Situatia locativa a romanilor emigrati

Nu e ieftin sa uit cumperi casa. Și aici în zone nu chiar centrale o casa decenta ajunge 500-600k €. Noi plănuim sa dam avans 100-150k și restul sa luam de la banca. Teoretic în 10-15 ani ar trebui sa acoperim complet prețul de achiziție astfel încât copiii sa rămână cu casa, nu cu datorii. Dar, deh... asta e teoria, practica ne omoară. Mai vedem peste 2-3 ani dacă planurile nu deraiaza, mai ales în contextul politico-social din zilele noastre. Deocamdată stam în apartament închiriat (chirie la stat, model suedez).

Edited by ro_explorer, 01 July 2018 - 10:18.

Pai vezi, problema este cu copiii. Ai mei au alte planuri decit sa stea careva in casa parinteasca.
In urmatorii ani s-ar putea ca una dintre fete sa plece in SUA, cealalta vrea sa se mute in München. La ce sa cumpar ceva in Frankfurt,
numai ca sa aiba ce sa vinda?
La fel ca si cu apartamentul din Cuj. Daca nu ma intorc peste vreo 10 ani si ceva, va trebui sa o vind.
As fi vrut sa-mi cumpar o locuinta in anii '90 insa nu am avut curajul si nici hotarit definitiv nu am fost.
As fi putut pleca in SUA insa vreo 5 ani despartiti de familie nu am putut accepta. Oricum, nu e asa usor sa pleci in SUA la 31 de ani.
Mi-ar fi placut sa ma duc la vreo 25 de ani.

Edited by WestPoint, 01 July 2018 - 10:59.

WestPoint, on 01 iulie 2018 - 10:58, said:

Casa e o investitie pe termen lung, nu o cheltuiala.

WestPoint, on 01 iulie 2018 - 10:58, said:

Eu am emigrat la 36, nu inteleg de ce e asa de greu la 31 sau mai devreme.

In Europa nu e greu in schimb in USA trebuia sa iau totul de la inceput si asta ar fi fost bine la o virsta cind mai esti apt sa studiezi.
La 31 de ani am avut ceva probleme sa-mi fac certificarile Microsoft MCSA/MCSE, mi-am iesit din forma sa studiez.

Edited by WestPoint, 01 July 2018 - 11:22.

WestPoint, on 01 iulie 2018 - 11:21, said:

Bai, cand va aud imi vine sa va iau la bataie. Poti invata la orice varsta. Mai mult, trebuie sa inveti la orice varsta ca sa te mentii competitiv. Ideologia cum ca la 18 ani te duci la facultate si iesi peste 4-5 ani inginer si gata, dupa aia nu mai trebuie sa inveti niciodata e demna de anii 50-70. Ca sa te mentii pe nivel competitiv azi trebuie sa inveti mereu, cateodata chiar sa incepi fundamental de la 0. Da, nu mai e la fel de usor ca la 20 de ani dar daca te concentrezi un pic iti intri in ritm.

Cum ar fi ca doctorii sa bage scuza asta la inaintare si sa nu fie la curent cu cele mai noi metode de tratament, ultimile inovatii in domeniu,etc.
In microelectronica (domeniul meu), cand am inceput eu sa profesez la moda era tehnologia de 250 nanometri si cea de 180 era "cutting edge". Muream cu tehnologia aia in brate daca nu invatam mereu lucruri noi. Azi se lucreaza cu 7nm si 5 si 3 nm stau la rand sa intre in productie in urmatorii 2 ani. Asta necesita adaptare si invatare permanenta.

P.S:: cand am emigrat am refuzat cu buna stiinta un green card pentru US dar nu pentru ca ar fi fost prea dificil ci pentru ca nu imi place societatea americana.

Cind schimbi total un domeniu nu e usor, eu am trecut de la mecanica la IT
De atunci am invatat tot timpul, certificate, specielizari la Siemens HP-UX, Citrix  si in tehnologie medicala, etc...

Edited by WestPoint, 01 July 2018 - 12:33.

Pentru colegii din Europa,  daca mai aveyi de gand sa stati in orasul in care sunteti, sau chiar daca nu sunteti siguri dar stiti ca exista o probabilitate mare ca destinul sa va tina acolo o bucata buma de vreme, cumparati cumparati cumparati:). In europa la ora actuala se dau credite pe 15-25 de ani cu dobanda 1.8-2.2% da'  ciclu asta ajumge la sfarsit curand.

ionutzitaly, on 27 iulie 2018 - 19:47, said:

De acord, dacă vă puteți lua o casă, nu ezitați. Totuși gîndiți-vă că sunt șanse mari ca dobînda să crească în cîțiva ani, așa că luați și asta în calcul atunci cînd faceți un credit.

Dobinda flotanta nu ofera cine stie ce avantaja daca e scazuta acum... trebuie sa prinzi macar 5 ani de dobinda scazuta.
Creterea dobinzii are ca efect scaderea pretlui caselor, asa ca e foarte discutabil daca e vreo oportunitate deosebita. Daca ai cash problema e si mai dificila.

Teama unora de a cumpara locuinta vine din neincrederea in ei insisi.
Ca nu vor face fata multa vreme acolo unde au ajuns, din diferite motive, primele fiind calificarea profesionala si domeniul in care lucreaza. Cel mai des se scuza aratand spre instabilitatea economica sau politica, posibile intamplari diverse. Ca nici o slujba nu e sigura, ca oricand se poate trezi ca trebuie sa schimbe serviciul undeva mai jos sau mai departe, ca-i prea in varsta sau prea tanar, ca daca si iar daca.

Pana una alta deci, da banii la chirie, bani dati si pierduti forever in favoarea unuia care a trecut peste faza cu daca si cu parca.

Sigur ca exista situatii particulare, familiale sau de alta natura care duc la preferinta pentru chirie. Acceptabil, fara indoiala, este perioada de inceput, cativa ani, poate 5-6 depinde de multe lucruri sau pentru ocupatii care prin natura lor implica mutarea in alte locuri, dar altfel, pe termen mai indelungat, statul in chirie inseamna pierdere financiara. Acolo unde sunt insa piete imobilare scumpe sau taxe foarte mari, socoteala se complica, nu mai este asa de simplu de spus ca e mai bine sa fi proprietar sau chirias. Pot fi amandoua in acelasi  timp si oamenii se descurca, as zice ca imigrantii (nu tocmai nou veniti insa) sunt mai activi, mai motivati decat bastinasii.

Cat despre faza cu 31 ani si diminuarea capacitatii in masura a afecta rezultatul, asta n-o prea cred, poate doar daca acea capacitate a fost modesta pana atunci iar scaderea ar insemna deja prea mult.

O minte cat de cat antrenata, obisnuita cu ganditul si cititul de lucruri practice/meserie nu cedeaza asa usor, din contra, antrenamentul asta ajuta mult la insusirea de noi cunostinte. Diminuarea capacitatii intelectuale de invatare este un lucru normal, nu scapa nimeni dar apare alt aspect si anume legat de experienta anterioara care ajuta fiarte mult la intelegerea si gasirea conexiunilor logice. Am intalnit destui in jur ( eu fiind orintre ei...) studenti sau luand cursuri universitare urmate de examene la 45 sau 50 ani, si nu simple certificari pe un program care azi este, maine e obsolete.
Motivatia e totul, sa vezi cum merge mintea daca exista vointa si un obiectiv clar.

Edited by Rosebud09, 29 July 2018 - 06:05.

mufa, on 28 iulie 2018 - 13:09, said:

Eu vorbeam de Europa occidentala i care dobanda fixa a ajuns la ordinal zilei...

ionutzitaly, on 03 august 2018 - 20:55, said:

Si eu tot de Europa occidentala vorbeam.

In toata lumea se va inchide robinetul banilor ieftini de dupa criza. Dobânzile nu au unde sa se ducă decât în sus.

Stau cu chirie intr-un apartament dintr-un orasel din nord vestul Italiei (350 de euro lunar e chiria) impreuna cu sotia. Mai am proprietati prin Romania, ma gandesc sa le vand si sa imi cumpar aici. Probabil va trebui sa fac si un credit, sa vad cat iau pe apartamentul din tara. Imi place zona unde sunt, ne-am adaptat, preturile la imobiliare deocamdata au scazut iar in Romania nu vreau sa ma intorc decat in vacanta.

 Rosebud09, on 29 iulie 2018 - 06:03, said:

Sa inteleg ca tu esti  number one pa tara?

??
Daca nu intelegi sau nu esti in stare sa spui clar ce vrei, mai bine lasa subiectul.

Eu stau in chirie .Am prieteni care si-au luat apartamente pe credit .Inainte de criza .Prin 2011 plangeau la gura sobei ....Cum spunea cineva mai sus avantaje si dezavantaje

 LukRo, on 06 august 2018 - 07:08, said:

Cand dobanzile se vor duce in sus va fi pt racirea creditarii .De aici rezulta scaderea pretului imobiliarelor.Unde azi ai vazut o oportunitate maine vei vedea alta si mai buna .

Eu sunt fan chirie; motivul e ca nu am radacini, e atat de simplu.
Cand imi gasesc locul in care sa zic "aici e", ma orientez sa cumpar.

Momentan sunt intors in RO, fac cam 4-5 mii de euro pe luna si sunt considerat tampit de toti cei din jurul meu, care se chinuie cu ratele.
Platesc 550 euro chirie pe o vila enorma langa Timisoara.


LE: eu sunt adeptul yolo. Veniturile imi sunt variabile, daca lucrez si pontez cresc considerabil. Anul trecut am incasat peste 100k. Nu mai am nimic, si nici ce sa arat de banii aia.
Acum mi s-a insurubat in cap ca vreau in Elvetia. Cred ca am sa decolez in curand; daca acolo imi place, ma bag si eu sa fiu propitar.
Chiar si aici in RO ma gandeam sa-mi iau o casa de vacanta in Retezat, ca e faina zona si merge de iesiri de weekend. Ezit, ca nu vreau sa raman aici...

Edited by kutie, 17 May 2019 - 16:41.