Cum a fost inventată așa zisa „limbă moldovenească”?

CzC, on 09 iulie 2017 - 20:32, said:

Limba moldovenească pretinsă ca altă limbă decât cea română este o invenție comunistă menită a dezbina națiunea română și statul național al românilor. Ia să vedem ce spunea Simion Dascălul într-o interpolare în Letopisețul lui Grigore Ureche, în veacul al XVII-lea, nu al XIX-lea, moldovane:

„Predoslovie a létopisețului moldovenescu ce într-însa spune că este făcută țara den doao limbi, de rumâni și de ruși, de care lucru să cunoaște că și păn' astăzi este țara giumătate de ruși și giumătate de rumâni  Ce această povéste nu să află însămnată de Uréche vornicul, iar eu n-am vrut să las nici această să nu pomenescŭ, socotind că cum am adus aminte de altele, ca să nu rămâie nici aceasta neînsămnată.  Scrie la létopisețul cel moldovenescu, la predoslovie, de zice că deaca au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se înapoi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într-o parte și au nemerit la locul unde acum târgul Sucévei. Acolo amirosindu-le fum de foc și fiind locul despre apă, cu pădure mănuntă, au pogorât pre mirodeniia fumului la locul unde este acum mănăstirea Ețcanei. Acolea pre acelaș loc au găsit o priseacă cu stupi și un moșneag bătrân, de prisăcăriia stupii, de seminție au fost rus și l-au chiemat Ețco. Pre carele deaca l-au intrebat vânătorii, ce omu-i și den ce țară este, el au spus că este rus den Țara Leșască. Așijderea și pentru loc l-au intrebat, ce loc este acesta și de ce stăpân ascultă ? Ețco au zis: este un loc pustiiu și fără stăpân, de-l domnescu fierile și pasările și să tinde locul în gios, păn' în Dunăre, iar în sus păn' în Nistru, de să hotăraște cu Țara Leșască, și este loc foarte bun de hrană. Înțelegând vânătorii acest cuvânt, au sârguit la Maramorăș, de ș-au tras oamenii săi într-această parte și pre alții au îndemnat, de au descălecat întăi supt munte și s-au lățit pre Moldova în gios. Iar Iațco prisecariul, deaca au înțeles de descălecarea maramorășénilor, îndată s-au dus și el în Țara Leșască, de au dus ruși mulți și i-au descălecat pre apa Sucévei în sus și pre Sirétiu despre Botoșiani. Și așa de sârgu s-au lățit rumănii în gios și rușii în sus.”

CzC, on 10 iulie 2017 - 15:58, said:

Daca au noroc o sa ramana cu 1/2 din actualul teritoriu si cu o diaspora numeroasa imprejur (in Gagauzia, Transnistria, Balti, etc). Aceasta doar daca au norocul sa le fie recunoscuta independenta si macar pentru 1/2 din actuala republica, lucru aflat tot la mila Rusiei si Ucrainei.


Eu cred ca fara posibilitati reale de uniune cu Romania negociate cu Rusia nu exista viitor, probabil ii asteapta o federatie moldoveneasca plus o rusificare accelerata nimic mai mult.

In functie de aceste decizii Romania ar trebui sa opteze pentru o posibila unire cu Rep. Moldova sau sa acorde cetatenie moldovenilor si sa-si sigileze frontiera rasariteana renuntand complet la orice demers de orice fel in ceea ce priveste Rep. Moldova, adica sa o socotim teren minat si caput.


PS: In Romania nu este lapte si miere, dar dupa ce vom ajunge pe fundul prapastiei s-ar putea sa urcam. Vor veni fie chinezii, fie nemtii si alti europeni si vom urca din nou ca un conglomerat, dar ca un conglomerat ce se va dezvolta, insa in Rusia totul va stagna si peste multe decenii de acum incolo deoarece asta este calea oligarhiei rusesti de la Petru cel Mare si pana astazi.

Edited by Infinitty, 11 July 2017 - 10:49.

Că veni vorba de Varlaam și Dosoftei:

Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române: ”În 1641 a fost dat în lucru, iar în 1643 s-a terminat de tipărit una dintre cele mai reprezentative cărți din vechea cultură românească, intitulată Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari, cunoscută sub numele de Cazania lui Varlaam. (...) Un lucru este mai presus de orice îndoială și anume că prin traducerea și prelucrarea celor două cărți, una neo-bizantină, alta slavo-ucraineană, mitropolitul Varlaam a creat o limbă de o rară și a realizat o autentică antologie românească, pe care a oferit-o ca dar neamului românesc de pretutindeni. Prin conținut, cât și prin frumusețea graiului întâlnit în cazaniile ei, Cartea românească de învățătură din 1643 a cunoscut cea mai largă răspândire dintre vechile tipărituri, mai ales în teritoriile intracarpatice, încât ea a contribuit nu numai la apărarea Ortodoxiei, ci și la întărirea conștiinței de unitate națională. (...) Ultima carte tipărită  în cursul păstoririi lui Varlaam se intitula Carte românească de învățătură la pravilele împărătești și de la alte giudeațe (Iași, 1646), cunoscută și sub numele de Pravila lui Vasile Lupu, tradusă de Eustratie logofătul. (...) Așadar, mitropolitul Varlaam a fost unul dintre marii ctitori ai culturii românești și unul dintre făuritorii limbii române literare. Pe lângă aceasta, a sprijinit cu hotărâre pe românii transilvăneni în lupta lor pentru apărarea Ortodoxiei (...)”

Quote

Ștefan Bazilescu: „(...) Semnificativ este faptul că prima sa tipăritură a fost Psaltirea în versuri, ieșită de sub teascurile de la Unievîn 1673, și la a cărei traducere, după cum declară el însuși „cinci ani foarte cu osârdie mare” a trudit spre a o reda „pre limbă rumânească”. Din aceeași tiparniță și în același an ieșea Acatistul Născătoarei de Dumnezeu, cu mențiunea făcută la început: „tălmăcit de pre limba slovenească pe limba rumâniască”. În 1679 la Iași apărea Dumnezăiasca Liturghie „acmu întîiu tipărită rumânește”. Predoslovia începea cu un „Cuvîntu denpreună cătră toată semințiia rumâniască”, pe care o anunță că „dăruim și noi acmu de a dată acest daru limbii rumânești, sfânta liturghie, scosa pre limba rumâniască de pre elinesca de lauda lui Dumnezău să-nțăliagă toți, carii nu-nțălegu sărbiaște sau elliniaște...”. Acest pasaj , dovadă categorică și elocventă a afirmării originii comune a neamului, ca și a unității de limbă, exprimat așa de convingător, constituie totodată o mărturie a sentimentului de unitate existent în însăși conștiința lui Dosoftei și care îl determina pe acesta să fie atât de receptiv la permanentele realități ale epocii în care trăia. (...) Din 1682 și pînă în 1686, Dosoftei va tipări în patru volume Viața svinților, prima operă cultă românească cu caracter haghiografic, volumele trei și patru fiind tipărite numai parțial. În scrisoarea de închinăciune adresată lui Duca Vodă, înserată în vol. I înaintea cuprinsului, învățatul prelat se destăinuie că atât „cît ne-au fostu știința limbii rumănești, am nevoitu de le-am scosu de pre greciaște și de pre sărbiaște pre limba rumăneasca, ca să înțălega toți ...”. Cuvîntul către cititori este mai edificator decât cel închinat domnului, deoarece este evidențiată rațiunea care a prezidat hotărîrea ca Viețile sfinților să apară în limba română, indicîndu-se, chiar sumar, metoda de lucru: „A sinaxarului dumnezăiască și svântă carte scoasă de pre greciaște și elliniaște din 12 Miniae a svintei Besiarici, și din cărțîle vistiarului Besiaricii pre limba rumânesca cu lungă nevoință și cu Lexicoane de-agiunsu tălmăcită, cu pohta blagoscestiviloru și lui Dumnezău iubiți Domnii Țărăi Moldovei Ioan Gheorghi Ghica Voevoda, și Ștefanu Vasilie Voevoda, și Eustratie Dabija Voevoda, și Ioan Duca Voevoda, și Iliași Alexandru Voevoda, și Ioanu Ștefanu Petru Voevoda, și Ioanu Dimitrie Cantacuzino Voevoda, și Măria sa Ioanu Antonie Rusetu Voevoda; și cu pofta Dumilor sale cinstiților Boiarii țărăi; într-atâta lungă vriame scriindu și tălmăcindu câte am putut birui în acești viaci grei ai țărăi, abiia cu mult greu am scrisu și aciastă svântă carte, de o amu tălmăcitu rumăniaște ...”.”

CzC, on 10 iulie 2017 - 18:22, said:

Mai omule  tipariturile alea ale lui Coresi au fost primele in lb romana. Si au circulat si au fots model. Si erau "protestante" numa ca finantare - portestnatii sperand ca prin popularizar4ea literaturii "sfinte" se va ajunge si intre ortodocsila "protestnatism"

Cand intr-un traziu apare in dine si "presa" aduca publicatiile periodice/zilnice deja era o oatesuce traduitie a uneilimbi romane sa zicem "literare" . SI de altfel cam in momentul in care la Bucresti apra ZCurierul Romanes la Iasi apare si Albina Românească ...
Asa ca ipiteza cu presa din capitala Romaniei Mici cam cade.. Macar ptr ca in presa bucureteana lucrau si ziaristi moldavi - cel  mai celevru find Eminescu!
Insa sunt nevoit s aiti adcu aminte de Gheorghe Lazar, fondatorul primesi scoli cu predare in lb romana din Bucuresti . lazar era din Avrig (jud Sibiu) nu din Bucale...

DOm'le sunt unele cestii mai vechi de Mica Unire. Cestii care au si stat la baza zisei uniri.
Si unoeri explicatiile sunt simple .... de ex micul accident al pirmelor tiparituri facute de Coresi.
Ca altfel .. scuze dar Iasiul ar fi avut mai multe atuuri sa isi impuna stilul sau de limba. In sec XVI , SVII Moldova stea nitel mai bine decat Nuntenia.
In sec XIX acel ins paradoxal Mihalache Sturdza a infiinata Academia Mihaileana  si unde a predat si munteanul Ion Ghica....

Nu este vorba de a nu recnoaste meritele moldoveneisti - in definitv marea literatura roamna din sec XIX [pana pe la 1920 este facuta in special de modoveni .. insa daca azi limba liteara romana are ca baza dialectul muntenesc .. este urmarea unui mic accident. Si in tata afcaera asta Burustiul apare ceva mai traziu.. casci nucleul de baza este al tringhiului Tragoviste-Pliesti=Brasov.

SI apopos .. Moldoveam inseman roma traitior in Moldova.

Isna matale mi se pare a fi "statalist" di pisti Prut

Cat despreloba farntuzita .. iti recomand Razboi si Pace . In nu mai stoiucare volum papr niste rusi extrem de frantzuziti care lasati de capul lpr ar fi muritde foame - noroc ca erau dininlata nobilime si aveau puzderie de slugi!