Originea romānilor - partea IV, Istoria Romāniei, romānilor: anii 500-1200

Infinitty, on 08 august 2017 - 09:16, said:

partea rosie care face parte din zona din imaginea ta, reprezinta spatiul care nu a fost dupa 400 sub protectie imperiala , nu a facut parte din imperiu. In schimb partea balcanica a facut parte din imperiu inca 200 de ani

A facut parte din imperiu si tot degeaba caci toti erau slavi, chiar si mai tarziu Asćneștii se sprijineau pe slavi.
Vlahii erau in mici palucri prin muntii Greciei.

Chiar daca Bizantul a ajuns la Dunare, a fost pe mana bulgarilor.

Sa vedem cum stam cu termenii ce desemneaza frigul /caldura si tipurile de zapada, fulgii de nea, samd.

https://en.wiktionary.org/wiki/freeze

FRIG, FRIGE:

Latin: pruīna
Venetian: puìna, poìna
Latin: prūna
Latin: prūriō

Etymology 1[edit]
From Middle English fresen, from Old English frēosan (“to freeze”), from Proto-Germanic *freusaną (“to frost, freeze”), from Proto-Indo-European *prews- (“to frost, freeze”). Cognate with Scots frese (“to freeze”), West Frisian frieze (“to freeze”), Dutch vriezen (“to freeze”), Low German freren, freern, fresen (“to freeze”), German frieren (“to freeze”), Swedish frysa (“to freeze”), Latin pruīna (“hoarfrost”), Welsh (Northern) rhew (“frost, ice”), and Sanskrit प्रुष्व (pruṣvá, “water drop, frost”).

Romanian[edit]
Etymology 1[edit]
From Latin frīgus (“cold”),


Latin[edit]
Etymology[edit]
From Proto-Indo-European *sriHgos. Cognate with Ancient Greek ῥῖγος (rhîgos).[1]

Descendants[edit]
Aromanian: frig
Romanian: frig





CONCLUZIA: Adica toti germanicii au pe FRIG, dar noi il avem dintr-un presupus latin, dintr-un presupus IE si care a dat descendenti in ROMÂNĂ si in nicio altă limba romanica ?!

Eu zic ca este trasa rau de păr si ca adevarul este ca FRIG provine din limbile germanice si din limba dacilor.


Irish
Etymology
From Middle Irish reód, from Old Irish réud, from Proto-Celtic *ɸreswos, from Proto-Indo-European *prews-.
Noun[edit]
reo m (genitive singular reo)

verbal noun of reoigh (“freeze; congeal, solidify”) F-REOIG !!!
frost

RECE:

Descendants[edit]
Aromanian: aratsi
English: recent
French: récent, récente
Ido: recenta
Italian: recente
Old French: roisant
Portuguese: recente, recém
Romanian rece
Spanish: reciente, recién

Ori RECE nu va fi mereu echivalent cu RECENT, deci iarasi o mare impostura academica, asta in timp ce avem forma corecta in limbile celtice

RECE:
Brythonic:
Breton: rev
Cornish: rew
Welsh: rhew
Old Irish: reód = a ingheta, a se face frig tare
Irish: reo
Manx: rio ( de aici probabil cuvantul nostru pentru RÂU, adică ceva rece)!
Scottish Gaelic: reòth

Middle Irish[edit]
Etymology[edit]
From Old Irish réud, from Proto-Celtic *ɸreswos


(Church Slavonic начѧти (na-čęti, “to begin”), adică inclusiv NAȘTERE nu este latin ci indigen NACiTi in slavona  inseamna a începe!!!)


FULG:

Romanian[edit]
Etymology[edit]
Uncertain. Possibly from a variant of floc, through metathesis.

Latin[edit]
Etymology[edit]
Possibly from Proto-Indo-European *bʰlok-, related to Old High German blaha, Old Swedish blan, bla, both from Proto-Germanic *blahwo (“tuft”), and Old Norse blæja, which is from Proto-Germanic *blahjon (“flock of wool”).[2]
Noun[edit]
floccus m (genitive floccī); second declension
tuft, wisp of wool

Romanian[edit]
Etymology[edit]
From Slavic/Bulgarian blana


Deci fulgul este FLOC, iar blana vine de la bulgari?

Totusi iata FLOCU nu e FLOCU:

Etymology 1[edit]
From Middle English flake (“a flake of snow”), from Old English *flacca, from Old Norse flak (“loose or torn piece”), from Proto-Germanic *flaką (“something flat”), from Proto-Indo-European *pele- (“flat, broad, plain”). Cognate with Norwegian flak (“slice, sliver”, literally “piece torn off”), Swedish flak (“a thin slice”), Danish flage (“flake”), German Flocke (“flake”), Dutch vlak (“smooth surface, plain”) and vlok (“flake”), Latin plaga (“flat surface, district, region”).


Etymology 1[edit]
From Middle English flag, flagge (“flag”), further etymology uncertain. Perhaps from or related to early Middle English flage (“name for a baby's garment”) and Old English flagg, flacg (“cataplasm, poultice, plaster”). Related to Saterland Frisian Flaage (“flag”), West Frisian flagge (“flag”), Dutch vlag (“flag”), German Flagge (“flag”), Swedish flagg (“flag”), Danish flag (“flag, ship's flag”). Compare also Middle English flacken (“to flutter, palpitate”), Swedish dialectal flage (“to flutter in the wind”), Old Norse flögra (“to flap about”). Akin to Old High German flogarōn (“to flutter”), Old High German flogezen (“to flutter, flicker”), Middle English flakeren (“to move quickly to and fro”), Old English flacor (“fluttering, flying”). More at flack, flacker.


PIELE tot LATIN ?

Proto-Indo-European[edit]
Root[edit]
*pel-[1][2]
to cover, to wrap
skin, hide, cloth
Derived terms[edit]
► Terms derived from the PIE root *pel-
*pél-n-eh₂ ~ *pl-én-eh₂[3][4][5]
Balto-Slavic: [Term?]
Slavic: *pelenà (“diaper”), *pelna (see there for further descendants)
*pél-no-s[3][5]
Germanic: *fellą (“skin, hide”)[5] (see there for further descendants)
Italic: *pelnis (< *pél-ni-s[5])[4]
Latin: pellis (“pelt, hide”) (see there for further descendants)
*pél-sḱo-s
Albanian: *plaska
Albanian: plah (“to cover”, denomative)
*pl-ēn-(y)éh₂[3][4][5]
Balto-Slavic: *plėni(a) (“membrane”)
Latvian: plēne
Lithuanian: plėnė̃, plėnìs
Old Prussian: pleynis
Slavic: *plĕnà
Czech: plena
Russian: плена́ (plená)
Slovene: plẹ́na


GER:

Proto-Indo-European[edit]
Root[edit]
*gel-

Lithuanian: gelumà

Eu zic ca pe GER il avem de la a JELII sau si de la GHIARĂ, adică prins in gheare, înghețat, care zgârie si arde.

Romanian[edit]
Alternative forms[edit]

ghiară
Etymology[edit]
From *glara, possibly from German Kralle, or possibly a substratum word; another theory is that it perhaps derives from a hypothetical intermediate *înghiare < Vulgar Latin root *unglaris < *ungularis < Latin ungula [1]
Noun[edit]
gheară f (plural gheare)

Catalan[edit]
Etymology[edit]
From Gaulish *garrā (“leg”) (compare Breton gar, Old Irish gairri (“calves”)).
claw.



ZĂPADĂ:

Etymology[edit]
From Slavic zapadati ("to fall")

Conform cu NA-pădii vs. ză-pădii

Poate fi și A + PADA arhaic, insemnand a năpădii, sau pe picior, ceva ce se acumuleaza peste.

NEAUĂ:

Etymology 1[edit]
From Middle English snow, snaw, from Old English snāw (“snow”), from Proto-Germanic *snaiwaz (“snow”), from Proto-Indo-European *snóygʷʰos (“snow”), from the root *sneygʷʰ-.
Cognate with Scots snaw (“snow”), West Frisian snie (“snow”), Dutch sneeuw (“snow”), German Schnee (“snow”), Danish sne (“snow”), Norwegian snø (“snow”), Swedish snö (“snow”), Icelandic snjór (“snow”), Latin nix (“snow”), Russian снег (sneg), Ancient Greek νίφα (nípha), dialectal Albanian nehë (“place where the snow melts”).


OMĂT / UMĂT:

Etymology[edit]
From a Common Slavic *ometŭ, compare omesti.

Latvian[edit]
Etymology[edit]
From an old verb mist “to cease,” previously “to become soft,” with an extra r. The semantic development went from “soft, flexible” (because of humidity) > “humid, wet.” Cognates include Lithuanian mitrùs (“agile, nimble; cunning”) (< “flexible”).[1]

Adică O /U + mit /met = UMED , UMĂT

Etymology[edit]
From Middle English mist, from Old English mist (“mist; darkness; dimness (of eyesight)”), from Proto-Germanic *mihstaz (“mist, fog”), from Proto-Indo-European *migʰ-, *migʰ-lo- (“drizzle, fog”), from Proto-Indo-European *meygʰ- (“to flicker, blink, be dark; cloud, mist”). Cognate with Scots mist (“mist, fog”), West Frisian mist (“mist”), Dutch mist (“mist”), Swedish mist (“mist, fog”), Icelandic mistur (“mist”), West Frisian miegelje (“to drizzle”), Dutch dialectal miggelen, miegelen (“to drizzle”), Lithuanian miglà (“fog”), Russian мгла (mgla, “fog, haze”).

U+ MIG = UMED !

Old Norse: mistr
Icelandic: mistur
Norn: most (?)
Norwegian: mist
Swedish: mist
Danish: mist

Etymology[edit]
From Middle Dutch mest, from Old Dutch *mist, from Proto-Germanic *mihstuz. Probably derived from *mīganą (“to urinate”) + *-þuz.
Cognate with German Mist, Gothic ���������������� (maihstus).
Noun[edit]
mest m (uncountable)
dung

V. MUST, a mustii

Infinitty, on 14 septembrie 2017 - 08:26, said:

Concluzia: nu mai fuma, nu mai bea, pune banii de-o parte pentru batraneti. Pentru azil, spital, d-astea.

frigidus [adjectiv] = rece

Descendants
Asturian: fríu
Catalan: fred, frígid (borrowing)
Corsican: freddu, frettu, fritu
English: frigid (borrowing)
Franco-Provençal: frêd
French: froid, frigide (borrowing)
Friulian: frêt, frêd
Galician: frío
Istriot: frido
Italian: freddo, frigido (borrowing)
Ladin: frëit
Norman: freid (France)
Occitan: freg, fred, freid
Old French: freid, froit
Old Spanish: frido, frio
Portuguese: frio, frígido (borrowing)
   Romanian: frigid (borrowing) - "frigid" este neologism dar boii astia de la wiktionary nu pusera neaosul "frig" [substantiv]
Romansch: fraid, fred, freid
Sicilian: friddu
Spanish: frío, frígido (borrowing)
Venetian: fredo, fret

Edited by Mount_Yerrmom, 14 September 2017 - 16:51.

Da mi-a scapat insa e din aceași categorie cu bianco, blanche, blanca..., adica imprumuturi tarzii in forme de latina vulgarć, asa se presupune, dar eu zic ca sunt antelatine.

Dacia  si Dacia Felix:

[ https://i.pinimg.com/736x/80/04/a7/8004a70c4eea746aced1ef04022a839f--antique-maps-vintage-maps.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://www.antiquemapsandprints.com/ekmps/shops/richben90/images/pannonia-dacia-illyricum-moesia-macedonia-thracia.-ancient-balkans-1855-map-351536-p.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/05/nr-1-a-9.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://cersipamantromanesc.files.wordpress.com/2015/10/1db0a-dacia-romana.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e1/Roman_Dacia_de.svg/1500px-Roman_Dacia_de.svg.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



[ http://l7.alamy.com/zoomsde/gkf0th/pannonia-dacia-illyrien-moesia-makedonien-thrakien-alten-balkan-1855-karte-gkf0th.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://www.antiquemapsandprints.com/ekmps/shops/richben90/images/pannonia-dacia-illyricum-moesia-macedonia-thracia.-ancient-balkans-1855-map-351536-p.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://3.bp.blogspot.com/-VxY9IxOMvI4/USIrPaVSWzI/AAAAAAAAGEE/XCxom6kTiz0/s1600/1+Dacia+lui+Decebal.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://l7.alamy.com/zooms/090d1832257042df9fb1ae942878ecaa/pannonia-dacia-illyricum-moesia-macedonia-thracia-ancient-balkans-gkf0th.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://3.bp.blogspot.com/-VxY9IxOMvI4/USIrPaVSWzI/AAAAAAAAGEE/XCxom6kTiz0/s1600/1+Dacia+lui+Decebal.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-content/uploads/2015/04/harta-Dacia-Burebista.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Infinitty, 15 September 2017 - 10:17.

Infinitty, on 14 septembrie 2017 - 08:26, said:

M-am oprit din citit aici. As zice ceva despre stilul in care tragi concluziile, dar as fi off-topic.

 Capture.jpg   53.05K   27 downloads  Capture2.JPG   21.91K   25 downloads

Desi ar fi trebuit sa ma opresc din citit cand nu ai facut legatura dintre "pruina" si "bruma"

Si eu ma opresc aici cand nu vad nici macar un link la acel text atemporal.

PS: Așa ca fapt divers poate ai remarcat profunzimea discutiei, practic aducem completari la ipoteze cladite aici pe forum inca din 2006.
Suntem 3-4 persoane cu ipoteze deja consolidate fie pe latinitate, fie pe dacism, fie pe celtism, slavism, italienism sau daco-romanism.

Ceea ce iti pare similar in latina vine tarziu de la migratorii daco-germani sau probabil putin mai inainte de la celti, iar acest subiect il poti aprofunda cu Leogoto si cu Lupu2.

Edited by Infinitty, 15 September 2017 - 17:02.

Pānć una alta te poți īntreba: -De ce latinii si-au schimbat limba subit sarind de la latina veche la latina clasicć si medievala, dar nu au scris nimic in variantele vulgate?
Adica fac saltul la o alta latina pe care o consemneaza bine in scris, dar vulgatele apar in scris tarziu de tot la fel de subit.

Logica ne indeamna sa vedem lucrurile pe dos, adica latina a suferit influenta acestor limbi arhaice si s-a transformat in timp pana la forma ei medievala.

Dupa parerea mea, aproape ca nici nu mai conteaza cine au fost stramosii nostri, cat conteaza ce am lasat in urma noastra si ceea ce suntem noi astazi ca natiune. Chiar daca dacii au fost stramosii nostri, nu prea avem motive sa ne mandrim cu ei, deoarece nu au lasat mai nimic in urma lor.
Mare enigma si cu dacii astia!  Animalele de prada sunt mai inteligente decat prada lor. Animalul-prada nu stie sa se organizeze, pe cand pradatorul stie foarte bine. Cred ca poporul nostru se trage din oameni gen animal-prada. Cred ca acum cateva mii de ani oamenii s-au grupat dupa proverbul "cine se aseamana se aduna". Indivizii mai destepti cu indivizii mai destepti, indivizii mai prosti cu indivizii mai prosti. Noi ne tragem din categoria indivizilor mai prosti. Cand suntem intrebati de ce am ramas codasii Europei, imediat raspundem, "pentru ca suntem la rascruce de drumuri, si am fost nevoiti sa ne luptam cu fel si fel de oratanii asiatice".

Dar asta e un sofism, adevarul fiind altul. Strabunii nostri traiau rasfirati (dezorganizati) pe camp, dormeau in colibe de lut, cultivau o bucatica de pamant si cresteau doua sau trei animale. Turcii, de exemplu, erau ca niste lupi feroce pentru noi. Astia aveau un fel de armata profesionista, pe cand armata noastra la nevoie se compunea din tarani luati de la coada vacilor.  Daca ar fi fost baieti destepti,  stiind ca oricand puteau fi invadati de diverse natii asiatice, romanii ar fi trait organizati in cetati si orase fortificate. Sub nicio forma n-ar fi trebuit sa se aseze ca prostii in camp, sa isi  faca colibe si sa traiasca imprastiati. Si nu ne putem scuza, afirmand ca nu aveam timp sa construim sau ca nu aveam cu ce.

In urma cu cateva sute de ani, locurile astea pe care traim acum, atunci aratau ca o jungla. Erau pline de vegetatie, mlastini si animale. De pilda, o padure putea sa se intinda pe o suprafata cam de marimea unui judet. Si daca ar fi venit turcii, ce mama lu naiba sa faca in padurile noastre tenebroase si pline de pericole? In cel mai rau caz si-ar fi continuat drumul spre papa de la Roma, iar castigul nostru ar fi fost macar acela ca nu ne-ar mai fi murit in razboaie tot ce insemna barbat bun de lupta, iar astazi n-am mai fi fost atatia cocalari plapanzi, dar smecheri si perversi din cale afara.

Spuneam ca singura solutie viabila pentru romani ar fi fost ca acestia sa isi faca cetati pe munti si pe dealuri, asezate strategic. Iar la poalele muntilor, in zona protejata puteau sa creasca animale si sa cultive pamantul cat aveau ei chef. Ar fi trebuit sa ne construim castele si cetati cu ziduri groase din piatra. Iar materiale aveam atat de multe, ca am fi putut sa construim cat s-a construit pana acum in toata Europa, si ne-ar mai fi ramas inca destule. In astfel de cetati intarite puteam sa traim mult mai bine, sa ne construim o armata, sa punem mana sa invatam sa scriem, sa citim, sa facem si noi filozofie, arta samd. O astfel de viata ar fi fost mult mai interesanta decat viata taranului ce traieste izolat pe camp, iar circumstantele sociale ne-ar fi obligat sa ne tot dezvoltam in asa fel incat astazi am fi fost atat de evoluati incat am fi controlat o buna parte din Europa si Orientul Mijlociu. Si bineinteles ca toate locurile ar fi mustit de istorie. Am fi fost mandri de sutele si miile de cetati construite de vitejii nostri strabuni. Ati vazut cate castele si cetati au polonezii? De nemti, francezi, englezi, nici n-ar mai avea rost sa pomenesc.

Am avut de toate ca sa ne dezvoltam cu mult peste ceea ce sunt astazi nemtii sau alte popoare vestice - am avut si avem toate formele de relief, cu tot ce trebuie pentru a ne asigura hrana din belsug si pentru a ne putea apara cu succes de invadatori. Am avut un asemenea context istoric, care vrand nevrand ne obliga sa evoluam foarte mult pe plan social, economic, politic, intelectual si spiritual. Altfel spus, presiune din partea mediului am avut, insa mediul nu prea a avut ce sa selecteze, si totusi din ceea ce a ramas, a rezultat ceea ce astazi se cheama poporul român.

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

dovedesti foarte multa incultura istorica.
Nici nu e de mirare, cu istorici precum ii avem.
Ca de exemplul habarnistul I.A.Pop, rector la Universitatea Babes Bolyai si academician.

Afirmatiile tale pleaca de la o teorie la fel de banala si mediocra ca si cea a ungurilor, cea cu migratie roesleriana.
Tu sustii teoria continuitatii pe cand ungurii afirma teoria roesleriana
ciobanilor migratori.

Totuna este.
Doua teorii bazate pe nestiinta, pe incultura istorica.

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

Culmea, ca tocmai asta au facut.
Si in perioada de dupa caderea imperiului roman,
adica dupa caderea limesului la Dunarea de Jos la inceput de secol 7,
stramosii nostri au supravietuit printre-o civilizatie
a oraselor (in evul mediu se pastreaza denumirea de foros)
prin care ei au reprezentat singurul focar de civilizatie in Balcani si ba chiar estul Europei,
pana cand imperiul a inceput sa se intinda in sec 8 din nou inspre Europa.

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

numai ca locurile astea erau strabatute de alte populatii,
fara nici o legatura cu stramosii nostri, care formasera
acea civilzatie la dreapta Dunarii, cunoscuta ca civilizatia Komani-Kruja.

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

daca ai pune mana pe carte (in caz ca-ti place biblioteca)
ai descoperi ca tocmai asta au facut.

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

daca ai pune mana pe carte ai fi aflat ca in Europa occidentala
nu se construiau castele din piatra ci se construiau
intarituri din pamant, din chirpici, din lemn.
Ceea ce admiri tu in occident, acele castele din piatra
sunt constructii tarzii, mult dupa ce Civilizatia Imperiului Romania a iradiat civilizatie inspre salbatici.
Adica majoritatea sunt constructii de dupa 1500.

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

e penibil ce concluzii aiuristice poate debita astazi minteqa unui român.

De ce?

Fiindca nici macar nu intelege ce inseamna a fi român.
Nu e el devina.
Ci educatia pe care primit-o (mai degraba n-a primit-o in scoala).

Cristi_E, on 16 septembrie 2017 - 13:35, said:

Cristi sa stii ca Fane stie multe, de la el am inteles si eu foarte multe chestiuni, inclusiv cocluzia socio-comportamentala a Romaniei de astazi.

Iata care este adevarul nostru:

Pe la 1700-1800 Transilvania nu era prea diferita de occident.

Diferentele uriase au aparut datorita unor conjuncturi istorice diferite si a unei mosteniri istorice impuse.


Romania a preluat clasa politica si setul de valori istorico-comportamentale mostenit din partea Țării Românești, adică modelul antic oligarhic, adica boierimea cu toata atitudinea ciocoiasca discretionara invelita intr-o alta gaoace de acelasi fel biserica ortodoxa.


Țara Românească si-a robit si serbit propria etnie si a tratat-o cat de rau se putea si aceasta deoarece la infaptuirea României se afla la nivel antic.


In Transilvania au existat eforturi uriase de a recoloniza teritoriile pustiite de turco-tatari, a fost cuprinsa in sfera apuseana de dezvoltare.

Transilvania a cunoscut inceputurile democratiei coloniale, apoi a democratiei citadine, apoi a aceleia religioase odata cu Reforma si prin aceasta din urma scoli confesionale in limba proprie, Biblia in limba proprie si ritul religios in limba proprie, adica nasterea sentimentului de fraternitate, demnitate, egalitate si identitate.

In Transilvania majoritatea pamantului a fost vandut oamenilor simplii, de aceea cine strabate aceasta regiune va vedea sat langa sat in orice directie, practic oriunde te-ai ratacii, după cativa kilometrii amarati vei da de alta comuna, apoi de alta, samd in toate directile de la deal la vale si invers.

In Țara Româneasca putem calatorii zeci si zeci de km fara sa vedem un sat cat de mic pe toata linia orizontului.

In Transilvania pe langa castele erau doar angajati, pe cand in tara Romaneasca erau slujitori si sclavi.

Diferenta intre cele doua lumi era similara precum cea dintre SUA de nord si SUA de sud, cu specificatia ca in sud nu erau negrii ci aceeasi etnie si rasa cu aceea a boierilor.


Romania a preluat asadar toata traditia si obiceiurile ciocoiesti din sud, iar nu traditia transilvana, de aceea oamenii nu au fost educati si nu au fost facute legi aspre precum in Transilvania ci precum cele din antichitatea dacica apoi cea bulgar-otomana.

Astazi culegem roadele a ceea ce am semanat.

Desigur ca sistemul a fost aplica inclusiv Transilvaniei si prin urmare s-a viciat absolut tot intregul.


PS: Si istoria conteaza, este bine sa nu fi orfan cand vei dorii sa privesti spre viitor, e bine sa ai macar un stramos maimuta, ideea este sa fie ceva acolo iar nu un gol urias.

Edited by Infinitty, 17 September 2017 - 08:47.

Infinitty, on 17 septembrie 2017 - 08:46, said:

Da, stiu ca a memorat multe date, ca mai intru si mai citesc pe aici. Dar vezi tu, istoria neavand cum sa fie o stiinta exacta, face descrieri, nu aduce explicatii. Tu mi-ai spus mai sus o poveste, de fapt ai descris mai mult sau mai putin exact niste fapte. Fapte poti sa descrii cate vrei. Dar aceste fapte sunt niste efecte. Spui ca pe la 1700-1800 Transilvania nu era prea diferita de occident. Ok. Stii vreun Kepler al Romaniei care sa s-o fi nascut pe la 1500? Stii vreo universitate romaneasca mai veche de 200 de ani?

Eu vad mult mai simplu istoria Romaniei, si anume; pe aceste meleaguri au trait niste populatii de indivizi inapoiati, indivizi ce au fost maltratati de alte populatii mai razboinice si mai agere la minte. Uite, hai sa facem o paralela; daca românii vor sa invadeze Somalia cred ca le-ar fi destul de usor s-o faca. Peste vreo 200 de ani somalezii vor scrie in cartile lor de istorie ca in 2017 un popor alb din Europa a invadat Somalia, a dat foc satelor, si i-a facut sclavi pe somalezi. Bineinteles ca se va descrie cum au opus rezistenta somalezii, cum si-au construit cetati, cum un somalez a murit eroic omorand 10 români - asta e istoria vazuta de somalezi. In schimb, românii vor scrie altceva.  De ce au invadat românii Somalia? Pentru ca nu mai aveau chef sa munceasca si voiau sa isi ia sclavi. De ce nu a putut opune rezistenta Somalia? Pentru ca dpdv tehnologic si cultural românii le erau net superiori somalezilor. De ce somalezii nu aveau tehnologie si cultura? Pentru ca IQ si alte trasaturi cognitive.

Boierii erau tot români, deci nu ne-au maltratat strainii.

Nu ne trebuia universitati si mari descoperitori, era suficient invatarea scrisului, cititului si socotitului, o biblie in limba proprie, rit in limba proprie si acte in limba proprie.

Infinitty, on 17 septembrie 2017 - 10:56, said:

Turcii si ungurii ce ne-au facut? De ce nu am invatat sa scriem si sa citim? Da, am avut civilizatia cucuteni. Si ce faceam? Impleteam paie. Da, am avut o civilizatie a oraselor. Si ce erau de fapt orasele astea? Niste catune primitive.

Cristi_E, on 17 septembrie 2017 - 11:23, said:

Înaintaşii mei n-au avut oraşe - unele mari, raportat la standardele epocii - în trecut? Nu ştiau să scrie şi să citească?
Tu continui să-i calomniezi chiar şi după ce ţi s-a atras în mod expres atenţia că nu ştii despre ce vorbeşti?

Nu numai că habar n-ai de istorie; după cum ai arătat, nu eşti interesat nici să înveţi.
Probabil eşti doar un frustrat pentru că n-ai ajuns miliardar şi că lumea nu face plecăciuni când ieşi pe stradă. Şi vrei să dai vina pentru asta pe orice, numai nu pe tine.

Edited by Edit_XYZ, 17 September 2017 - 11:47.

Edit_XYZ, on 17 septembrie 2017 - 11:36, said:

Eroare de logica: Argument ad hominem.

Ce orase mari am avut? Ce intelegi dumneata prin *oras*?  Nu, nu stiam sa scriem si nici sa citim. Stramosii nostri nu ne-au lasat aproape nimic. Stramosii nostri au fost niste indivizi preocupati sa sape pamantul si sa creasca o vaca. Si aici nu ma refer doar la aia de acum 1700 de ani, ci si la cei de acum 300 de ani.

Cristi_E, on 17 septembrie 2017 - 11:53, said:

N-ai expus nicio opinie cât de cât avizată, pentu argumente contrare.
Numai calomnii transparente.

Şi nu sunt psihiatrul tău, plătit să-ţi îngân toate aiurelile, ca să poţi să-ţi spui că viaţa n-a fost dreaptă cu virtuosul şi capabilul de tine.

Quote

Doar câteva postări mai sus, enough1453 a schiţat câteva idei pe care le puteai verifica uşor cu google, dacă erai cu adevărat interesat de adevăr.

Nu c-ai fi avut nevoie de postări; dac-ai fi fost de bună-credinţă, minime verificări din partea ta ar fi indicat că habar n-ai de istorie.
Cu 300 de ani în trecut n-aveam oraşe; nu ştiam să scriem şi să citim, după tine? Ridicol.

Şi, după cum eşti de rea-credinţă, să vin cu date şi argumente vis-a-vis de afirmaţiile tale ridicole este o pierdere de vreme.

Edited by Edit_XYZ, 17 September 2017 - 12:33.