La ce intervenții psihologice apelăm pentru depresie, anxietate, insomnie, probleme de alimentație, ADHD, OCD, schizofrenie etc.?

Ce funcționează?

Până la 80% dintre noi se vor confrunta cel puțin cu o tulburare mintală între 11 și 38 de ani [1]. Depresia, în mod special, este foarte răspândită, fiind recent declarată de Organizația Mondială a Sănătății drept principala cauză a dizabilității [2]. Este normal, așadar, să ne confruntăm la un moment dat cu o problemă emoțională sau de comportament și nu este nimic jenant în a recunoaște acest lucru și a căuta ajutor specializat.

La nivel internațional, există patru ghiduri clinice „evidence-based” de referință pentru tratarea tulburărilor mintale: Ghidul Asociației Psihologilor Americani (APA) [3], Ghidul NICE din Regatul Unit [4], Recenziile Cochrane [5] și Ghidul Societății Psihologilor Australieni (APS) [6].

Mai jos sunt menționate intervențiile psihologice (psihoterapiile) eficiente și recomandate de cel puțin 3 din cele aceste 4 ghiduri clinice, respectiv 2/3 sau 2/2, acolo unde mai puține ghiduri abordează respectiva tulburare [vezi 7].


1. Tulburarea depresivă majoră*
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Activarea comportamentală (BA)
• Terapia interpersonală (IPT)
• Terapia centrată pe rezolvarea de probleme (PST)
• Terapia de suport și non-directivă (SUP)
• Terapia dinamică de scurtă durată (DYN)
• Terapia prin acceptare și angajament (ACT)
• Terapie comportamentală de cuplu (COT)

2. Tulburarea de panică
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

3. Tulburarea de anxietate socială
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

4. Tulburarea de anxietate generalizată
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

5. Fobii specifice (fobia de ace, câini, înălțimi etc.)
• Terapia prin expunere (ET)

6. Anorexie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia centrată pe familie (FFP)

7. Bulimie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia interpersonală (IPT)
• Terapie de tip „self-help” (SHT)

8. Alimentație compulsivă (binge eating)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia interpersonală (IPT)
• Terapie de tip „self-help” (SHT)

9. Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Desensibilizare și reprocesare prin mișcări oculare (EDMR)

10. Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

11. Insomnie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

12. Tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

13. Ipohondrie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

14. Tulburarea dismorfică corporală
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)

15. Tulburarea afectivă bipolară
• Terapia centrată pe familie (FFP)
• Terapie interpersonală și de ritm social (IPSRT)
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT/CT)

16. Schizofrenie
• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
• Terapia centrată pe familie (FFT)

17. Tulburarea de personalitate borderline**
• Terapia comportamentală și dialectică (DBT)
• Terapia centrată pe schemă (ST)
• Terapia centrată pe transfer (TFP)
• Tratament centrată pe mentalizare (MBT)


Aceste liste contează, pentru că este important ca, atunci când avem o problemă, să recurgem la o intervenție despre care avem dovezi robuste că funcționează. Astfel, riscăm să dăm banii pe ceva care s-ar putea să nu aibă efect, dincolo de placebo.

Lista rămâne, evident, deschisă, dar la acest moment, acestea sunt intervențiile recomandate de cele mai multe ghiduri de referință internațională***. După cum și scrie în ghidul APA [3]: „Alte tratamente psihologice s-ar putea să fie de asemenea eficiente [...], dar nu au fost încă evaluate cu aceeași rigoare științifică precum tratamentele de mai sus.”

Important de punctat este faptul că, în multe tulburări (tulburarea depresivă majoră, distimie [8], ADHD [10], tulburarea afectivă bipolară [11], schizofrenie [12] etc.), cel mai eficient tratament este unul combinat: psihoterapie + medicație psihiatrică. În tulburarea depresivă majoră [8], psihoterapia și medicația anti-depresivă funcționează la fel de bine, cu diferența însă că psihoterapia are un efect superior pe termen lung (previne recăderile mai eficient) și nu are efecte adverse. În cazul distimiei [8], al ADHD-ul [10], al tulburării bipolare [11] și al schizofreniei [12], tratamentul psihiatric este mai avansat și funcționează mai bine decât psihoterapia de una singura, dar cea mai eficientă este, după cum spuneam, combinația dintre psihoterapie și medicație psihiatrică.

Așadar, dacă vă confruntați cu una dintre aceste problemele și vă afectează viața, vă încurajez să apelați la unul dintre serviciile de sănătate de mai sus, luând în calcul și consultul psihiatric pentru maximum de eficiență.

* Vezi și Cuijpers (2017) [8].
** Vezi și Cristea et al. (2017) [9].
*** Colegiul Psihologilor din România (COPSI/CPR), deși cunoscut în țară, nu este un ghid de referință internațională.

Articol original: Psychological treatments for mental disorders in adults: A review of the evidence of leading international organizations (2017)

----------------------------------------------------
1. Schaefer, J. D., Caspi, A., Belsky, D. W., Harrington, H., Houts, R., Horwood, L. J., Hussong, Ramrakham, Roulton, & Moffitt, T. E. (2017). Enduring mental health: Prevalence and prediction. Journal of abnormal psychology, 126(2), 212.
2. "Depression: let’s talk" says WHO, as depression tops list of causes of ill health (2017, March 30). Retrieved from http://www.who.int/m...-health-day/en/
3. http://www.div12.org...ents/disorders/
4. https://www.nice.org...ural-conditions
5. http://www.cochranel.../Mental health/
6. https://www.psycholo...terventions.pdf
7. Moriana, J. A., Gálvez-Lara, M., & Corpas, J. (2017). Psychological treatments for mental disorders in adults: A review of the evidence of leading international organizations. Clinical Psychology Review.
8. Cuijpers, P. (2017). Four decades of outcome research on psychotherapies for adult depression: An overview of a series of meta-analyses. Canadian Psychology/Psychologie canadienne, 58(1), 7.
9. Cristea, I. A., Gentili, C., Cotet, C. D., Palomba, D., Barbui, C., & Cuijpers, P. (2017). Efficacy of Psychotherapies for Borderline Personality Disorder: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA psychiatry.
10. National Institute for Clinical Excellence. (2008). Attention deficit hyperactivity disorder: diagnosis and management. NICE guidelines [CG72].
11. National Institute for Clinical Excellence. (2014). Bipolar disorder: assessment and management. NICE guidelines [CG178]
12. National Institute for Clinical Excellence. (2014). Psychosis and schizophrenia in adults: prevention and management. NICE guidelines [CG185].

Edited by Victor2311, 20 April 2017 - 01:26.

Mda... Ce sa zic eu atunci care am si frica de inaltimi, sunt retras,  a frica de a lua initiativa,  sunt cam depresiv si trist,  sunt panicat cand trebuie sa rezolv ceva etc etc

In plus... intotdeauna am stat prost cu notele,  am avut stres,  nu prea tineam minte,  praf in relatii

La ce intervenții psihologice apelăm ...

Răspuns - la niciuna. Ce ai înșirat acolo intră în domeniul psihiatriei, nu al psihologiei.

radunic, on 20 aprilie 2017 - 09:01, said:

1 Ce ai înșirat acolo intră în domeniul psihiatriei reclamei,nu al psihologiei.

radunic, on 20 aprilie 2017 - 09:01, said:

Psihologia (mai precis, psihologia clinica si psihoterapia) nu inseamna doar ventilare emotionala, rezolvarea unor mici conflicte si depasirea unei tristete de moment. Exista intregi protocoale de interventie pentru tulburarea depresiva majora, stresul post-traumatic (PTSD), schizofrenie, tulburari de personalitate etc. Repet, in depresia severa, psihoterapia si medicatia antidepresiva functioneaza la fel de bine. In schizofrenie, tratamentul psihiatric este mai eficient, dar si mai eficienta este combinatia dintre medicatie si psihoterapie.

Cum spuneam, listele sunt din ghidurile clinice internationale si da, recomanda psihoterapia in toate acele tulburari de mai sus (vezi articolul atasat in postarea initiala).

adisz, on 20 aprilie 2017 - 11:43, said:

A informa lumea cu privire la ce functioneaza nu e doar 'reclama'. Oamenii au dreptul sa fie informati, cu atat mai mult in domeniul sanatatii.

Edited by Victor2311, 20 April 2017 - 13:44.

toate studiile alea in care e mentionat cuvantul psihoterapie, sunt facute de medici psihiatri cu o eventuala calificare in psihoterapie, nu de psihologi

tie ti s-a urcat la cap psihoterapia ca la toti psihologii clinicieni din romania care se cred doctori peste noapte dupa doua cursuri si un master, doar pentru faptul ca citesti niste carti/protocoale internationale adresate medicilor psihiatri

un medic mai intai de toate nu face rau, omul ala a depus un juramant totusi
pe cand un psiholog clinician roman, maestru psihoterapeut, poate da peste cap gandirea unui om, il poate spala pe creier si ii poate distruge viata intr-o clipa fara sa-si dea seama sau sa-i pese ca greseste

nici nu ma pronunt la faptul ca in topicurile tale de pe forum, elaborezi tot felul de povestiri adresate publicului general, sub formula unui articol publicat intr-un jurnal stiintific, cu referinte alese preferential si alea redactate din munca altora
asta imi denota faptul ca ai si alte frustrari ascunse datorate faptului ca in viata reala nu esti academicianul pe care ti-l imaginezi ca esti
succes in continuare!

le urez tuturor psihologilor clinicieni psihoterapeuti din romania care imi citesc mesajul, sa-si dea demisia!

eerdeesh, on 20 aprilie 2017 - 15:30, said:

Haha, sunt convins ca pe bune ai si verificat.

eerdeesh, on 20 aprilie 2017 - 15:30, said:

Un protocol cognitiv-comportamental sau de orice alta orientare terapeutica e implementat de un psihoterapeut, nu de un psihiatru (decat daca are un specializare suplimentara si in psihoterapia X). Come back to the 21st century please; in perioada comunista poate ca psihiatri faceau psihoterapie, fiindca psihologii nu erau agreati de sistem. Lucrurile s-au schimbat. Farmacoterapia (medicatia psihiatrica) si psihoterapia (interventia psihologica) sunt practici diferite, dar ambele la fel de onorabile in domeniul sanatatii mintale.

eerdeesh, on 20 aprilie 2017 - 15:30, said:

Habar n-am despre ce cazuri de psihologi dezaxati ai auzit. Sunt convins ca exista si psihoterapeuti care fac malpraxis, dupa cum sunt si medici care o dau in bara, dar exagerezi si vorbesti despre asta ca si cand asta ar fi regula cand mergi la psihoterapie.

So yeah, daca viitoare, daca tot esti asa ferm convins de ce ai de spus, macar adu niste studii serioase prin care sa argumentezi. Probabil n-am subliniat suficient ca ce scrisesem mai sus e din ghidurile de referinta - asta este buna practica la nivel international.