Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Se mai poate invia sau ce se poate face cu acest radio vechi?
Last Updated: Sep 04 2017 08:59, Started by
vladuzz7
, Aug 13 2017 16:01
·
0
#19
Posted 13 August 2017 - 18:37
Nu ai ce reconditiona, e incomplet. In poze nu vad traful de alimentare, nici traful de iesire. Apoi, cam greu de gasit tuburi pt ele, in cazul ca e careva ars, nu se mai fabrica de zeci de ani asa ceva.
|
#20
Posted 13 August 2017 - 18:51
- lipsa difuzorului nu e problema .
- unele foloseau trafo defazoare , altele direct dif de 750 ohm . - diode , triode , pentode , final audio nu.s greu de inlocuit . dupa bani , timp , placere . - lampi/tuburi inca mai fabrica pt. ampl. HI-FI de mare performanta 1 , 2 firme prin u.s. , japan - vazut pe discovery science . |
#21
Posted 13 August 2017 - 19:04
Vladuzz, de unde esti?
Cat vrei pe ramasitele radioului? |
#22
Posted 13 August 2017 - 19:13
#23
Posted 13 August 2017 - 19:14
yo9hrb, on 13 august 2017 - 19:04, said:
Vladuzz, de unde esti? Cat vrei pe ramasitele radioului? |
#24
Posted 13 August 2017 - 19:20
Minunat. Intamplator, si eu sunt (inca) din Ploiesti.
Daca doresti sa-l repui in functiune, te pot ajuta. Am inclusiv catometru, ca sa vedem ce e cu lampile. Trebuie doar identificat si gasita schema. Daca nu doresti sa-l restaurezi, s-ar putea sa ma intereseze pe mine, in masura in care se potriveste in carcasa de Phillips interbelic pe care o am. Putem continua pe PM. |
#25
Posted 13 August 2017 - 19:28
Asa arata cutia, nu imi dau seama unde ar fi putut disparea difuzorul din el, o sa mai caut in podul bunicilor poate sunt pierdute piese pe acolo.
Am vorbit cu bunicul si se pare ca el a scos difuzorul ca sa puna in alta camera un fel de prelungire de la un pick-up, el stie. in rest zice ca nu a mai fost nimic scos din el si a zacut ceva ani in pod. Attached FilesEdited by vladuzz7, 13 August 2017 - 19:36. |
#26
Posted 13 August 2017 - 21:05
vladuzz7, on 13 august 2017 - 16:01, said:
Buna ziua, am gasit azi un radio cred ca este in podul bunicilor. Nu am cunostinte despre el si nici nu stiu cum se poate testa aparatura asa veche. Pe cutia lui din lemn era scris Philips ..dar era foarte deteriorata si doar atat am gasit in el(am sa las poze). Piesa de muzeu sau gunoi? eu văd aici: - tuburi arse - lipsă piese importante: difuzor, carcasă, trafo alimentare - tot ce este metal e corodat, oxidat. cam gunoi după părerea mea. Nu cred că-l recondiționa nici măcar la stadiul de piesă de muzeu nefuncțională. |
#27
Posted 13 August 2017 - 23:15
DaculScoril0, on 13 august 2017 - 21:05, said: eu văd aici: - tuburi arse - lipsă piese importante: difuzor, carcasă, trafo alimentare - tot ce este metal e corodat, oxidat. cam gunoi după părerea mea. Nu cred că-l recondiționa nici măcar la stadiul de piesă de muzeu nefuncțională. |
#28
Posted 14 August 2017 - 08:13
DaculScoril0, on 13 august 2017 - 21:05, said: eu văd aici: - tuburi arse - lipsă piese importante: difuzor, carcasă, trafo alimentare - tot ce este metal e corodat, oxidat. cam gunoi după părerea mea. Nu cred că-l recondiționa nici măcar la stadiul de piesă de muzeu nefuncțională. Aparatul din poza nu merita sub nici o forma restaurat, va iesi 99,99% o rromie fara nici o valoare, si complet inutila pe deasupra. E prea deteriorat, e clar ca plouat pe el, e foarte oxidat. Pastreaza-l ca atare, ca artefact arheologic. |
|
#29
Posted 14 August 2017 - 13:23
Assur, on 14 august 2017 - 08:13, said:
Cum iti poti da seama ca tuburile sunt "arse" doar privind o poza cu ele?! Tuburile electronice nu se ard, nu sunt becuri, se epuizeaza stratul de oxizi alcalino-pamantosi, si nu mai au emisiune catodica. Pot fi chiar noi acele tuburi din poza(!), culoarea negricioasa a balonului e semn bun, negreala aia e getter-ul care absoarbe gazele, rau ar fi fost daca erau albe-insemna ca au vidul compromis. Aparatul din poza nu merita sub nici o forma restaurat, va iesi 99,99% o rromie fara nici o valoare, si complet inutila pe deasupra. E prea deteriorat, e clar ca plouat pe el, e foarte oxidat. Pastreaza-l ca atare, ca artefact arheologic. |
#30
Posted 16 August 2017 - 17:27
Am incercat sa fac o identificare a modelului aparatului de radio Philips ,
iar cu ajutorul informatiilor cuprinse in paginile http://www.radiomuseum.org/ am ajuns la concluzia ca aparatul ar putea sa apartina seriei Philips 600 . Aparatele din aceasta serie au fost construite intre anii 1937 - 1938 , si au fost concepute pentru a folosi la alimentare un set de baterii uscate, pentru a permite asfel receptia programelor in zonele rurale lipsite de electricitate. Asta explica lipsa tranformatorului pentru alimentare la reteaua de electricitate Aparatele din aceasta serie puteau receptiona programele de radio transmise pe gamele de Unde Lungi , Medii si Scurte Pentru restaurare , in locul bateriilor s-ar putea construi un bloc de alimentare cu componente moderne , care sa livreze tensiunile de alimentare necesare , care se pot observa pe schema aparatului , in atasament. Nu este exclusa posibilitatea ca aparatul sa fi fost construit chiar in Romania, deoarece intre anii 1927 si 1948 firma Philips a avut o prezenta laborioasa in tara noastra , asa cum arata inginerul Silisteanu Mihail , citez : " În 1927 firma olandeză „Philips” și-a deschis o reprezentanță în București, prin intermediul căreia a început să-și comercializeze becurile „Argenta”. În 1928 a fost înființată Societatea Română de Radio, iar în noiembrie același an a început emisia postului național de radio. Drept urmare, la sfârșitul lui 1928 reprezentanța olandeză a devenit „Societatea anonimă Philips” și și-a extins gama produselor de vânzare cu echipamente și piese radio: radioreceptoare, tuburi electrice, difuzoare și altele. În următorii ani, cererea de aparate radio a devenit din ce în ce mai mare, fapt care a determinat societatea Philips să deschidă în 1933 o linie de asamblare la Oradea, cu un personal de aproximativ 70 de oameni. Un an mai târziu, atelierul a fost mutat în București, pe locul unei foste fabrici de tricotaje. În această perioadă, piața de desfacere a Societății anonime Philips s-a extins, ajungând să furnizeze radioreceptoare și în țările balcanice și în cele din centrul Europei Cererea crescândă a determinat, în 1934-1936, construirea două noi ateliere de capacitate mai mare și mărirea personalului la circa 200 de angajați. În 1939 acestea au ajuns să funcționeze la capacitate maximă, realizând 10.000 de aparate pe an. Cu toate acestea, niciuna dintre piese nu era produsă în România. Piesele, documentațiile și specialiștii proveneau în totalitate din Olanda. Al Doilea Război Mondial a însemnat un moment de criză pentru atelierele Philips din București, angajații români nemaiavând de lucru. Au fost nevoiți să fabrice jucării, cutii de cremă de ghete, placheuri și alte produse similare din lemn sau metal. După terminarea războiului și până în 1948 au reînceput producția aparatelor de radio, la o scară mult redusă " Attached FilesEdited by bowpack14, 16 August 2017 - 17:54. |
#31
Posted 16 August 2017 - 19:15
bowpack14, on 16 august 2017 - 17:27, said:
Am incercat sa fac o identificare a modelului aparatului de radio Philips , iar cu ajutorul informatiilor cuprinse in paginile http://www.radiomuseum.org/ am ajuns la concluzia ca aparatul ar putea sa apartina seriei Philips 600 . Aparatele din aceasta serie au fost construite intre anii 1937 - 1938 , si au fost concepute pentru a folosi la alimentare un set de baterii uscate, pentru a permite asfel receptia programelor in zonele rurale lipsite de electricitate. Asta explica lipsa tranformatorului pentru alimentare la reteaua de electricitate Aparatele din aceasta serie puteau receptiona programele de radio transmise pe gamele de Unde Lungi , Medii si Scurte Pentru restaurare , in locul bateriilor s-ar putea construi un bloc de alimentare cu componente moderne , care sa livreze tensiunile de alimentare necesare , care se pot observa pe schema aparatului , in atasament. Nu este exclusa posibilitatea ca aparatul sa fi fost construit chiar in Romania, deoarece intre anii 1927 si 1948 firma Philips a avut o prezenta laborioasa in tara noastra , asa cum arata inginerul Silisteanu Mihail , citez : " În 1927 firma olandeză „Philips” şi-a deschis o reprezentanţă în Bucureşti, prin intermediul căreia a început să-şi comercializeze becurile „Argenta”. În 1928 a fost înfiinţată Societatea Română de Radio, iar în noiembrie acelaşi an a început emisia postului naţional de radio. Drept urmare, la sfârşitul lui 1928 reprezentanţa olandeză a devenit „Societatea anonimă Philips” şi şi-a extins gama produselor de vânzare cu echipamente şi piese radio: radioreceptoare, tuburi electrice, difuzoare şi altele. În următorii ani, cererea de aparate radio a devenit din ce în ce mai mare, fapt care a determinat societatea Philips să deschidă în 1933 o linie de asamblare la Oradea, cu un personal de aproximativ 70 de oameni. Un an mai târziu, atelierul a fost mutat în Bucureşti, pe locul unei foste fabrici de tricotaje. În această perioadă, piaţa de desfacere a Societăţii anonime Philips s-a extins, ajungând să furnizeze radioreceptoare şi în ţările balcanice şi în cele din centrul Europei Cererea crescândă a determinat, în 1934-1936, construirea două noi ateliere de capacitate mai mare şi mărirea personalului la circa 200 de angajaţi. În 1939 acestea au ajuns să funcţioneze la capacitate maximă, realizând 10.000 de aparate pe an. Cu toate acestea, niciuna dintre piese nu era produsă în România. Piesele, documentaţiile şi specialiştii proveneau în totalitate din Olanda. Al Doilea Război Mondial a însemnat un moment de criză pentru atelierele Philips din Bucureşti, angajaţii români nemaiavând de lucru. Au fost nevoiţi să fabrice jucării, cutii de cremă de ghete, placheuri şi alte produse similare din lemn sau metal. După terminarea războiului şi până în 1948 au reînceput producţia aparatelor de radio, la o scară mult redusă " |
#32
Posted 16 August 2017 - 20:22
Multumesc pentru aprecieri , am fost motivat sa rascolesc un pic arhivele
pentru ca in ziua de astazi foarte rar mai auzim de asemenea descoperiri , care pe linga latura tehnica poarta si o insemnata incarcatura emotionala , aparatul de fata fiind parte din frumoasa istorie a unei familii ... Sasiul recuperat a reusit sa atinga venerabila virsta de 80 de ani , iar scurgerea anilor mai mult decit sigur a lasat urme , mai ales in privinta capacitatii de functionare a tuburilor electronice .... In aceste conditii o restaurare functionala ar fi dificil de realizat , iar pastrarea ca amintire de familie este cea mai buna alegere . Pentru o prezentare atragatoare , as sugera ca pe linga curatarea de praf si de petele superficiale de rugina , realizarea la comanda , la un atelier de timplarie a unui piedestal din lemn masiv ( stejar , frasin , cires ) cum ar fi de exemplu cel din atasament , si apoi montarea definitiva a aparatului pe piedestal . . Inscriptionarea etichetei piedestalului ( gravura ) cu numele aparatului si anul fabricatiei va stirni curiozitatea oaspetilor familiei , care cu siguranta vor fi dornici sa afle cat mai multe despre istoria acestui aparat ... Felicitari pentru initiativa pastrarii aparatului mai departe in familie , si ...spor la treaba ! Attached FilesEdited by bowpack14, 16 August 2017 - 20:48. |
#33
Posted 17 August 2017 - 11:33
Assur, on 14 august 2017 - 08:13, said:
Cum iti poti da seama ca tuburile sunt "arse" doar privind o poza cu ele?! Tuburile electronice nu se ard, nu sunt becuri, se epuizeaza stratul de oxizi alcalino-pamantosi, si nu mai au emisiune catodica. Pot fi chiar noi acele tuburi din poza(!), culoarea negricioasa a balonului e semn bun, negreala aia e getter-ul care absoarbe gazele, rau ar fi fost daca erau albe-insemna ca au vidul compromis. Aparatul din poza nu merita sub nici o forma restaurat, va iesi 99,99% o rromie fara nici o valoare, si complet inutila pe deasupra. E prea deteriorat, e clar ca plouat pe el, e foarte oxidat. Pastreaza-l ca atare, ca artefact arheologic. ba sunt chiar becuri. Au un filament care se arde și împroașcă cu negru pe interior. Mai e și ce ai zis tu. Dar din poze mie mi se pare că e un filament explodat. |
|
#34
Posted 04 September 2017 - 08:59
Absolut SF...filamentul e oricum ingropat in cilindrul de oxizi, nu "improasca" cu nimic, si nu se intrerupe decat la o mare supratensiune...alimentat corect cu 6,3V sau cat este specificat nici dupa 100 de ani de functionare non-stop nu se intrerupe, nu am vazut vreodata vreun filament intrerupt la un tub cu incalzire indirecta, si doar mi-au trecut mii de tuburi prin mana de-a lungul a patru decenii.
Doar la aparatele de radio pe baterie, echipate cu tuburi cu incalzire directa se poate intampla asa ceva.Depletia materialului electronoemisiv si epuizarea vremelnica a termocatodului se produc datorita subincalzirii, supraincalzirii (aparitia spoturilor de supraincalzire, insule termice la suprafata materialului de oxizi), fisurarea mecanica a cilindrului emisiv, etc. Durata de viata a unui tub final audio utilizat in clasa A este cuprinsa i9ntre 3000 si 15000 de ore, practic s-ar putea utiliza si peste, dar nu mai renteaza deoarece iese din regiunea specifica a pantei tubului respectiv. Recomand pentru documentare urmatoarea lucrare: http://www.anticaria...Anton-Vatasescu Este o lucrare de referinta, ce vine insotita de un aparat matematic excelent, ce permite intelegerea proceselor fundamentale ce au loc in tuburi si semiconductoare. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users