Cum ar trebui să se facă angajarea?

Ce stim după 100 de ani de cercetare? Care sunt tehnicile de selecție și recrutare care prezic cel mai bine productivitatea și performanța la locul de muncă?

Atunci când o firmă dorește să recruteze un nou personal, trebuie să ia niște decizii – ce metodă de selecție va folosi? Pe cine va angaja și pe cine va respinge? Va selecta oameni cu multă experiență în domeniu? Va face un interviu? Are rost să măsoare inteligența emoțională?

Sunt întrebări relevante pentru a anticipa / prezice care persoane își vor face cel mai bine treaba și, deci, vor aduce profit firmei. Dacă însă firma face selecția și recrutarea pe baza unor metode irelevante, atunci, evident, este proastă practică, se pierd bani și probabil sunt discriminați oamenii.

În articol (vezi imaginea atașată) sunt discutate datele acumulate în ultimul secol pentru 31 de metode de selecție și recrutare. Vom aduce în discuție numai câteva dintre ele.

De departe, cel mai bun predictor al performanței este inteligența generală (IQ global). Corelația sa cu performanța în profesiile de complexitate medie, adică 62% din totalul profesiilor, este de 0,65 (in condițiile în care corelația poate lua valori între -1 și +1), adică prezice 42% din performanța în muncă (0,65 * 0,65), ceea ce înseamnă, evident, câștig financiar foarte bun pentru firmă. Puterea sa de predicție scade la 0,39 în cazul profesiilor simple și crește la 0,74 în cazul profesiilor complexe. Mai mult, testele de inteligența sunt și ieftine, deci sunt un instrument excelent pentru a fi folosit ca metodă principală în recrutare și selecție.

Scrie autorul: „Datorită statutului său privilegiat, inteligența generală poate fi considerată principala metodă pentru deciziile de angajare și putem considera celelalte 30 de metode ca fiind auxiliare testelor de inteligenă generală.”

Interviurile sunt și ele bune metode de selecție și recrutare (corelație de 0,58) și cresc puterea de predicție / corelația de la 0,65 (doar testele IQ ca metodă de selecție) la 0,76 (adaos de 18%) cand sunt folosite împreună cu testele IQ.

Testele de integritate (persoana este onestă, te poți baza pe ea, este conștiinciosă etc.) sunt un alt predictor bun al performanței (corelație 0,46), dar, deși corelează mai slab cu performanța decât interviurile, adaugă mai mult peste IQ (adaos +20% peste IQ în predicție). Ca o a doua metodă să aibă increment peste prima depinde de două condiții: (1) să coreleze cu ceea ce vrem sa prezicem și (2) să coreleze cât mai slab cu prima metodă luată în considerare, or e clar că în interviu mai măsori și abilități cognitive, pe când testele de integritate măsoară personalitatea mai degrabă decât inteligența.

Conștiinciozitatea, adică măsura în care persoana este ordonată, responsabilă, meticuloasă, perseverentă, ambițioasă etc. este o metodă mai slabă de recrutare (corelație 0,22 cu performanța), dar crește asocierea de la 0,65 (IQ * performanță) la 0,70, aducând un plus de 8% peste inteligența generală în predicție.

Inteligența emoțională este o caracteristică psihologică foarte populară și mult vehiculată în domeniul organizațional. Toată lumea o iubește. S-a mers într-atât de departe până la a susține că prezice 90% din performanța la locul de muncă. Când un lucru sună prea bine pentru a fi adevărat, atunci probabil că pe bune e fals... observăm că inteligența emoțională ca trăsătură are o corelație de 0,32 cu performanța, ceea ce înseamnă că prezice 10% din ea (0,32 * 0,32). Din nou, comparați această valoare cu corelația IQ-ului cu performanța (0,65, adica explică 42% din performanță).

Când inteligența emoțională ca trăsătură este folosită împreună cu IQ-ul, aduce un plus de 5% în predicția performanței. Dacă însă inteligența emoțională este măsurată ca abilitate, atunci are o corelație de 0,23 cu performanța, dar nu aduce nimic în plus față de IQ (+0% adaos în predicție) – nu e deloc de mirare, din moment ce inteligența emoțională ca abilitate corelează cu inteligența generală (IQ) aproape la fel de bine ca testele clasice de abilități verbale, numerice sau spațiale.

Cunoștințele de specialitate privitoare la profesie au și ele o corelație bună cu performanța (0,48), dar nu aduc nimic în plus peste ce prezic deja testele de inteligență generală (+0% adaos în predicție). Inteligența însăși este un ingredient activ important care contribuie la acumularea de cunoștințe, astfel încât corelează foarte puternic cu IQ-ul și, logic, nu ne putem aștepa să aducă prea mult în plus față de IQ.

Așadar, sumarizând – sunt mai mulți factori care contribuie la performanța în muncă, însă nu sunt toți la fel de importanți. Cel mai bun predictor este inteligența generală. Evident, din moment ce inteligența generală prezice cel mai bine performanța la locul de muncă, atunci ar trebui adăugate la testele de IQ acele metode care aduc ceva în predicție în plus dincolo de IQ, iar asemenea metode sunt testele de integritate (+20%), interviul structurat (+18%), chestionarele de conștiinciozitate (+5%) etc. Alți factori însă nu aduc nimic în plus peste inteligența generală: vârsta (+0%), cunoștințele despre profesie (+0%), grafologia (+0%) etc.

Un angajator înțelept și responsabil va lua decizii de angajare pe baza datelor, nu după ureche sau fler, cu atât mai mult cu cât este vorba despre oameni și, până la urmă, bani. Combinația dintre testele de IQ și testele de integritate reprezintă o variantă excelentă și rezonabil de ieftină de selecție și recrutare, în vreme ce deciziile luate în funcție de cât de rotunjite ori ascuțite sunt literele desenate de candidat (grafologie) reprezintă o metodă nevalidă de selecție și recrutare, iar angajatorul ar trebui tras la răspundere într-o asemenea situație.

Sursă: https://www.facebook...258257360918176

Edited by Victor2311, 02 February 2017 - 13:27.

Eu ,stii cum as face ? L-as pune sa citeasca pomelnicul asta de mai sus ...si daca rezista, inseamna ca-i destul de incapatanat ca sa merite o sansa .

Edited by JurasikMan, 02 February 2017 - 13:42.

JurasikMan, on 02 februarie 2017 - 13:42, said:

Stiu, lenea e boala grea. De-aia am atasat o imagine sintetica.

o prostie iq-ul acela global, ar trebuie pus la coada, ca un info
pe primul loc conștiinciozitatea, un prost care dispune de asa ceva in cateva saptamani depaseste orice inteligent capos, lenes, necomunicativ, neatent, delasator..

in viata reala in romania e dezastru pe HR

aeon, on 02 februarie 2017 - 13:44, said:

Avem un secol de cercetare / dovezi care arata in mod sistematic ca IQ-ul general este cel mai bun predictor al performantei (vezi imaginea sintetica de mai sus). Constiinciozitatea este si el un predictor, dar nu la fel de bun ca IQ-ul. Datele au fost replicate meta-analitic pe mai multe state, precum SUA si tari europene.

Edited by Victor2311, 02 February 2017 - 13:50.

Victor2311, on 02 februarie 2017 - 13:47, said:

Cel mai mare defect al omului? Lacomia, angajatul vrea marire de salariu pentru ca este lacom

YourFan, on 02 februarie 2017 - 13:56, said:

Spre desoebire de patron, care este un inger al compasiunii.

Victor2311, on 02 februarie 2017 - 13:47, said:

irelevant. realitatea din lume spune altceva
destepti buni de nimic avem garla si in ro
mergi la orice firma din tara asta, din orice oras si vezi cati inteligenti fac treaba vs cati constiinciosi mai saraci cu iq-ul
vorbesc din experiente, nu din "secole de cercetare", iq-ul e destul de irelevant si cata vreme nu exista constinciozitate, iq-ul nu mai conteaza

in ultimul timp unele firme folosesc detectorul de minciuni la angajare

YourFan, on 02 februarie 2017 - 13:56, said:

overseas, on 02 februarie 2017 - 14:02, said:

Doua adevaruri indubitabile care reprezinta chintesenta capitalismului.

cristirg, on 02 februarie 2017 - 14:48, said:

Este legala aceasta manevra?

Edited by adisz, 02 February 2017 - 14:53.

aeon, on 02 februarie 2017 - 14:31, said:

Ca orice intrebare empirica (ex. este Pamantul plat? Soare la invarte in jurul Pamantului sau invers? Functioneaza terapia cu ingeri pentru depresia clinica? etc.), si intrebarea "Care este cea mai buna metoda de selectie si recrutare?" se rezolva prin cercetare. Demersul este simplu: masori nivelul IQ-ului inaineta angajarii si te uiti cat de bine performeaza apoi peste ceva timp, dupa care vezi daca scorul IQ si scorul la performanta merg mana in mana (coreleaza pozitiv).

Avem astfel de date din SUA si state europene, iar toate arata ca IQ-ul este cel mai bun. A sustine contrariul, fara a aduce dovezi pertinente, este ca si cum ai sustine ca vaccinurile sunt periculoase si cauzeaza autismul, pentru ca "realitatea din lume spune altceva" decat cercetarea reala.

Va invit sa cititi studiul care sintetizeaza 100 de ani de cercetare si la care faceam referire. Daca tot nu sunteti de-acord cu datele, sa stiti macar despre ce e vorba si apoi sa sustineti tare si raspicat ca toata cercetarea din domeniu se inseala (aducand si argumente credibile, nu ca asa vi se pare).

Edited by Victor2311, 02 February 2017 - 15:37.

ar fi interesant sa vina cativa angajatori cu experientele lor
din ale mele reiese ce am scris mai sus si chiar mai mult, cei cu iq mai ridicat de regula au si lipsa de constiinciozitate, aduc performanta pe termen scurt, dar pe termen lung (2-3 ani) aluneca abrupt pe panta "sunt prea destept pentru fraierii acestia", nu fac echipa buna cu nimeni, nu sunt placuti de colectiv, se autoizoleaza si in final devin neproductivi
in sua o fi altfel...

Mediul economic din Romania este atipic, anormal, corupt, bolnav! Nu este incurajata munca, cei inteligenti sunt si performanti, dar descopera curand ca o fac "de placere"! Performanta, calitatea, constiinciozitatea nu sunt recompensate, dimpotriva, se trezeste omul ca i se inmultesc sarcinile, responsabilitatile, dar salariul ramane la fel cu al celorlalti. E normal s-o lase mai moale...
Oricum este vorba de predictibilitate, nu de un adevar absolut.

aeon, on 02 februarie 2017 - 14:31, said:

Ai uitat sa specifici un amanunt relevant de obicei direct proportional cu constiinciozitatea si anume salarizarea.
Cati patroni sau angajatori cunosti care au marit salariile celor cu incadrare peste salariul minim, atunci cand salariile minime si mai ales preturile au crescut anticipat?

Aaaah, niciunul? Trebuie sa recunosc ca si eu ma aflu in aceeasi situatie = cunosc zero angajatori sau patroni (probabil exista totusi) care sa fi ridicat salariile tuturor angajatilor din ograda proprie atunci cand au crescut salariile minime.

Dovada irefutabila este cresterea numarului de salariati care sunt platiti cu minimul pe economie ori de cate ori se maresc salariile minime in Romania.

Vreti ca productivitatea sa creasca, dar puterea de cumparare a prostului sau proastei respective cu IQ ridicat a scazut, deoarece nu avea salariul minim pe economie, scadere prin necorelarea salariului angajatului sau angajatei la noile conditii de pe piata, adica preturi crescute, unele chiar substantial din punct de vedere procentual. (si idiotul sau idioata daca se poate considera asa evident gresind ar trebui sa dea 100% pentru munca si patronul afacerii la care este angajat) Hai ma lasi, inteligenta in actiune?

Exemplu actual: De la 1 februarie salariile minime vor creste de la 1.250 lei - 1.450 lei brut.
Cateva preturi cunosc inca foarte putine, deoarece recunosc ca nu le-am dat atentie si nici importanta, motivat : (numai lucruri "nesanatoase" )
- Cartofi pai prajiti (200gr) pret de la 3 lei - 5 lei intr-un loc inca de la sfarsitul lunii Ianuarie, in alt loc a ramas acelasi 3 lei;
- Biscuiti (450gr) pret 2,19 lei - 2,29 lei in oferta sfarsitul lunii Ianuarie 2017 2,29 lei fata de aceeasi oferta in Decembrie cand era 2,19 lei;
- Arahide prajite fara coaja (500gr) pret 5,99 lei - 7,49 lei la inceputul lunii Februarie 2017;
- Etc.

Edited by poadol, 02 February 2017 - 17:56.

Victor2311, on 02 februarie 2017 - 13:23, said:

1. varsta inseamna experienta de viata si lucru cu oameni, sincer, l-as considera idiot pe ala care sustine ca varsta joaca 0% in situatia angajatului. tu cum crezi ca poate sustine x ca ca y este in valorile medii conform testelor, in privinta integritatii, daca varsta acumulata pana atunci nu l-a purtat pe ici si pe colo si a ajuns la o anumita maturitate?

2. cunostintele despre profesie - aici ma faci sa rad. oare de ce si la noi se cauta oameni cu experienta? ce inseamna pt tine experienta? datul din maini la bancomat?

3. daca te dai dupa date, dau firmele faliment. pe angajator il intereseaza ce stii, nu daca i-a iesit lui astrograma in ziua respectiva si daca meriti sau nu sa te angajeze. patronul are nevoie de bani, de productie, nu de cifre seci.

4. din nou este gresit. patronul angajeaza dupa cum vrea el, dupa criteriile lui, cum adica sa fie tras la raspundere daca nu angajeaza conform unui studiu britanic? de unde ai mai scos-o si pe asta?

5. spui de grafologie, dar hai sa te intreb, daca trebuie sa angajezi pe cineva care trebuie sa faca restaurari de carti, de documente vechi, etc, angajezi conforum studiului britanic si daca are nu stiu ce iq? si cu scrisul ce faci? daca ala/aia scrie cu mana dreapta asa cum as scrie eu cu degetul mic de la piciorul stang, cum ar fi? sa ai documente care nu se descifreaza, ce faci? mai angajezi pe careva cu iq mai mare ca sa descifreze ce a scris primul?

nu stiu de unde luati astfel de studii, dar numai prostii sunt in ele. realitatea e cu totul alta. iar aici nu e vb nici macar de subiectivism, e realitatea pura, dar foarte prost inteleasa de unii si aplicata si mai prost.

fesbuci este metoda cea mai proasta de a promova asa ceva. acolo nu ai sa gasesti studii cu adevarat stiintifice si bazate pe date reale. acolo se promoveaza prostirea in masa, cu cat mai multi adepti, cu atat e mai de "succes" prostia.

Dany_Darke, on 02 februarie 2017 - 18:05, said:

1. O anumita varsta nu se reflecta neaparat in experienta de lucru. Poti avea 20 de ani dar sa fi interactionat cu o meserie anume, si sa ai o mai mare experienta decat o persoana de 30/40 de ani care doreste o schimbare.
2. Experienta: cineva de entry-level, desi are cunostinte teoretice, nu stie ce se intampla in practica. Asta nu inseamna ca nu va performa la un job nou.  Poti avea o experienta intr-un anumit job, insa fara a invata ceva acolo (ori a acumula cunostinte).
3&4. De acord. Asta nu inseamna ca nu se pot face studii iar angajatorii nu pot invata ceva ce i-ar putea ajuta in procesul de selectie.
5. Din ce stiu, grafologia nu tine cont de (scrisul) urat sau frumos.

Edited by Arianna-D, 02 February 2017 - 18:33.

Puneți prea multă patimă în discuție! Am citit documentul de curiozitate (se poate descărca pdf), e interesant, nu-s în domeniu, dar conține concluzii de bun simț. N-or fi 100% valabile în orice situații/ cazuri, nu sunt chestii dogmatice, e vorba de predictibilitate.
La muncile de jos relevanța e scăzută, la niveluri superioare e mai mare, e logic. Un muncitor inteligent își poate organiza mai bine timpul, doza efortul, elimina timpii morți, descoperi metode alternative de muncă eficientă (am observat că cei inteligenți au fiecare ”secretele” lor, fac o operație mai ușor, mai repede și mai bine), șamd, dar va crește doar productivitatea/ calitatea sa, și genul ăsta de activitate e destul de limitat în practică la inovații/ îmbunătățiri. Un șef de secție inteligent poate mări productivitatea tuturor subalternilor, poate regla/ fluidiza fluxul tehnologic, poate crea un climat agreabil, nu unul ostil, va avea un impact mult mai mare. Un muncitor sau inginer prost nu poate face așa ceva, nu-l duce capul. Și sănu-mi spuneți că n-ați întâlnit ingineri, profesori, juriști, șamd cu vechime, cu experiență, cu pretenții, dar proști de speriat...

Dar asta într-o societate sănătoasă, cu principii etice. La noi e diferit! Dacă secția ta dă randament, iei avans față de alte secții, și apoi te trezești că ești încărcat cu sarcinile acestora... Dacă ai un muncitor extrem de eficient (e unul atât inteligent cât și motivat, conștiincios), va trebui permanent să ceri superiorilor (patronului) să-i dea un salariu mai mare decât celorlalți, să-l stimuleze, să-l plătească corect. Permanent, periodic, la fiecare 2-3 luni, de ți se face lehamite! În plus va trece drept ”protejatul” tău. Dacă nu faci asta, va fi plătit exact cât ceilalți!!! Și vă garantez că dacă nu va pleca, va scădea ritmul dramatic, va deveni unul ca ceilalți!

Eu aș fi preferat ca inițiatorul să se implice, să explice cum vede aplicat studiul în România. La urma urmei el e psiholog, nu noi. Asta dacă nu cumva ne ”punctează” acum...