Sign In
Create Account
Despre OUG 13/2017 dpdv juridic - dezbatere
Last Updated: Feb 15 2017 13:31, Started by
a3e6u9
, Feb 14 2017 09:19
·
0
0
#19
Posted 14 February 2017 - 11:00
|
Pentru cei care nu stiu ce se intampla:
http://www.digi24.ro...ziei-ccr-669215 Quote Curtea de Apel Alba Iulia a anulat pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare a fostului secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara. Acesta fusese condamnat pentru abuz în serviciu şi a contestat pedeapsa în baza hotărârii CCR referitoare la articolul din Codul Penal care reglementează abuzul în serviciu. Caz nou: http://www.mediafax....penala-16159961 Quote Curtea de Apel Cluj a achitat patru persoane acuzate de abuz în serviciu. Motivarea: Fapta în cazul lor nu mai este prevăzută de legea penală Exista argumente pro si contra. Oameni pregatiti, avocati, magistrati, care sustin o chestie, iar altii care sustin alta chestie. Mi se pare o nebunie!  Nu trebuie decat sa citim toate explicatiile, sa ne uitam la fapte si sa ne dam seama singuri care e adevarul ...sau care adevar pare mai "adevarat". Jesus Christ...in ce lume traim!!!
Edited by MrDerpson, 14 February 2017 - 11:01. |
Back to top
#20
Posted 14 February 2017 - 11:06
|
Nu trebuie decat sa citim toate explicatiile, sa ne uitam la fapte si sa ne dam seama singuri care e adevarul ...sau care adevar pare mai "adevarat". - abuzul in serviciu, așa cum era definit în Codul penal, a fost dezincriminat prin efectul neimplementarii in 45 de zile de la publicare a deciziei CCR nr.405/2016 - e nevoie de o reformulare în termenii propuși de CC. Însă unii nu evidențiază sau nu insistă pe asta pentru că modul în care s-a reglementat a fost cum a fost. Edited by althea, 14 February 2017 - 13:37. |
#21
Posted 14 February 2017 - 11:07
|
De citit si explicatia fostului ministru al justitiei, Pruna.
Sursa: https://www.facebook...236199349772601 Quote În această seară, PSD și corul sau din mass media recurg la o alta manipulare. Incercand sa mai salveze cate ceva din onoarea nereperata legata de infama OUG 13/2017, PSD face o tentativa penibila de acreditare a ideii unei „dezincriminări tacite” a infracțiunii de abuz în serviciu de care s-ar face responsabil guvernul tehnocrat. Adevarul este simplu si este urmatorul: - Guvernul Ciolos nu putea prin OUG 18/2016 adoptata pe 18 mai 2016 sa aduca in acord prevederea privind abuzul in serviciu din Codul Penal cu o decizie a Curtii Constitutionale care urma a fi pronuntata o luna mai tarziu, pe 15 iunie 2016. - Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curtii Constituționale este una interpretativă, prin care Curtea a precizat ca „ neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale guvernului” (paragraful 60 pentru cei care se indoiesc). - Nu era nevoie de o modificare a textului din Codul Penal privind abuzul in serviciu pentru ca instantele sa stie cum sa aplice legea – in sensul neechivoc al Deciziei de interpretare. Asta este ce a facut si Curtea de Apel Alba Iulia care a constatat incalcarea unei hotarari de guvern, care nu e legislatie primara, ergo nu se retine abuzul in serviciu sub acest aspect. Instanța nu a făcut decât să constate că fapta s-a produs cu încălcarea unei norme secundare (hotărâre de guvern), nu a legislatiei primare, procedând în deplin acord cu Decizia 405/2016 a CCR. Evident, nu este vorba de nicio dezincriminare a abuzului în serviciu, ci de încadrarea, în speța dată, în limitele stabilite prin decizia CCR. - Exista numeroase alte decizii de interpretare 121/1196, 871/2010, 1283/2011 care constata constitutionalitatea doar intr-o anumita interpretare sau deciziile 665/2007, 1615/2011, 783/2009 care constata neconstitutionalitatea unei anumite interpretation – pentru niciuna nu a fost nevoie de o modificare legislativa, pentru a putea fi aplicate de instante. In loc de concluzie: infractiunea de abuz in serviciu nu este dezincriminata nici direct, nici indirect, nici explicit, nici implicit. Veste proasta, pentru cine isi pune sperantele in asta�� Prin OUG 13/2017, guvernul PSD-ALDE a trecut mult peste Decizia 405/2016 a CCR. Detaliile se stiu si sunt denuntate in 14 zile proteste fara precedent. Fara a insista spun ca nimic in Decizia 405/2016 nu sugera reducerea pedepsei sau introducerea unui prag valoric. Decizia 405/2016 a fost pretextul, textul OUG 13/2017 e bonusul pentru fidelitate... Majoritatea parlamentară controlată de PSD în cursul anului 2016 avea obligația legală ca, în termen de 45 de zile, să pună în acord textul de lege cu multele decizii ale CCR, dar, ca de atâtea ori, a fugit de această responsabilitate. Fuga de răspundere și restanțele legislative au devenit o marcă a stilului de acțiune guvernamentală și legislativă a PSD. Într-o perfectă contradicție logică, PSD ataca guvernul Cioloș pentru adoptarea OUG 18/2016, prin care erau rezolvate vechi probleme de neconstituționalitate, iar azi atacă același guvern pentru că nu a emis o ordonanță de urgență în același scop, pe tema abuzului în serviciu. Prin aceste mesaje manipulatoare, PSD încearcă să facă uitat asaltul încă neîncheiat asupra Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în beneficiul unui grup de politicieni implicați în dosare de corupție. Dacă această manipulare mizează pe memoria scurtă a românilor, e un pariu care e deja pierdut: românii nu au uitat asaltul asupra justiției și nici nu-l vor uita curând. Iar comparatia cu Guvernul Ciolos e nelegitima si ridicola: nu semanam deloc cu Guvernul PSD-ALDE. Voi ce credeti? Edited by MrDerpson, 14 February 2017 - 11:08. |
#22
Posted 14 February 2017 - 14:11
|
"Celebrul" avocat Piperea este partizan. Se observa destul de usor tinand cont de studiourile TV unde este invitat si "presteaza" cu daruire. Imi permit sa reiau postarea unui coleg de pe alt topic:
Prin urmare, în considerentele cuprinse în paragrafele 44 și 45 din Decizia nr.418 din 3 iulie 2014 , CCR a statuat astfel: “44. Curtea Constituțională a stabilit că, indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituțională a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, MENȚINÂNDU-SE ASTFEL PREZUMȚIA DE CONSTITUȚIONALITATE A TEXTULUI ÎN ACEASTĂ INTERPRETARE, atât instanțele judecătorești, cât și organele administrative trebuie să se conformeze deciziei Curții și să o aplice ca atare (a se vedea Decizia nr. 536 din 28 aprilie 2011, 45. Curtea NU DECLARĂ NECONSTITUȚIONALĂ O PREVEDERE LEGALĂ, astfel că NU SE PRODUC CONSECINȚE ASUPRA EXISTENȚEI NORMATIVE în ordinea juridică a normei supuse controlului, ci SE STABILEȘTE DOAR, pe cale de interpretare, UN UNIC ÎNȚELES CONSTITUȚIONAL (…)” EXACT ÎN ACEST MOD A PROCEDAT CCR CÂND A PRONUNȚAT Decizia nr.405 din 15 iunie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.246 CP 1969, ale art.297 alin. (1) CP si ale art.13/2 din Legea nr.78/2000, ce a fost publicata in Monitorul Oficial nr.517 din 8 iulie 2016 (https://www.juridice...decizia_405.pdf ). Decizia 405/2016 a fost una de interpretare a actului normativ. Decizia spune literar ca art 297 al 1 ESTE constitutional. Art 13 ind 2 din Legea 78 in aceeasi decizie a fost declarat constitutional fara niciun fel de observatie, lucru imposibil daca 297 al 1 in sine devenea neconstitutional. NU se aplica prevederea cu 45 de zile, aia e valabila doar la cele declarate neconstitutionale.
Adevărul e cel spus (și) de Piperea iar aici nu se contrazice nimeni: - abuzul in serviciu, așa cum era definit în Codul penal, a fost dezincriminat prin efectul neimplementarii in 45 de zile de la publicare a deciziei CCR nr.405/2016 Quote Purtatorul de cuvant al instantei clujene, Lucian Marian, a declarat, marti, pentru News.ro ca decizia de achitare s-a bazat pe hotararea Curtii Constitutionale din iunie 2016, "prin care a fost interpretata norma privind abuzul in serviciu". "Vorbind cu unul dintre membrii completului, am inteles ca decizia de achitare pentru abuz in serviciu sau participare la abuz in serviciu s-a baza pe decizia Curtii Constitutionale din iunie 2016, prin care a fost interpretata norma privind abuzul in serviciu. Mai concret, analizand faptele pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii, s-a ajuns la concluzia ca acele indatoriri sau obligatii pe care le-ar fi incalcat nu erau prevazute de lege sau OUG, ci de acte normative inferioare", a declarat Lucian Marian. De altfel, se observa usor ca situatia ar fi fost identica si in cazul adoptarii OUG 13: Quote Art. 297 - Abuzul in serviciu (1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu stiinta, indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege sau Ordonanta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut prin dispozitii exprese dintr-o lege sau Ordonanta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 de lei ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, asa cum sunt prevazute si garantate de legile in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. |
#23
Posted 14 February 2017 - 19:14
|
Rezulta destul de limpede ca articolele sunt considerate constitutionale si decizia CCR se interpreteaza in sens de lamurire. Quote abuzul in serviciu, așa cum era definit în Codul penal, Omul din sentința de la Alba a fost condamnat pentru că îndeplinise o sarcină de serviciu în mod defectuos. - pe baza art. 297 alin. 1. Ce a făcut el? Quote Conform art. 52 alin. 4 din H.G. 611/2008, fiecare membru al comisiei de concurs trebuia să propună cel puțin trei subiecte iar, pe baza acestor propuneri se întocmeau minim două seturi de subiecte care urmau să fie prezentate candidaților. Anterior datei organizării concursului, inculpatul Dan Daniel i-a cerut inculpatei Georgescu Monica să formuleze subiectele și baremele de corectare pentru întrebările ce urmau să fie propuse de membrii comisiei de concurs, din partea Consiliului Județean Hunedoara. Ulterior, cu ocazia întrunirii comisiei de examen, aceste subiecte au fost propuse de ceilalți inculpați în vederea stabilirii întrebărilor, trei dintre acestea revenindu-i candidatei la proba teoretică. La examenul organizat și susținut în data de 17 iulie 2014, inculpata Georgescu Monica a fost admisă, cum era și de așteptat, cu un punctaj foarte mare, ulterior, aceasta anunțând cunoscuților reușita înainte de publicarea rezultatelor oficiale. În cauză procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații. Pe scurt, a fost acuzat că și-a îndeplinit în mod defectuos sarcinile de serviciu, nerespectând H.G. 611/2008. Cum hotărârile de guvern nu au putere de lege - sunt subordonate OG și OUG, sunt acte de punere a lor în aplicare - iar CC a stabilit că abuz în serviciu e doar atunci când "îndeplinește (sarcinile de serviciu) prin încălcarea legii" (încălcarea legilor și ordonanțelor guvernului, nu și a hotărârilor guvernului), Curtea de Apel Alba a decis că nefiind încălcată legea, fapta lui nu e abuz în serviciu așa cum a recomandat CC să se interpreteze în decizia de anul trecut. Și a decis să respecte asta, chiar dacă nu a fost modificat codul penal. Asta am înțeles eu după ce m-am pus pe citit în urma mesajului tău, și acum nu mai sunt de acord cu ce a zis Piperea De parcă ar conta. Edited by althea, 14 February 2017 - 19:36. |
#24
Posted 15 February 2017 - 09:05
|
Motiv pentru care in textul ordonantei 13 se specifica
Quote sau nu indeplineste un act prevazut prin dispozitii exprese dintr-o lege sau Ordonanta a Guvernului Asta ca sa fie clar ca incalcarea ordinelor de ministrii nu pot face obiectul abuzului in serviciu . Prin urmare doamnei Sevil Shhaideh i se dau o caruta de bani spre a-i administra cum doreste inimioara ei , prin ... ordin de ministru , desigur . http://www.rfi.ro/po...-oug-buget-2017 |
#25
Posted 15 February 2017 - 13:31
|
În Codul penal scrie "în mod defectuos" iar CC a spus ca asta să se interpreteze așa: "îndeplinește prin încălcarea legii". Omul din sentința de la Alba a fost condamnat pentru că îndeplinise o sarcină de serviciu în mod defectuos. - pe baza art. 297 alin. 1. Ce a făcut el? http://www.pna.ro/fa...t.xhtml?id=6364 Pe scurt, a fost acuzat că și-a îndeplinit în mod defectuos sarcinile de serviciu, nerespectând H.G. 611/2008. Cum hotărârile de guvern nu au putere de lege - sunt subordonate OG și OUG, sunt acte de punere a lor în aplicare - iar CC a stabilit că abuz în serviciu e doar atunci când "îndeplinește (sarcinile de serviciu) prin încălcarea legii" (încălcarea legilor și ordonanțelor guvernului, nu și a hotărârilor guvernului), Curtea de Apel Alba a decis că nefiind încălcată legea, fapta lui nu e abuz în serviciu așa cum a recomandat CC să se interpreteze în decizia de anul trecut. Și a decis să respecte asta, chiar dacă nu a fost modificat codul penal. În două vorbe: hotărârile de Guvern sunt acte administrative, pe care CCR le-a exclus explicit din domeniul de aplicabilitate a normei de incriminare (indicând în concret şi remedii efective, dar la nivel extrapenal): 76. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea constată că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale. 77. Astfel, Curtea observă că, potrivit art.247 alin.(2) din Legea nr.53/2003 — Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 18 mai 2011, „abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici”. Totodată, Curtea constată că, potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată”. De asemenea, Curtea observă că, potrivit art.1349 alin.(1) și (2) din Codul civil, care reglementează răspunderea delictuală, „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”. http://www.timponlin...-se-poate-face/ Edited by Enje, 15 February 2017 - 13:34. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users
-
- Change Theme
- English
- Mark Community Read
- Termene & conditii
- Confidentialitate
- Consimtamant
- Cookies
- Help
© 2001-2024 Softpedia. All rights reserved. Softpedia® and the Softpedia logo are registered trademarks of SoftNews Net SRL.
Ora implicita a Forumului Softpedia este ora standard a Romaniei (GMT+2). Mai multe informatii →
⚠ Postarile afisate pe Forumul Softpedia reprezinta o opinie subiectiva a membrilor care le-au publicat si nu a SoftNews Net SRL.