Structura dinamica a fotonului, a cuantei de lumina, aflat in translatie=propagare prin vid.

Quote

Maccip!
Ai scris aici legea inductiei electromagnetice, de unde se vede ca un camp este in succesiunea celuilalt. Daca sunt amandoua campurile in acelasi moment, cum ar putea unul sa succeada celuilalt?. Si daca nu exista succesiunea campurilor, ceruta de mecanismul inductiei electro-magnetice, inseamna doar ca in vid nu avem proces ondulator. Adica nu se transforma succesiv, energia unui camp in energia celuilalt. Pe cand in motorul electric liniar, campul electric si magnetic exista simultan. Si daca curentul transversal din structura fotonului, dat chiar de cuanta de actiune, este suflat de forta electromagnetica,  intr-o semiperioada, de la repausul atomului, pana la viteza luminii, asta nu este acceleratie?. Si care ar fi drumul parcurs daca nu o semilungime de unda? Si daca intre curentii semiundelor sunt semilungimi de unda, nu inseamna ca toate semilungimile de unda insumate, fac lungimea trenului de unde al fotonului, adica lungimea fotonului?

Edited by calahan, 10 June 2017 - 10:53.

Intrebarea e buna, si eu m-am gandit la asta.
Dar.. tre sa mai tii cont de un fenomen.

Campul electromagnetic e in quadratura cu campul electric doar in zona in care se produce deoarece acolo impedanta mediului e reactiva.
In preajma antenei de emisie, campurile sunt asa cum le intuiesti tu, sau asa cum ar banui oricine stie legile lui Lentz si Faraday (alea doua zise de mine, sper ca e Lentz si Faraday. Ele se gasesc la pachet complet in Maxwell)
Treabaq e ca .. unda aia nu se propaga la distanta. Sta in zona antenei, se numeste near field, iar unda e de near field.
Spre deosebire de unda far field, aia radio despre care vorbim, unda near field (aia pe care o vezi tu in cap acum) are cateva proprietati interesante.
1. E reactiva. Adica  daca pui consumator in zona, asta inseamna ca va suge mai multa putere din antena de emisie. Unda radio(de far field) nu e asa. Daca toti ne acordam radioul pe PROFM, antena de emisie a profm nu va sti asta, va avea aceeasi putere de emisie, Unda radio nu e reactiva. Unda de near field e reactiva. Un consumator(antena) in zona, va face ca antena sa suga mai mult (i se schimba si impedanta, devenind mai rezistiva)
2. Unda e in cuadratura. Teoretic. Practic defazajul depinde de puterea emisa si de impedanta antenei. Antena tip bucla au impedanta inductiva, antenele dipol au impedanta capacitiva. Antena rezistiva nu are cum sa existe, nu ar emite ci s-ar incinge si atat.
3. E mai usor de "vazut" direct din legile lui Maxwell privite individual. Se produce la orice frecventa, spre deosebire de unda radio care se produce doar la frecvente destul de mari. Desi directivitatea e aceiasi pentru farfield si near field, raportul de putere depinde de frecventa.
4. Forma exacta depinde foarte mult de forma antenei, de ce obiecte sunt in near field. In far field dependenta e cu  mult mai mica, doar in zona antenelor acordate se modifica unda. in rest e aia pe care o vezi desenata prin carti.
5. Intensitatea undei far field scade (cam) cu cubul distantei. Adica.. scade mai repede decat aria sferei(care scade cu patratul), asta inseamna ca energia totala(pe sfera cu aria 4/3pi r^2) nu se va regasi pentru sfere cu r mare. Zic aprox cu cubul deoarece e greu de definit exact, forma campului e complexa, nu are simetrie.  Unda far field scade cu patratul distantei fata de antena care poate fi considerata punctiforma. Ea se va regasi complet la orice distanta de emitator, dacaa culegi valoarea intensitatii (sau puterii) pe toata sfera de la distanta aia. Gandeste-te grafic cum arata treaba.  Energia pe steradian e constanta la far field, scade cu distanta la nearfield. Energia aparent pierduta din near field, nu e pierduta de fapt ci se intoarce inapoi in antena. Aia de far field nu se intoarce inapoi(nu e reactiva)

Sper ca citesti cu atentie si-ti faci propria intuitie despre undele astea. Nu-i chiar greu, dar nici banal. Tre sa ai niste cunostinte despre antene.

Dar forma campului EM e data de rezolvarea ecuatiilor diferentiale. Forma undei e data de o ecuatie armonica(cred ca-i zice), o ecuatie diferentiala cu derivate partiale de ordinul 2.
Pentru ambele campuri, atat E cat si B. Pentru permeabilitate si permitivitate fara parte imaginara ( adica nu intr-u material activ magnetic sau electric(piezielectric))

Edited by maccip, 10 June 2017 - 17:00.

calahan, on 10 iunie 2017 - 09:59, said:

Nu exista nicio "cuantica noua" ci doar multa (pseudo-)fizica proasta facuta de persoane complet ignorante.

Atunci cand scrii un articol stiintific de trimis la o revista de specialitate cu referenti (asa se face stiinta la nivel serios), prima miscare pe care trebuie sa o faci este sa demonstrezi ca ti-ai insusit fundamentele subdomeniului de care apartine prezentarea si ca esti la curent cu starea de lucruri curenta din cercetarea de stricta specialitate. In cazuri mai rare, trebuie sa demonstrezi cel putin cunoasterea bazelor unanim acceptate de pe care iti dezvolti ideile. In cazul dumitale, ar trebui sa arati ca ai inteles ce este electromagnetismul lui Maxwell, ce sunt undele in general si undele electromagnetice in particular, care sunt limitele de aplicabilitate ale modelului ondulatoriu pentru radiatia electromagnetica, care sunt caracteristicile unui obiect cuantic si ca modelul corpuscular nu se poate folosi cu succes suprapus cu cel ondulatoriu. Evident, daca ai fi inteles aceste ultime aspecte, nici strutocamila antinomica si lipsita de sens "structura dinamica a fotonului" nu ar mai fi fost purtata in existenta sa polueze sectiunea de "Stiinta teoretica" a forumului softpedia. Dar dumneata nu ai habar nici ce e aceea o derivata partiala, nu ai bazele matematice de pe care sa analizezi semnificatia unui formalism teoretic de tipul electromagnetismului clasic sau mecanica cuantica, discutia cu dumitale se blocheaza de cum apare ceva dincolo de cele patru operatii aritmetice pe care le-ai invatat in scoala elementara si la care se rezuma esentialmente "contributiile" din pdf-urile produse aici.

Quote

Exista o fizica facuta bine care explica in linii mari cam tot ce este observat experimental. Daca dumneata nu o cunosti (dat de fapt) e inutil sa iti dai cu presupusul despre pretinsele ei predictii eronate (care nu sunt cele la care te referi).

Quote

Capitolul sursele campului electromagnetic: sarcini electrice statice sau in miscare, sau variatii ale uneia sau alteia dintre componente (electrica/magnetica). Exact ceea ce spun ecuatiile Maxwell 3 si 4 din acest mesaj. De exemplu a treia spune ca rotorul campului electric intr-un punct din spatiu este egal cu derivata temporala a campului magnetic in acelasi punct din spatiu. Daca ai cunoaste derivatele partiale, ai intelege ca aceasta ecuatie exprima legea inductiei (in forma microscopica/diferentiala). Mai mult: campul electric astfel generat este in mod necesar unul rotational. Daca te-ai fi uitat cu atentie de-acum doi ani peste mesajul indicat ai fi aflat si ca din aceste ecuatii (care contin explicit inductia) rezulta in mod necesar existenta undelor electromagnetice. Deci orice consideratii ale dumitale aposteriori despre pretinsa contradictie intre inductie si teoria clasica a undelor electromagnetice in vid sunt absurde. De fapt Maxwell a dedus (1862) din ecuatiile scrise ca:
1. in mod necesar exista unde electromagnetice care se propaga in vid (pentru Maxwell vidul era inca umplut cu eter luminifer, insa matematica ecuatiilor sale functioneaza exact la fel si fara eter)
2. acele unde electromagnetice sunt transversale iar campurile electric si magnetic dintr-un punct atins de unda sunt perpendiculare intre ele
3. viteza de propagare a acestor unde electromagnetice rezulta practic egala cu viteza masurata a luminii in vid, ceea ce sugereaza ca lumina insasi nu ar fi altceva decat o unda electromagnetica cu frecventa foarte inalta.
Experientele ulterioare au confirmat punct cu punct aceste predictii.

Quote

Acest lucru e valabil in linii mari pentru circuitul oscilant in care campul magnetic este esentialmente confinat in interiorul unei bobine iar campul electric in interiorul unui capacitor. Este evident ca intr-un spatiu in care se propaga o unda electromagnetica, campurile electric si magnetic exista in fiecare punct din spatiu, deci in fiecare punct exista o densitate asociata de energie electrica si magnetica care se propaga, avanseaza impreuna cu frontul de unda. Asadar reprezentarea dumitale despre ce ar trebui chipurile sa fie o unda rezulta eronata: de fapt energia "curge" urmand vectorul Poynting spre punctele atinse de frontul de unda la momente succesive.

Quote

Cine spune ca raman constante?! Ia exemplul cel mai banal al undei plane monocromatice, E(r,t) = E₀*cos(k*r - wt): nu este nimic constant in timp sau in spatiu. De unde si pana unde nu exista unde in vid?! Ecuatiile care spun ca trebuie sa existe unde electromagnetice functioneaza si in vid. Deci undele electromagnetice se propaga cu necesitate si in vid.

Quote

Ai vazut prost. Ecuatiile Maxwell nu fac nicio referire la natura cuantica a luminii.

Quote

Nu exista "efect ondulator al fotonului". Radiatia electromagnetica poate fi descrisa intre anumite limite cu un model de unda electromagnetica. Acest model nu face referire la ipotetici curenti eterici (i.e. deplasari de sarcini electrice ipotetice) ci la variatiile in timp si spatiu ale campurilor electric si magnetic

Quote

Fals. Ecuatia undelor rezulta in exact acelasi mod matematic din ecuatiile Maxwell scrise in vid sau cu un mediu material.

Quote

Lumina nu merge in zigzag.
Propagarea luminii (in modelul de unda) intr-un mediu material de tip dielectric (transparent) este insotita de o unda de polarizare a acestuia care se traduce intr-un camp electromagnetic suplimentar al carui efect practic este incetinirea frontului de unda combinat. Doar daca ne referim la modelul fotonic corpuscular si incercam sa dam o explicatie fenomenologica incetinirii fluxului de fotoni, putem sa ne reprezentam incetinirea ca timp pierdut intre absorbtia si reemisia fotonilor de catre sistemele atomice/moleculare ale materialului, fotonii circuland cu viteza c intre o emisie si o absorbtie succesiva. Evident, in acest model fotonii nu exista atata vreme cat energia lor este regasita ca energie a starilor excitate ale moleculelor materialului care i-au absorbit temporar si sunt generati instantaneu cu viteza c in momentul emisiei (dezexcitarii), fara acceleratie.

Quote

"descifrarea cuantei de actiune" nu reprezinta altceva decat reprezentarea fenomenologica la nivel de genunchiul broastei miniaturizate a unor notiuni de mecanica cuantica prost intelese si gresit reprezentate intuitiv. Dumneata ar trebui deocamdata sa lasi aspectele cuantice deoparte si sa te concentrezi pe ceva mai eficient:
1. inveti matematica necesara (analiza matematica ceva mai avansata, calcul diferential si integral, ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, calcul vectorial, ecuatia undelor, solutiile ei)
2. studiezi fizica ecuatiilor lui Maxwell si optica ondulatorie
3. daca nu intelegi ceva punctual, poti sa intrebi, fara pretentia ca ai fi descoperit o noua fizica
4. daca dupa 1-2-3 mai ai idei noi de acelasi gen (nu ar trebui sa mai ai, insa nu se stie niciodata), locul lor e la sectiunea pseudostiinta.

MDionis!
1) Ce facem cu desenul postat de Cristine69?
2) Totusi nu mi-ati raspuns cum apare presiunea de strivire la ciocnirea corpurilor. Si nu spuneti nimic nici de lipsa retro-radiatiei.
Si apoi de la energia unui foton (de la h*f) apar niste curenti care ar fi la fel in vid ca si in atom. Curenti care ar putea sa genereze camp magnetic.  Pare ca pleaca de la sarcina electrica dar nu mai sunt legati de sarcina. Nu ar putea sa existe acesti curenti in structura fotonului?
3) Ce spuneti dumneavoastra se poate sa fie corect. Cred ca dl inginer are idee de ceva fizica si ceva matematici. Daca a imaginat modelul de motor electric liniar pentru foton, cred ca nu este chiar un ageamiu. Eu cred ca toata cuantica veche este insuficenta ca sa explice structura dinamica a fotonului.
Dl inginer a spus doar ca inversul constantei de structura fina este indicele de refractie al mediului atomic. Si a zis ca intrand in mediul atomic viteza luminii se micsoreaza de 137 de ori. Adica lungimea de unda a fotonului ar fi de 137 de ori mai mica in atom, decat in spatiul liber. Apoi a impartit lungimea de unda, a fotonului de la anihilarea electronului cu pozitronul, dupa contractarea de 137 de ori, la 2*pi.  Si a gasit o lungime egala cu raza electronului Re. De aici a tras concluzia ca electronul este o unda stationara, pe un cerc de raza electronului. Ce este nefizic aici? Vreau sa zic ca de aici a scos relatia pentru viteza lumini, pe care o foloseste ades la substituia lui c.

Edited by calahan, 11 June 2017 - 10:36.

Maccip.
Eu ca unul care am lucrat o vreme la un atelier de motoare electrice, am vazut ca daca se intrerupe excitatia (magnetizarea) motorului dupa ce a ajuns la turatie, fiind in gol, se cambaleaza pana se strica. Adica apare o acceleratiie puternica a rotorului. Un subinginer de acolo mi-a spus ca asa cere ecuatia de functionare a motorului de cc, fiindca in lipsa magnetizarii ar disparea tensiunea contraelectromotoare si curentul ar creste foarte mult iar turatia ar creste la infinit. Dar eu mi-am pus problema ce se intampla fizic la nivelul curentilor din rotor. Si am zis ca la interactia curentilor rotorici cu campul statorului, cand apare forta electromagnetica, turbioanele magnetice din jurul curentilor, sufera o puternica deformare si ajung sa fie puternic excentrice, determinand o puternica asimetrie a presiunii asupra curentilor. Cand se intrerupe excitatia, turbioanele magnetice pastreaza excentricitatea si devin mult mai puternice,  producand ambalarea  (accelerarea) rotorului pana la distrugere. M-am gandit ca asa ceva se intampla si la emisia fotonului din atom. Si excentricitatea turbioanelor magnetice, din jurul curentilor eterici transversali si periodici ai fotonului, ar propulsa structura dinamica a fotonului prin vid cu viteza luminii. (Curentii eterici, nelegati de vre-o sarcina electrica, apar la descifrarea cuantei de lumina). Dar translatia fotonului prin vid ar fi doar o lunecare hidrodinamica prin eter. Am vazut un fisier in care se arata ca forta electromagnetica ar fi un efect hidrodinamic de tip Magnus.

Edited by calahan, 11 June 2017 - 11:11.

Emisia de fotoni n-are nicio treaba cu motoarele ambalate. hahahahaha
Ai mistificat si modul de functionare al motoarelor. Esti de groaza nene!
Ai scris niste balarii pe-acolo de te doare mintea.

Vrei sa intelegi cum merg treburile astea? Maxwell nene. Uita de cuante deocamdata, uita de fotoni, nu ai backgroundul stiintific necesar.
Vad ca esti un om mai in varsta asa, ai lucrat cu subingineri..
Realitatea cea mai probabila (aprioric vorbind) e ca nu vei pricepe niciodata ce inseamna emisia unui foton.
Pentru ca esti prea batran sa mai ai chef sa-ti cablezi mintea pe chestiile alea. Esti prea batran sa mai inveti ceva nou pentru tine.

Unii se apuca de chestii spirituale la varste mai inaintate asa. Un Arsenie Boca nu te coafeaza? Renunta nene la fotonul ala. Nu mi-am dat seama, mdionis are dreptate, inca inainte de a intelege Maxwell, ai nevoie sa intelegi cate ceva despre campuri vectoriale, ce-i aia divergenta, rotor, gradient. Si alea-s cu derivate partiale, cu nable( asa li se zice, sunt niste operatori, e groasa rau treaba). Fara nablele alea nu te poti descurca sa intelegi de fapt ce spun ecuatiile lui Maxwell. Dupa ce termini Maxwell, dupa ce ai inteles cum merge in realitate un motor din ala(sunt o multime de tipuri de motoare, asta cred ca stii).. dupa aia fotoni, cuante si alte balarii.
Eu nu te vad dornic sa inveti nable. Deci.. Arsenie Boca, n-ai ce face din pacate. No offence!

calahan, on 11 iunie 2017 - 10:22, said:

Il luam drept ceea ce este: o reprezentare intuitiva simplificata (-> inexacta) a proceselor de interactie intre foton si un mediu dielectric. Imaginea ceva mai simpla si pe inteles este cea pe care am amintit-o eu. Fireste, realitatea este mult mai complicata: intr-un mediu transparent, fotonul devine o cvasi-particula legata de excitatia colectiva a unei retele de atomi. In modelul ondulatoriu, nu este o simpla unda electromagnetica ci o suprapunere coerenta de unde defazate provenind de la atomii dielectricului transparent. Daca supralicitezi valoarea reprezentarilor simplificate, vei avea o problema in a explica de ce fotonul emergent din dielectric iese pe o directie determinata si nu este imprastiat intr-o directie aleatoare. Tratamentul matematic exact (ca foton) se poate face insa necesita cunostinte peste nivelul mediu al unui absolvent de facultate tehnica, n-are rost sa vorbim aici despre integrale de drum.

Quote

Nu raspund la aiureli OT pe un topic deja plasat aiurea.

Quote

Nu apar curenti. Vidul nu contine sarcini libere. In cel mai rau caz, poti vorbi de sarcini virtuale in teoriile de camp cuantice, subiect dincolo de posibilitatile dumitale realiste de abordare.

Quote

In structura fotonului (deja suna rau) nu pot sa existe niste obiecte inexistente.

Quote

Ceea ce spun eu este corect in sensul ca reprezinta rezultatul practic consensual al cunoasterii stiintifice de specialitate, rezultat pentru care au trudit mii de persoane cu pregatire si inteligenta mult superioare domnului inginer pe parcursul a multe generatii, persoane care au realizat o reprezentare autoconsistenta a electromagnetismului verificata in practica de nenumarate ori. Ideile domnului inginer nu au legatura cu stiinta ci cu reprezentarea distorsionata si departe de realitate pe care si-a facut-o dumnealui despre stiinta. Si da, din punct de vedere al oricarui fizician decent, domnul inginer este un ageamiu, numai un diletant incompetent care n-a avut treaba in viata lui cu stiinta reala poate sustine hodoronc-tronc ca "inversul constantei de structura fina este indicele de refractie al mediului atomic".

Quote

Credinta dumitale fiind bazata pe... ?!

Quote

Ca gluma o prefer pe aceea cu rezultatul impartirii unei piramide la 2*pi.

Quote

Dar varsta capitanului a scos-o de undeva?!

Serios vorbind, este momentul ca:
1 acest topic sa fie inchis sau mutat pe aria de pseudo-stiinta si
2 dumneata sa incepi sa asculti sfaturile pe care ti le-am furnizat benevol atat eu cat si alti contribuitori.

mdionos
Se vede ca toata matematica si fizica dumneavoastra nu poate explica lipsa retro-radiatiei si presiunea dinamica a spatiului asupra substantei. Se vede de asemenea ca nu ati citit fisierele cu argumente pentru identitatea dimensionala masa-sarcina. Fiindca tot indemnati pe altii sa mai citeasca cate ceva, in timp ce dumneavoastra ca un specialist al domeniului, foarte bine fixat in teorii, mai mult metafizice si in dogme, nu mai trebuie sa cititi nimic, mai ales daca vine de la romanasi.  Toata stiinta dumneavoasra nu va spune ce sunt campurile fizice. Identitatea dimensionala masa-sarcina spune cu exactitate care este natura campurilor fizice. Fiindca ne da semnificatia exacta a marimilor fizice. Dar aceste lucruri sunt in afara lecturilor dumneavoastra. Si daca va dati aere de savant foarte cunoscator, de ce sunteti asa de persiflator fata de ideile noi. Idei pe care le respingeti de la inceput, fara macar sa urmariti argumentarea lor, asa elementara cum este.
Ba am vazut ca pornind de la modelul de motor electric al fotonului ajunge sa modeleze neutronul, sa explice constanta gravitationala si mecanismul gravitatiei. Ceeace cuantica stapanita de dumnevoastra nu poate.

Edited by calahan, 11 June 2017 - 20:26.

calahan, on 11 iunie 2017 - 20:16, said:

Pai nu e stiinta dansului, este stiinta rezultata in urma a zeci de ani de cercetari, ce scrie domnul mdionis nu reprezinta parerile, inventiile sau teoriile dansului, ci concluziile stiintei mainstream.

Daca domnul inginer crede ca toti gresesc, numai dansul nu, este liber sa isi demonstreze afirmatiile (complet aiuristice din punctul meu de vedere). Si nu pe softpedia, ci in reviste de specialitate. Trebuie sa isi expuna clar teoriile, sa prezinte aparatul matematic, si mai ales, predictiile care rezulta din teoriile dumnealui.

Ce ar fi daca am sta sa comentam toate teoriile aiuristice care apar ca ciupercile dupa ploaie?

Cat despre desenul meu, este o reprezentare extrem de simplificata a realitatii. In realitate, sunt multe cauze pentru care fotonul este incetinit: absortia-emisia, conversia in radiatie termica, efectul Compton, efectul fotoelectric.

In ceea ce priveste absortia-emisia, presupunand ca unghiul de emisie nu se modifica (deci desenul meu nu mai este valabil pentru ca distanta nu se modifica nici ea), fotonul este incetinit din cauza tranzitiei de stare excitare/relaxare a atomului de dielectric.

Ceea ce nu pricepe domnul inginer este ca permeabilitatea spatiului nu se modifica deloc, timpul de incetinire al fotonului este direct proportional cu densitatea dielectricului strabatut.

Problema: Un foton cu lungimea de unda X este absorbit de un atom de hidrogen. Dupa cat timp fotonul este emis?

Principiul incertitudinii ne spune ca

ΔE*Δt ~ h/4π

Daca f este frecventa fotonului si E = hf =>

hΔfΔt ~ h/4π

deci la fiecare absortie-emisie fotonul este intarziat cu Δt ~ 1/(4π*Δf)

Daca densitatea dielectricului este foarte mare, "incetinirea" fotonului este vizibila si cu ochiul liber!

Edited by christinne69, 11 June 2017 - 22:32.

calahan, on 11 iunie 2017 - 20:16, said:

Dat fiind ca topicul a ajuns in sfarsit pe sectiunea de divertisment de care apartine, hai sa rezolvam aceasta stupizenie pe care ai adus-o in discutie fix in urma cu doi ani (citita pe un alt forum pe care autocenzura este la un nivel inca mai scazut decat aici, probabil secretia mintii unui ignorant cu pretentii contrarii): "Teoria lui Huigens-Fresnel, cere ca punctele secundare de emisie de pe frontul de unda, sa emita unde si spre sursa. Adica sa existe retroradiatie. Ceeace nu se constata la lumina."
In primul rand, pe Christiaan il chema Huygens.
In al doilea rand, nenea Huygens a postulat ca nu exista radiatie secundara emisa indarat ci numai pe directia inainte (in semispatiul opus sursei primare). Deci in formularea completa, principiul lui Huygens nu are ceea ce dumneata numesti retro-radiatie. Evident, aceasta presupunere a constituit o scadere a teoriei lui Huygens la data respectiva.
In al treilea rand, tratarea corecta a chestiunii a fost elaborata in cele din urma de Kirchoff care a explicitat distributia dupa unghi a intensitatii emisiei secundare de pe frontul de unda. Punctele atinse de frontul de unda devin asadar surse secundare insa nu emit unde de intensitate izotropa ci variind ca (1+cos(theta)) in care theta este unghiul format de directia considerata cu directia initiala de propagare a undei. Prin interferenta acestor unde secundare, componenta imprastiata indarat se anuleaza si ramane doar unda care merge inainte (in caz ca nu apare nicio neuniformitate in mediul optic); de cum apar insa suprafete de separatie sau obstacole mai mici decat lungimea de unda, exista si componenta ce se intoarce indarat (asa cum e normal).
In al patrulea rand, aceasta era o falsa problema pentru fizica precum si o problema tehnica pentru principiul lui Huygens in general (nu numai pentru lumina). Rezolvarea inadecvarii nu are nimic de-a face specific cu lumina, deci nu are rost sa cautam o teorie alternativa explicativa noua care sa se refere explicit doar la radiatia electromagnetica in particular.

Quote

Nu exista asa ceva.
Incercand sa dau un sens nelamuririlor dumitale metafizice, pot sa citesc ceea ce scriai acum doi ani: "Am mai gasit pe undeva, ca unda E-M transporta o presiuine. Adica undele E-M ar fi cam ca sunetele. Adica ar fi longitudinale. Asa ceva este total antistiintific. Ce presiune transporta undele E-M (lumina)?. Poate sa existe in vid vre-o presiune? [...]". Din cate se desprinde din lectura textului, marea dumitale problema este cum poate o unda transversala precum lumina sa transporte presiune pe directia de propagare (longitudinala). In acest mesaj de acum doi ani faceam referire la o explicatie fenomenologica simplificata a presiunii luminii adupra unui obiect prin efectul campului asupra sarcinilor electrice intalnite de unda electromagnetica in obiect. In esenta, sarcina este accelerata pe o directie transversala de componenta electrica a campului undei si capata o viteza nenula v dupa aceasta directie. Dupa directia transversala perpendiculara pe aceasta exista un camp magnetic (tot al undei) responsabil de geneza unei forte Lorentz qvxB in care apare produsul vectorial a doua cantitati transversale, deci este un vector longitudinal paralel cu vectorul de unda. Asadar sarcinile intalnite in cale de catre o unda electromagnetica sunt in mod natural impinse pe directia longitudinala inainte de efectul combinat al ambelor componente transversale ale undei.
Pe de alta parte, nelamurirea dumitale mai recenta pare sa fi alunecat catre altceva care contine cuvantul magic presiune: "presiunea de strivire la ciocnirea corpurilor". Desigur, aici nu prea mai au de-a face undele electromagnetice ci o combinatie banala de electromagnetism cu mecanica cuantica a electronilor periferici din atomii superficiali ai corpurilor aflate in discutie. La distante relativ mari, atomii se atrag slab. La distante mici au tendinta sa se respinga ceva mai puternic. Cand doua obiecte macroscopice se ciocnesc, atomii lor superficiali se apropie foarte mult si incep sa se respinga intre ei. Forta de respingere este transmisa din aproape in aproape (prin interactiuni similare) in interiorul celor doua obiecte macroscopice prin mecanisme similare tinand de fortele de interactie tipice care mentin atomii solidului in pozitii relativ fixe unii fata de altii.

Quote

Mecanica cuantica nu poate sa furnizeze constanta gravitationala si nici mecanismul gravitatiei. Neutronul insa il stim explica prin modelul standard.
O teorie explica ceea ce este normal sa explice, nu ceea ce este in afara ei, deocamdata noi consideram G-ul o valoare determinata experimental. Daca dl. inginer sau dumneata aveti senzatia ca stiti de ce G are acea anumita valoare data masurata, aveti toata libertatea sa propuneti explicatia nu pe un forum de discutie ci la o revista stiintifica cu referenti, sunteti la un pas de gloria eterna in lumea fizicii.

mdionis!
Mi-am adus aminte ce spunea pe un forum un entuziast admirator al teoriei. Spunea ca teoria este bogata si frumoasa si vine ca si colierul de margele la gatul maimutei. Atunci am crezut ca vine cu o metafora ironica la adresa autorului. Dar acuma am inteles ca intradevar, pentru savantii nostri toate acele argumentari nu au nici-o valoare. Si asta numai fiindca teoria nu vine din occident. S-a vazut ce sarbatoare au facut academicienii, pentru a cinsti - Teoria totului- lansata in America. Teorie din care chiar nu inteleg nimic din ce vrea sa spuna. Dumneavoastra puteti sa expuneti ceva idei din aceasta teorie?. Adica ati inteles ceva din ea?

Edited by calahan, 12 June 2017 - 09:17.

Christinne69.
Aici am postat fisierul in care vad ca deduce formula lui Fresnel zicand ca porneste de la niste parameri fizici ai fotonului. Am vazut ca vorbeste doar de densitatea si de presiunea fotonului. Presiune care este vazuta ca presiunea dinamica de la mecanica fluidelor. Dar rationamentul prin care ajunge la formula lui Fresnel este corect sau nu. Poti sa vii cu demonstratii matematice contrare?.
Faptul ca fisierul a fost mutat la pseudo-stiinta, vine ca o confirmare a postarilor savante de pe topic.

Edited by calahan, 12 June 2017 - 09:39.

calahan, on 12 iunie 2017 - 09:15, said:

Si eu mi-am adus aminte ce spunea un coleg de facultate: "ba, ie multi da'... ". Mi se pare ca era o parafraza dupa o replica celebra a personajului principal din "Alexandru Lapusneanu".

Quote

Te felicit, ai ajuns sa descifrezi la mare distanta niste semnificatii ascunse in undele cerebrale ale utilizatorilor softpedia de care nici chiar ei insisi nu sunt constienti. In naivitatea mea, eu credeam ca o teorie pseudo-stiintifica trebuie sa stea la cosul de gunoi fiindca analiza bazelor conceptuale si a metodologiei de lucru utilizate dovedeste cu prisosinta ca acela ii este locul; acum am aflat ca de fapt motivul subtil al judecatii mele de valoare era locul de origine al propunatorului teoriei. De pura curiozitate: pentru citirea mintii mele si a celorlalti ai folosit vreun dispozitiv special sau ai utilizat capacitatile telepatice native de care dispune prin constructie orice nativ al spatiului mioritic carpato-danubiano-pontic?!

Quote

Nu stiu la ce te referi, observ insa ca ai ajuns sa iti trollezi propriul topic cu povestiri colaterale din padurea verde.

Quote

Semnificatia mutarii este simpla: discutia temei propuse de dumneata se incadreaza aici.

mdionis.
Eu am spus, cum a spus si altcineva, ca presiunea dinamica a spatiului asupra substantei apare din interactiunea substantei cu spatiul fizic. Fiindca se scrie energia cinetica  W=m*v². Si daca se scrie masa m=V*ro, rezulta ca W=V*(ro*v²). Unde produsul  (ro*v²) este presiunea dinamica ce apare la circulatia fluidelor. Eu sunt convins ca aceasta este presiunea care striveste corpurile la momentul ciocnirilor. Si se datoreste interactiunii substantei cu spatiul fizic. Dar dumneavoastra ca sa aparati o dogma, sustineti ca nu exista nici-o presiune si ati improvizat adhoc o teorie, care nu are nici-o legatura cu experienta. Eu am ajuns la concluzia ca toate campurile fizice, dovedesc interactiunea substantei cu spatiul. Si ca sa existe interactiunea substantei cu spatiul, trebuie sa existe structurile dinamice ale substantei. Si fiindca toata stiinta dumneavoastra nu va spune ce sunt campurile fizice, va spun eu ca identitatea dimensionala masa-sarcina, ne arata ca toate campurile fizice sunt acceleratii. Campul magnetic este viteza x acceleratie. Campurile electric si gravific sunt doar acceleratii. Folositi si dumneavoastra aceste notatii, pentru campurile din ecuatiile fizice, postate in mesaje, si vedeti ce obtineti.

Edited by calahan, 12 June 2017 - 15:27.

mdionis, on 12 iunie 2017 - 07:22, said:

Adica eu?

Mdionis!
PS. Am uitat sa spun in mesajul anterior ca inductia magnetica este frecventa (B=f=1/t), densitatea este frecventa la patrat (ro=f²=1/t²), miu0 este invers de viteza la patrat (miu0=1/v²=t²/l²) si conductanta este tot frecventa. (sigma=f=1/t). Aceste lucruri ni le spune identitatea dimensionala masa-sarcina. Dar daca nu admiteti aceasta identitate, sigur ca nu o sa admiteti nici semnificatia marimilor fizice, nici semnificatia constantelor fizice universale. Si atunci rezultatele sunt doar astea cu care va prezentati.

Edited by calahan, 12 June 2017 - 16:27.

calahan, on 12 iunie 2017 - 15:21, said:

ne arata in mod eronat ai vrut sa spui

calahan, on 12 iunie 2017 - 15:21, said:

E, daca amandoi ati spus acelasi lucru, precis trebuie sa fie asa. Ce atata fizica facuta de profesionisti indoctrinati de occidentali?! revelatia voastra trebuie sa fie adevarata fiindca amandoi credeti in ea.

Quote

Ce sa ne mai incurcam cu factorul inutil 1/2 pe care l-au ticluit occidentalii de rea credinta?! mai bine echivalam energia cu forta vie de la Leibniz si Bernoulli.

Quote

Minunat si scurt fara pe doi! Asadar ati descoperit ca toate corpurile sunt in realitate fluide care se misca, starea solida e doar o iluzie occidentala (bine ziceau grecii aia din antichitate "panta rhei").

Quote

Stai asa ca ne-ncurcam: daca corpurile care se misca sunt de fapt fluide pentru care are sens sa vorbim de presiune dinamica (apropo de rho*v²/2), cum se striveste un fluid?! Ceva gen laptele batut?

Quote

Ceata la mal. Adica la dumneata corpurile solide nu numai ca sunt de fapt fluide ci nici macar nu se ciocnesc intre ele, ciocnirile au loc intre jeturile de substanta si spatiul fizic?!

Quote

Cine a sustinut ca nu ar exista presiune?! N-as putea sustine nici macar in gluma o astfel de teza din ziua in care o tanti grasa circuland pe tocuri subtirele s-a proptit zambitoare peste degetele mele de la picior neajutorate, intr-un mijloc de transport in comun. Experienta invata.

Quote

Ceva-ceva e salvabil din prima fraza. In relativitatea generala se arata ca prezenta maselor din univers curbeaza spatiul. Iar spatiul curbat poate fi privit si ca modul in care interactioneaza gravitational masele intre ele. Dar mai e mult pana departe.

A, si fiindca veni vorba: ce sunt alea structurile dinamice ale substantei?

Quote

Hai sa incercam: pentru o unda electromagnetica, are loc relatia generica E = cB. Deci trecand la ceea ce sunt campurile conform teoriei dumitale, avem:
acceleratie = viteza*(viteza * acceleratie) = acceleratie*viteza². Asadar viteza² este adimensionala. Impresionant!

maccip, on 12 iunie 2017 - 16:23, said:

In caz ca ai pierdut episodul 40 al stagiunii curente, iti readuc aminte ca dl. inginer este mentorul din umbra al colegului nostru de forum, cu care acesta formeaza un binom cognitiv si care a sustinut in premiera ideile revolutionare prezentate aici incepand de la "a spus doar ca inversul constantei de structura fina este indicele de refractie al mediului atomic".