Gravitatia si zborul avioanelor..?

mdionis, on 28 ianuarie 2017 - 23:31, said:

E uite am gasit o greseala,
Trebuia sa te opresti dupa "deplaseaza"

In timp odata cu perfectionarea tehnologiei s-au instalat altimetre radar si pe avioanele civile. E regula de cel putin 35-40 ani.
GPS-ul nu se foloseste pentru asa ceva, nici macar acum (e o regula FAA parca)
De mentionat ca in general altimetrele radar sunt folosite pe ultimii 750-1000 metri, inainte de aterizare, iar inaltimea data de acestea reprezinta chiar distanta fata de sol, in timp de altimetrul barometric indica altitudinea fata de nivelul zero, care poate fi nivelul marii sau o valoare de referinta fixa sau variabila (in funtie de harta reliefului).

Cred insa ca ne-am indepartat de ideia subiectului, De fapt fara putin off-topic nici n-ar fi existat subiect, lucrul era prea simplu si nici nu merita raspuns pe mai mult de cateva randuri.

Aeronavele isi stabilesc altitudinea de zbor dupa un altimetru barometric. In apropierea solului dupa presiunea efectiv determinata de biroul meteo, iar la altitudini mai mari si pe ruta toate se caleaza pe o aceeasi presiune standard. In efect, urmaresc o izobara.
Evident ca atunci cand se zice ca aeronava este la nivel de zbor x sau altitudine y este vorba de altitudine barometrica, e exprimata fata de nivelul mediu al marii si poate diferi fata de altitudinea reala functie de particularitatile atmosferei in locul ala, in ziua aia.

Plasele de siguranta suplimentare se folosesc pentru confirmare/verificare, dar esalonarile pe verticala se stabilesc dupa altitudinea barometrica. Radioaltimetrul il folosesc in apropierea solului pentru ca previne unele erori de calare altimetrica (gen Smolensk), iar ADS-B pe ruta pentru precizie/verificare instrumente primare.

vrajitoruldinoz, on 29 ianuarie 2017 - 01:38, said:

In afara de faptul ca e exact pe dos, ai dreptate.

Tsunnnami, on 29 ianuarie 2017 - 05:28, said:

Nu. Un balon se deplaseaza de regula fiind purtat de curentii atmosferici orizontali (vant) intr-o directie sau alta. Doar la viteza nula a vantului la altitudinea respectiva un aerostat sta "la punct fix". Calmul atmosferic perfect este insa o stare destul de improbabila.

Eu v-am spus ca e plat , dar voi nu ...

😂😂😂

mdionis, on 29 ianuarie 2017 - 13:26, said:

Poate fata de un reper de pe sol sau fata de Jupiter, se deplaseaza, NU fata de curentii de aer.
ASTA e diferenta fata de avion care, pentru a putea ramane in aer, TREBUIE sa se deplaseze nu numai in functie de Uranus, ci si fata de MEDIUL in care zboara

Tsunnnami, on 29 ianuarie 2017 - 16:45, said:

In contextul prezentului topic, discutam evident de punctul de vedere al unui observator solidar cu solul terestru, apropo de mentinerea cotei altimetrice atunci cand balonul se deplaseaza relativ la suprafata Terrei.  
Bineinteles ca pentru un observator aflat in balon, aerostatul este esentialmente in repaus fata de aerul inconjurator (exista abateri mai mici sau mai mari datorate inertiei atunci cand vantul isi schimba directia -- rafale, curenti circulari etc. -- sau vreunui eventual gradient de viteze ale vantului pe verticala care ar face ca extremitatile balonului sa fie supuse unor curenti diferiti), de aceea se si cheama aerostat si mentionam legi din statica fluidelor in vreme ce la avion am scris in clar ca e vorba de aerodinamica (de obicei; la anumite tipuri de avioane de vanatoare exista de multi ani motoare proiectate sa mentina aparatul in aer "la punct fix" fara o forta portanta aerodinamica generata de deplasarea aripii fata de aerul inconjurator: evident, functionarea in acest regim este neeconomica si serveste de regula doar pentru manevrele de decolare/aterizare pe un portavion sau pe o suprafata limitata, nu pentru zborul propriu-zis).

Au niste deflectoare care orienteaza fluxul de aer al motoarelor jet inspre sol.Asta le asigura portanta in zborul la punct fix.

anria, on 27 ianuarie 2017 - 23:49, said:

In fiecare moment de timp, viteza avionului este tangenta la traiectorie(care in cazul de fata descrie un cerc).

Edited by crs12decoder, 01 February 2017 - 03:09.

geo123, on 30 ianuarie 2017 - 09:19, said:

Stii ce e aia portanta?

crs12decoder, on 01 februarie 2017 - 02:42, said:

Si cand sta pe sol?
Si cand vireaza?

Tsunnnami, on 01 februarie 2017 - 13:21, said:

In mod normal, se defineste drept componenta perpendiculara pe viteza relativa a aeronavei fata de aerul inconjurator (sau pe directia fluxului de aer incident, vazut din perspectiva observatorului aflat pe aeronava). Pentru o aeronava aflata in miscare esentialmente orizontala (sa zicem dupa Ox), portanta are o componenta esentiala verticala (pe Oz, cea care contrabalanseaza greutatea aeronavei) si una laterala (pe Oy; in mod ideal aceasta ar trebui sa fie nula). O astfel de definitie exclude in mod evident decolarea pe verticala in care fluzul de aer este practic nul (si, in orice caz, pe verticala).
Pe de alta parte, exista o definitie alternativa care spune ca portanta este forta verticala care permite aeronavei sa se mentina in aer (se impotriveste greutatii aeronavei care o trage in jos); in aceasta viziune, exista atat portanta aerodinamica (componenta dupa Oz de care vorbeam mai sus) cat si portanta aerostatica (reprezentata de forta arhimedica).
Personal, nu agreez aceasta ultima abordare (prefer sa vorbesc despre forta de sustentatie in cazul general), insa nu pot sa ignor ca este si ea o descriere utilizata uneori in practica.

Quote

Daca avionul sta pe sol, viteza sa fata de orice observator solidar cu solul este nula, traiectoria sa spatiala este un punct si deci problema tangentei la traiectorie nu se pune.
Daca avionul se deplaseaza (derivabil) pe orice curba imaginabila intr-un anumit referential, viteza sa in acel referential va fi prin definitie tangenta la traiectoria descrisa de avion in acelasi sistem de referinta. Este matematica banala a cinematicii.

Tsunnnami, on 01 februarie 2017 - 13:21, said:

Poate nu m-am exprimat tocmai bine dar cred ca ai prins ideea.La aterizari si decolari pe verticala greutatea trebuie contracarata prin forta ascensionala generata de curentii de aer orientati in jos cu ajutorul deflectoarelor.
In lipsa deplasarii pe orizontala aripile nu mai genereaza portanta.

geo123, on 01 februarie 2017 - 22:38, said:

Nu mai dati apa la moara trollilor. Si asa e plin de ei. Daca le raspundeti se inmultesc.

Sunt situatii speciale: vehicul (aerodina) stationar atat in raport cu Pamantul (ca sist de referinta), cat si fata de mediul inconjurator adica zbor la punct fix.
Pentru sustinerea greutatii impotriva gravitatiei nu e necesara deci miscarea vehiculului ci eventual a unor parti ale lui (sau nici una daca vorbim de motoare altele decat cu elice sau aeroreactoare).

Sunt multi factori care influenteaza mentinerea unei altitudini constante, si in general nu intereseaza ca aceasta sa fie foarte exact aceasi ca valoare in anumit interval de timp. Abateri de cativa metri pe minut in sus si in jos nu au importanta, la altitudinea de zbor.

Cand spui "traiectorie" si viteza intotdeauna tangenta la ea trebuie sa ai in vedere fata de care sistem de referinta, altfel nu exista. Se poate deci ca viteza sa nu fie deloc tangenta la traiectoria referita la alt sistem (ex: zbor spre nord cu 100 km/h fata de sol, dar de fapt cu 500 km/h spre nord-est fata de centrul Pamantului)

geo123, on 01 februarie 2017 - 22:38, said:

Yup, am inteles ce-ai spus, nu mi s-a parut nimeti "portanta" acolo

Rosebud09, on 01 februarie 2017 - 23:28, said:

Pai asta ar trebui sa fie destul de evident. In momentul in care vorbim de r(t) intr-un spatiu tridimensional, este implicit ca am stabilit un anume sistem de referinta in care definim fata de cine se masoara r(t). Ar fi un nonsens total sa scriem niste ecuatii intr-un sistem de referinta si solutiile lor in altul.
In momentul in care dispunem de o reprezentare concreta pentru r(t) in sistemul S, derivata v(t) = dr(t) / dt este fizic vorbind viteza de miscare iar in matematica este un vector paralel cu tangenta la curba r(t) pentru orice t. Versorul tangentei se obtine ca e_T(t) = v(t)/|v(t)|. Daca schimbam sistemul de referinta din S in S', implicit avem r'(t) si v'(t) in loc de r(t) si v(t) si versorul e'_T(t) = v'(t)/|v'(t)| este tangent la curba derivabila r'(t).

Ei, asa da, precis omul nostru a inteles acum.

Faceti exceptie de comentariile scrise pe poza in dreptul sagetilor......Aici se vede clar curbura pamantului la o dara de sute de km......cu cat urma lasata de avion e mai lunga cu atat curbura se vede mai bine....

Edited by Clovis, 29 March 2017 - 17:34.