Ce varianta e corecta?

Freddy12, on 11 septembrie 2017 - 14:56, said:

Mi-e greu să vă urmăresc firul logic. Ați spus că dispariția acordului în caz e un semn de involuție a limbii, dar n-ați argumentat. Ați mai spus și că acordul în caz e o chestie pe care o înveți la orele de limba română, iarăși fără argumente.

cleopatra00, on 11 septembrie 2017 - 15:02, said:

Limba evoluează prin utilizarea de către toți vorbitorii ei, nu doar prin abaterile pe care le fac cei mai puțin pregătiți. Iar limba literară evoluează în primul rînd prin schimbările apărute în uzul vorbitorilor culți.

Evoluția limbii nu e nici bună, nici rea, ci doar este.

misusumi, on 11 septembrie 2017 - 15:44, said:

Limba evoluează fără Academie. De altfel Academia Română de azi nu mai are puterea de a se ocupa de limbă, cu cei cîțiva lingviști care-i sînt membri. Toată treaba o fac lingviștii din diversele institute de specialitate.

Și nici Academia, nici lingviștii nu stabilesc cum se face acordul între substantiv și adjectiv. Lingviștii sînt oameni de știință, nu ingineri. Ei constată cum e limba, nu stabilesc cum trebuie să fie ea. (Tot așa cum biologii constată cîte dungi are zebra, nu stabilesc cîte dungi trebuie să aibă o zebră corectă.)

cleopatra00, on 11 septembrie 2017 - 19:35, said:

Deci regula acordării în caz nu e chiar albă-neagră. Iar poziția acelei zone gri avansează continuu. În trecut toate adjectivele, indiferent la ce distanță, se acordau în caz cu substantivul determinat, iar cu timpul am ajuns să renunțăm la acest acord în tot mai multe situații. Limba evoluează.

AdiJapan, on 13 septembrie 2017 - 14:51, said:

Din 2006 nu mai există cîțiva ci câțiva, nici sînt ci sunt
Mai citește o dată textul legii 752 din 27 decembrie 2001 (republicată) privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, art. 8(1) b: Academia Română se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii.
Deci, e lege, conform Constituției România este stat de drept, regulile Academiei Române sunt obligatorii.

misusumi, on 13 septembrie 2017 - 15:07, said:

Din 1993. Dar nu puteți spune că „nu mai există”, din moment ce eu scriu așa. Și nu numai eu, ci o armată întreagă de scriitori, jurnaliști, traducători etc.

misusumi, on 13 septembrie 2017 - 15:07, said:

Așa o fi scriind în lege. Dar Academia nu are destui lingviști care să se ocupe de cultivarea limbii române (ce-o mai fi însemnînd și cultivarea aia). Uitați-vă la lista membrilor Academiei și numărați-i. La cîte subdomenii are lingvistica vă va fi evident că acei lingviști nu pot acoperi întregul domeniu. Vă spun eu ce face Academia: își pune ștampila pe lucrările lingvistice publicate de institutele de specialitate.

Textul legii a fost formulat într-o vreme în care devenise deja evident că o bună parte din români refuză să aplice noua normă ortografică. De-asta scrie acolo „reguli obligatorii”. Iar realitatea azi, la aproape 25 de ani de la reforma ortografică, este că acele reguli or fi ele obligatorii, dar numai pentru bieții școlari și alte categorii care nu se pot împotrivi.

Oricum, discuția de față nu e despre ortografie, care nu e parte a limbii, ci despre acordul în caz, care este.

OK, dacă tu scrii așa înseamnă că există, dar este ILEGAL. Zi mersi că nu sunt prevăzute și sancțiuni pentru asta  
Iar faptul că Academia nu are destui lingviști, nu înseamnă că legea nu trebuie respectată.

misusumi, on 13 septembrie 2017 - 15:39, said:

Legea aia stabilește obligații care îi revin Academiei. Nu mă obligă pe mine să scriu într-un anumit fel. Oricum, mersi că nu prevede sancțiuni. :-) O lege care obligă, dar care nu precizează ce se întîmplă dacă te abați, nu e lege, ci vorbă goală.

Dar, repet, de ce vorbim despre ortografie? Parcă subiectul era acordul în caz, nu?

Regulile stabilite de Academia Romana sunt obligatorii, adica inclusiv pentru tine.

AdiJapan, on 13 septembrie 2017 - 15:36, said:

Asta suna ca si cum ai spune "avem Cod Rutier si Regulament de aplicare, dar politia nu are destui politisti" asa ca ... circul cum vreau

misusumi, on 13 septembrie 2017 - 16:06, said:

Ete fleoșc. Arătați-mi textul de lege care îi obligă pe cetățeni să scrie într-un anumit fel.

Apropo, ortografia limbii române, aia „obligatorie” stabilită de Academie, prevede să scrieți cu diacritice. Sau pentru dumneavoastră obligația e opțională? Am mai zis și o repet: nu iau lecții de ortografie de la cei care scriu neortografic. Nu vă puteți permite să-mi țineți predici despre scrisul corect cîtă vreme le scrieți greșit. „Academia Romana” nu există.

misusumi, on 13 septembrie 2017 - 16:22, said:

Analogia șchioapătă din cel puțin două puncte de vedere.

În primul rînd respectarea unei norme ortografice nu se poate compara cu respectarea codului rutier. Nu cred că aveți nevoie să vă explic cît de mare e diferența între pericole. Dacă scriu cu î și sînt nu omor și nu accidentez pe nimeni (nici măcar nu împiedic pe cineva să înțeleagă ce scriu!), dar dacă mă apuc să conduc pe stînga în România riscul unor accidente grave e real.

Apoi legea Academiei obligă Academia să facă ceva (ceva ce nu poate face, culmea). În schimb codul rutier conține obligații pentru participanți la trafic, nu pentru polițiști.

Deci scriu cum vreau, dar nu circul cum vreau.

Ai aici textul legii - http://www.legex.ro/...2001-27624.aspx
Si aici regulile obligatorii - http://www.academiar...gramaticaLR.htm
Legea nu numai ca obliga Academia sa faca ceva (stabileste reguli), dar prevede ca regulile sunt obligatorii, adica pentru cei ce folosesc limba romana nu doar pentru academicieni. Ar fi si culmea, nu inteleg de unde ai tras concluzia asta.
Apoi, toate normele legale trebuie respectate, nu exista comparatie, nu poti aprecia pericolele. Gandeste-te ca necunoasterea limbii romane te impiedica sa cunosti Codul Rutier
Dar ... in ceea ce ne priveste, eu doar am comentat afirmatia ta privind evolutia limbii romane, afirmatie pe care o sustin in continuare: nu exista evolutie fara recunoasterea Academiei.

Altfel spus: daca tot mai multi conducatori auto nu respecta culoarea rosie a semaforului, asta este evolutie a Codului Rutier

Si, cu scuzele de rigoare, eu nu sunt obligat sa scriu cu diacritice - https://lege5.ro/Gra...rma-electronica

Edited by misusumi, 14 September 2017 - 16:27.

ce varianta este corecta
sau
care varianta este corecta

cine stie sa raspunda
sau
care stiti raspunsul

intilnirea formala a presedintilor uie
sau
intilnirea oficiala a presedintilor uie

pentru un par ce straluceste
sau
pentru un par care straluceste

mi-a placut tare mult
sau
mi-a placut foarte mult

multumesc tare mult
sau
multumesc frumos (foarte mult)

Cristian Tudor Popescu - Cum ar arăta Teorema lui Pitagora în formularea profesorului Pop? Cam așa: Suma pătraților catenelor este egală cu ipoteza la pătrat.

misusumi, on 14 septembrie 2017 - 16:17, said:

Legea privește „organizarea si functionarea Academiei Romane”. Eu nu mă ocup nici de organizarea și nici de funcționarea Academiei, așa că legea asta nu mă privește.

Da, sînt menționate acolo „regulile ortografice obligatorii”, dar în legătură cu respectarea lor nu există nici o lege. Obligatorii unde? În ce contexte? Regulile ortografice le încalcă zilnic toate publicațiile, toate cărțile, pentru că nu există text de o lungime rezonabilă care să nu aibă măcar o mică greșeală. Ce lege e aia pe care n-o poți respecta?

misusumi, on 14 septembrie 2017 - 16:17, said:

Ce concluzie vi se pare că aș fi tras? N-am zis nicăieri, și nici n-am gîndit, că regulile ortografice ar fi doar pentru academicieni.

misusumi, on 14 septembrie 2017 - 16:17, said:

Regulile ortografice emise de Academie nu sînt legi. Academia nu e for legislativ.

Necunoașterea limbii nu are relevanță aici. Nu vă bateți joc de logică.

misusumi, on 14 septembrie 2017 - 16:17, said:

Afirmația dumneavoastră e categoric falsă. Limba română a evoluat bine mersi secole de-a rîndul înainte să existe Academia Română, a evoluat și de cînd s-a înființat Academia și va continua să evolueze indiferent de acțiunile sau de existența Academiei. E valabil pentru toate limbile, atît cele pentru care există instituții lingvistice cît și celelalte.

V-am mai spus: lingvistica e o știință, nu o inginerie. Lingviștii nu pot decît să constate și să observe fenomenele de limbă.

misusumi, on 14 septembrie 2017 - 16:17, said:

Analogia e în continuare proastă. Încercați altele.

misusumi, on 14 septembrie 2017 - 16:17, said:

Sigur că nu sînteți obligat. Dar dacă totuși regulile ortografice ale Academiei sînt obligatorii, așa cum susțineți, atunci sînteți obligat. Hotărîți-vă: sînt obligatorii sau nu?

Salut

Si, ca de obicei, se pleaca de la ceva si se ajunge la cu totul si cu totul altceva...

In pagina asta nu vad nici o referire la intrebarea initiatorului.

Bine ca am citit tot topicul, asa m-am luminat si eu.

AdiJapan, on 16 septembrie 2017 - 04:29, said:

Sunt doua legi diferite, una ne obliga sa respectam regulile Academiei, alta obliga autoritatile sa foloseasca diacritice.

gabimilo1, on 16 septembrie 2017 - 06:59, said:

De fapt nu e cu totul altceva.
Unii motiveaza greselile / folosirea incorecta a limbii romane, punandu-le pe seama evolutiei ei.

misusumi, on 16 septembrie 2017 - 08:29, said:

Chiar așa se întâmplă. E un fapt, nu o teorie sau o motivație. Se pare că nu ești la curent cu fenomenul, care nu e de azi, de ieri.

Sunt de acord cu fenomenul, insa nu orice "sunt decât român" inseamna evolutie.
Parerea mea este ca daca avem o autoritate - Academia Română, desemnata prin lege sa se îngrijeasca de cultivarea limbii române, orice eventuala evolutie a acesteia trebuie recunoscuta de Academie.

misusumi, on 16 septembrie 2017 - 08:29, said:

Regulile Academiei nu se limitează la â și sunt. Normele ortografice, așa cum sînt ele reflectate de exemplu în DOOM2 (publicat la inițiativa și cu parafa Academiei), prevăd scrierea cu semne diacritice.

Așadar, sînt regulile Academiei obligatorii? Dacă da, atunci și diacriticele sînt la fel de obligatorii ca â și sunt. Vin la pachet, nu e pe alese.

misusumi, on 16 septembrie 2017 - 08:29, said:

De fapt este altceva. Acordul în caz e o chestiune care ține de limbă, mai exact de morfologie și sintaxă. În schimb â, sunt și diacriticele țin de scris, iar scrisul nu face parte din limbă, ci este doar o notație a limbii (poza unui elefant nu face parte din animal, ci e doar o reprezentare a lui).

Apoi a motiva e una și a explica e alta. Dacă un corector găsește o greșeală, o corectează, pentru ca produsul final – carte, ziar, subtitluri de film, text de lege etc. – să se conformeze la un anumit set de reguli și deci să aibă nivelul necesar de calitate. În schimb un lingvist observă greșeli în uzul limbii și se poate întreba din ce cauză apar ele. Uneori explicația (nu motivația) este că limba evoluează iar standardul curent s-a învechit. Mai devreme sau mai tîrziu acele greșeli vor crește atît de mult în frecvență încît standardul le va include ca exprimări corecte. Limba română actuală, cea mai curată și frumoasă pe care v-o puteți imagina, e plină de greșeli în raport cu standardele trecute.

Iar aici Academia nu are nici un cuvînt de spus, nu poate decide în ce mod și la ce moment se schimbă standardul. Lingviștii constată schimbările și le consemnează în dicționare, gramatici etc. Limba standard o fac vorbitorii, nu lingviștii, nu Academia.

OK.