Despre OUG 13/2017 dpdv juridic - dezbatere

Uite ,eu pot sa iti spun ca acea ordonanta marea cu 50 % salariile romanilor,dar noi nu am fost de acord !

Dar mai pe scurt, puteai face abuz in serviciu cu dauna de pana in 199.999 lei si scapai basma curata + altele.

Nu scrie așa ceva în OUG 13/2017


Cred că vorbești despre asta:

Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu stiinta, indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevazute si garantate de legile in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

daca te declari paralel cu legislatia si spui ca nu intelegi nimic e simplu: stai acasa si ne lasi pe noi sa votam, altfel ne incurci

sunt doar curios, încerc să înțeleg de ce au protestat românii.

Dana Girbovan, presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), considera, invocand deciziile Curtii Constitutionale, ca este necesara stabilirea unui prag valoric in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu.

"Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016
Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale - chiar partial - trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.
Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.
In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:
- incalcarea unei dispozitii exprese din lege,
- necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si
- definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.
1. Incalcarea legii
Primul dintre ele este si cel mai evident: "Curtea constata ca sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul dispozitiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza 'prin incalcarea legii'". "Curtea statueaza ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara - legi si ordonante ale Guvernului."
Trebuie prevederea legala sa fie expresa?
Raspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (...) neputand fi dedus, eventual, din rationamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice" - par.61 din decizie.
Cu alte cuvinte, incalcarea legii trebuie sa fie flagranta - legea iti interzice sau, deopotriva, iti impune sa faci ceva; nefiind permis ca intelesul unei norme sa poata fi clarificat prin decizia judecatorului, "deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor".
2. Nevoia stabilirii intensitatii vatamarii produse prin infractiune pentru a se justifica aplicarea unei sanctiuni penale.
Paragraful 69: "Curtea retine ca din perspectiva principiului "ultima ratio" in materie penala, nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala".
Paragraful 71: "Comisia de la Venetia considera ca prevederile penale nationale cu privire la "abuzul in serviciu", "abuz de putere" si expresii similare trebuie interpretate in sens restrans si aplicate la un nivel inalt, astfel incat sa poata fi invocate numai in cazuri in care fapta este de natura grava, cum ar fi, spre exemplu, infractiuni grave impotriva proceselor democratice nationale, incalcarea drepturilor fundamentale, subminarea impartialitatii administratiei publice s.a.m.d.".
Paragraful 76. Plecand de la cele expuse anterior, "Curtea constata ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare determina Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta cu atat mai mult cu cat Curtea constata ca legiuitorul a identificat si reglementat la nivel legislativ extrapenal parghiile necesare inlaturarii consecintelor unor fapte care, desi, potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale".
Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de "ultima ratio", a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.
Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.
CCR sublinieaza ca "responsabilitatea de a reglementa (...), in acord cu principiul anterior mentionat, prevederile privind "abuzul in serviciu", tine (...) de autoritatea legiuitoare primara/delegata (Parlament/Guvern)".
3. Definirea notiunii de act
"Curtea observa ca notiunea de 'act', folosita de legiuitor in cuprinsul reglementarii infractiunii de abuz in serviciu, nu este circumstantiata la o anumita natura a acestuia. Astfel, Curtea observa ca aceasta notiune poate fi interpretata fie in sensul de act material realizat de o persoana, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autoritatii publice, investite cu competente normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecatoresti. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca modalitatea de interpretare a notiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, intr-o anumita masura, interfereaza cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta celei penale, cum ar fi procedura exceptiei de nelegalitate sau procedura cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti." - par 79
Acest paragraf este foarte important, pentru ca, desi nu o spune expres - in conditiile in care nu a fost sesizata cu aceasta - Curtea Constitutionala lasa se se inteleaga ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri - cea judecatoreasca si cea legislativa - pune si ea o problema de constitutionalitate. Tema este de actualitate si merita o atentie sporita.
In final, va invit pe fiecare sa cititi decizia Curtii Constitutionale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar daca este scrisa intr-un limbaj juridic, ea este accesibila celor interesati de problema".

Ziua bună să vă fie. Încerc să înțeleg de ce au protestat românii, am citit OUG 13/2017, dar nu găsesc nimic care să mă facă să vreau să protestez, știu că a fost abrogată deja. Eu sunt paralel cu legislația, nu am citit legea originală pe care o modifică ordonanța asta de urgență, deci nu înțeleg care sunt schimbările acestea atât de groaznice. Aș fi recunoscător dacă mi-ar arăta cineva cu citate din lege, cu explicațiile de rigoare, ca să înțeleg și eu care e treaba, ca să nu mor prost, nu de alta.

Mulțumesc anticipat.

"Ia sa vedem ce ne spune noua Curtea de apel Alba Iulia : abuzul in serviciu a fost dezincriminat prin efectul neimplementarii in 45 de zile de la publicare a deciziei CCR nr.405/2016.
  
Pentru sistemul judiciar, consecintele sunt drastice. In baza deciziei nr. 405/2016 a CCR, abuzul in serviciu este, cel putin in varianta solutionata de C ap Alba Iulia, dezincriminat tacit. Toti cei condamnati in baza acestui text declarat neconstitutional urmeaza sa fie achitati. Tuturor li se vor putea acorda despagubiri pentru puscarie injusta. Tot noi le vom suporta, desigur. Nu si magistratii. Doar ei au imunitate, nu?

O mare parte din dosarele de abuz in serviciu, nesolutionate inca, se vor inchide pentru dezincriminare.
Inclusiv cele de la DNA.
Atat de multe dosare se vor inchide incat, probabil, un sfert din volumul de activitate a DNA va disparea.
Abrogata oug 13/2017 re-incrimina abuzul in serviciu.

DNA putea continua sa isi construiasca mitul in baza acelei atat de blamate oug 13/2017. Doar ca principalul oponent al oug 13/2017 a fost chiar DNA.

Opozitia contra acestei reglementari (o reglementare gresita, facuta pe picior, grabita, artificiala, cum vreti sa ii ziceti) a fost foarte eficienta. Oug 13 a fost abrogata de oug 14.
Mai toata lumea s-a dus dupa fenta, crezand ca oug 13/2017 legalizeaza furtul (??!) cand, in realitate, zisa reglementare dadea impresia ca dez-incrimineaza abuzul in serviciu.
Si, de fapt, dez-incriminarea era ceva ce deja se intamplase, din august 2016.
Acum e nevoie de o reincriminare a abuzului in serviciu.