Chirurgia endoscopică a hipofizei
"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale. www.neurohope.ro |
Starea afectiva versus cognitie
Last Updated: Sep 09 2017 12:47, Started by
altnume
, Sep 09 2017 03:00
·
0
#1
Posted 09 September 2017 - 03:00
*Prin cognitie se intelege orice interpretare, identificare, reprezentare, semnificatie (si nu numai) referitor la ceva/cineva.
Se confunda procesul afectiv cu starea afectiva, se vehiculeaza ideea ca, o stare afectiva prin ea insasi (fara sa contina informatie, adica fara sa contina informatie cognitiva de identificare, de interpretare, de reprezentare sau semnificatii datoarate cognitivului superior gen gandire), influenteaza comportamentul cuiva (inclusiv in privinta a ceea ce si cum gandeste atunci, a ceea ce si cum interpreteaza, identifica si isi reprezinta atunci, a ceea ce si cum in general acorda semnificatie atunci). - Ce este o stare afectiva? Afectul, emotia, sentimentul, pasiunea,... sunt stari afective si nu includ nici un fel de cognitiv, nici cognitiv de interpretare, identificare, reprezentare, acordare de semnificatii. O stare afectiva nu poate fi exprimata cognitiv*, ceea ce se creaza cognitiv* "nu este stara afectiva", este "despre ea", interpretare, identificare, considerente, conventii (orice conventie este o creatie cognitiva*, chiar daca nu e considerata conventie ci axioma neinfirmabila, adevar absolut). - Ce este un proces afectiv? Procesul afectiv este de fapt unul afectiv-cognitiv si mai mult, unul de atentie si afectiv-cognitiv-volitional-motivational si chiar comportamental (si psihic atitudinal) integrator. Proces afectiv este atat mecanismul constient-subconstient prin care se integreaza psihic, treptat, scheme logice functionale de raspuns mai mult sau mai putin reflex la factorii stimulatori, cat si cel prin care se pune in miscare mecanismul creat, tiparul, ca raspuns la stimuli; el actioneaza determinand o atitudine psihica si comportamentul, inclusiv verbal (conform schemei logice functionale, designului subconstient al celui in cauza privitor la problematica respectiva). Atunci cand cineva datorita unei stari afective, are orice fel de atitudine psihica sau comportament verbal ori efectiv faptic-fizica, acea stare a fost una ce este parte a unui proces afectiv..., nu numai o stare afectiva. Exemplu de caz, Doi subiecti foarte apropiati se cearta si dupa aceea, la ceva timp, unul dintre ei simte o puternica stare de parere de rau ce il determina catre demersuri intru reconciliere si chiar la a isi cere iertare. Este starea parerii de rau in cauza o stare afectiva sau un proces cognitv*-afectiv-...? Ea in sine este o stare afectiva ce se mai numeste si regret; daca nu ar exista si o stare afectiva "regret" nu ar fi posibil regretul cognitiv*. Dar ceea ce il indeamna pe unul dintre subiecti catre reconciliere, este procesul cognitiv*-afectiv-..., legatura (cu acea persoana), tiparul, schema logica functionala cu toata incarcatura ei de cand s-a format si consolidat, schema conform careia este el setat atunci sa functioneze/reactioneze la simulul: "m-am/sunt certat cu...", "i-am vorbit urat", "m-am comportat total nepotrivit cu...". Starile afective (sentimente, emotii,...sau orice altceva ce din diferite motive nefondate, pe considerente spirituale sau altele, nu sunt considerate de catre cei in cauza stari afective) nu determina nimic, nici o rectie umana (dincolo de o contemplatie in uimire totala a intrinsecitatii lor de a fi, conform criptarii naturii lor), numai intrucat sunt insotie de cognitv*, se nasc reactii umane diferite de contemplatia afectiva in cauza. Oricarei stari afectiva, intru a se declansa, ii e necesar un stimul cognitiv, dar unul cognitiv de interpretare, identificare sau atribuire de semnificatie. Nici cel putin stimulul cognitiv senzitiv (detectia si discriminarea), fie si vizualizari, nu poate declansa vreo rectie afectiva, o stare sau proces afectiv, fara interpretare, identificare sau/si acordare de semnificatie (ai privi pierdut, in golul acelei senzatii-imagine) In SCM (chiar daca nu sunt considerate SCM), starea afectiva indusa/facilitata neconventional, include cognitiv* dinspre specialist, dinspre subiect sau ambele, cognitiv ce are rol de stimul declansator de stare afectiva in subiect sau cel putin de influentare puternica in creatiile cognitive* debitate atunci ori are rol de motivatie a specialistului de a aplica acel tip de inductie, cu specificul ei in speta respectiva. Edited by altnume, 09 September 2017 - 03:25. |
#2
Posted 09 September 2017 - 06:29
De ce au plâns așa multi oameni când au văzut filmul " Titanic "? Expluca--mi cu un limbaj netehnic, te rog.
Edited by cataspo, 09 September 2017 - 06:30. |
#3
Posted 09 September 2017 - 07:59
cataspo, on 09 septembrie 2017 - 06:29, said:
De ce au plâns așa multi oameni când au văzut filmul " Titanic "? Expluca--mi cu un limbaj netehnic, te rog. Când un critic ( nu critic de film, ci critic de societate ) a analizat fenomenul filmului Titanic, a arătat cum acest film poate impresiona doar persoanele care se asociază într-o oarecare măsură cu lumea reprezentată acolo : adică oameni superficiali şi nevrotici, care în acelaşi timp fac o dramă din totul şi nu se înţeleg nici pe ei înşişi, nici pe ceilalţi, dar aleargă, se ceartă, se iubesc, se uită, se isterizează, totul este un haos, dar lor li se pare că trăiesc într-un univers elegant şi superior. Privind din exterior, personajele sunt nişte caricaturi şi problemele lor sunt nişte glume - dar ei nu realizează acest lucru şi din acest motiv nici nu provoacă simpatie celor care privesc obiectiv acest scenariu. Singurii care sunt impresionaţi de teatrul jucat de ei sunt persoanele care şi în realitate joacă acest gen de teatru în propria lor viaţă. Edited by AL_DRAGON, 09 September 2017 - 08:06. |
#4
Posted 09 September 2017 - 12:47
cataspo, on 09 septembrie 2017 - 06:29, said:
De ce au plâns așa multi oameni când au văzut filmul " Titanic "? Expluca--mi cu un limbaj netehnic, te rog. Daca la asta te referi, nu face obiectul topicului. Daca insa te referi la "Cum de plange omul.", respectiv "Cum de ajunge omul/oamenii sa planga.", asta e altceva si se poate explica, in principiu e la fel cu "De ce ajung oamenii sa se simta jigniti". Daca mai prezinta interes se poate raspunde, dupa exprimarea optiunii. Iata, raspunsul acesta oferit de catre coleg, e bun, desigur la modul general, fara precizarea concreta a mecanismelor/proceselor : AL_DRAGON, on 09 septembrie 2017 - 07:59, said:
Din cauza lipsei gândirii raţionale şi din cauza ataşamentului faţă de nişte Edited by altnume, 09 September 2017 - 12:59. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users