ăsta.

Dacă eu mâine vreau să o ard ecologic, mă duc și cumpăr trei pubele, le pun la scara blocului și scriu pe ele Hârtie, Plastic, Metal, eu risc amendă de la Garda de Mediu pentru că desfășor o activitate ilegală. Cam ăsta e nivelul legislației în momentul ăsta, într-o țară care nu reușește să-și îndeplinească obiectivele de ani buni.