nașilor sau nașiilor

mihaiduban, on 26 ianuarie 2017 - 14:43, said:

Cu un singur i.
Daca e taxa sau impozit inseamna ca profitul a fost pe masura, daca e amenda asta e o problema nasoala rau.

Ar putea fi foarte bine și varianta cu doi i:
A năși, nășie. O nășie, două nășii, nășiilor.

Lex404, on 26 ianuarie 2017 - 15:22, said:

inevitabil, on 26 ianuarie 2017 - 15:27, said:

lume, chill! Dpmdv, faptul ca a intrebat aici care este forma corecta denota ca da mai mult de 2 lei pe scris si vorbit corect. Mi se pare mai important sa intrebe cum e corect decat sa scrie prost crezand ca este corect.

Nu avem noi de unde sa stim cat are sa recupereze, poate sa fie un scolar de clasa a 2a. Chiar daca cumva a luat si BAC-ul, eu tot zic ca trebuie incurajata corectura si nu sanctionata cu puncte de avertizare. Prefer sa vad un utilizator intreband cum e corect decat sa scrie gresit crezand ca e bine.

Lex404, on 26 ianuarie 2017 - 15:41, said:

probabil o confuzie de la nasii lor scris incorect legat.

Edited by un_dac, 26 January 2017 - 16:50.

De-aici înainte nu mai șterg mesajele ''spirituale'' (ironii ieftine), le las în topic și le sancționez.

Edited by althea, 26 January 2017 - 17:58.

Naşilor, parinților, cumetrilor ...
Năşiilor, cumetriilor, etc ...
Depinde de context, dar grija la scrisul cu sau fara diacritice (a-ă, s-ş, etc).

o sa radeti dar in sudul tarii multa lume crede ca ridichi se scrie cu doi i - ridichii. am vazut s intr-un ziar local, nu ca presa ar fi vreun compendiu de gramatica.
nu am putut sa ii conving, in carrefour ca nu e corect ridichii - 3 lei/kg.

inevitabil, on 26 ianuarie 2017 - 15:27, said:

Pe bune?

Scuze de offtopic, mă poți sancționa, dar nu putea fi trecută cu vederea. Ontopic nu mai am ce spune, cred că a fost lămurit inițiatorul.

mihai_costea, on 26 ianuarie 2017 - 14:36, said:

Dincolo de criticile și ironiile pe care creează o astfel de întrebare, ea este de fapt legitimă. Spunem că ortografia limbii române se bazează în măsură covîrșitoare pe principiul fonemic, dar aici avem de a face cu una din excepții. În prezent ortografia românească nu a reușit să găsească o soluție bună pentru scrierea celor trei feluri diferite de sunet i. Iar consecința este cantitatea imensă de greșeli care țin de numărul de i-uri cu care scriem un cuvînt sau altul, precum și o cantitate mai mică de greșeli de pronunție, cauzate de grafie.

În plus, nu toți vorbitorii au aceeași fonologie, adică nu percep sunetele la fel. Unii spun, de exemplu, că în cuvîntul caii sînt trei sunete, din care ultimul e un i vocală plină, deci transcrierea fonetică ar fi ['ka.i], iar alții spun că are patru sunete, pentru că după i-ul vocalic plin mai urmează și unul semivocalic, adică transcrierea fonetică devine ['ka.ij]. Nu se pune problema că unii au dreptate și alții nu – ortoepia nu se bagă pînă acolo în sufletul fiecărui vorbitor –, ci doar că pronunția (mai exact percepția) nu este identică la toți vorbitorii.

Concret, de exemplu, scriem cu o singură literă i atît cuvîntul lupi cît și cuvîntul lupilor. Dar i-ul acela este șoptit (o palatalizare) în primul caz și vocalic plin în al doilea. Le scriem identic deși le pronunțăm diferit, așadar nu respectăm principiul fonemic. O bună parte din vorbitori pronunță lupii cu un singur i vocalic la final, adică ['lupi], deci e firesc să tragă concluzia că i-urile pline trebuie scrise ii, iar cele șoptite sau semivocalice cu un singur i. Așa se naște întrebarea lui mihai_costea și impresia lui că ar trebui scris nașiilor. El chiar pronunță nașii lor identic cu nașilor, deci crede că ar fi normal să scrie cu același număr de i-uri în ambele cazuri.

Soluția există și a fost aplicată o vreme acum un secol și ceva: folosirea unei alte litere pentru i-urile care nu sînt vocale pline, și anume litera i cu căciulă, ĭ. Atunci s-ar scrie doi lupĭ, toți lupiĭ și tuturor lupilor. Doar că în majoritatea cazurilor nu există nici un pericol de confuzie, deci după o vreme distincția asta a părut inutilă și s-a renunțat la ea. Dar iată că sînt și cazuri cînd ar folosi la ceva. Necazul este că dacă folosim i-ul cu căciulă și dacă reflectăm fiecare din noi în scris pronunția personală, unii ar scrie toțĭ lupiĭ, iar alții ar scrie toțĭ lupi, potrivit cu percepția fiecăruia. Și e discutabil dacă ar fi bine să scriem fiecare după cum percepe lucrurile. Nu zic nici că ar fi rău, ci doar că e discutabil.

În orice caz, după norma ortografică actuală se scrie nașilor, cu certitudine maximă.

Eu nu sesizez nicio diferență între i-ul din doi lupi și lupilor. Ambele sunt la fel de scurte!?

Aries(ro), on 27 ianuarie 2017 - 08:48, said:

Probabil vă incomodează scrisul încît nu vă puteți gîndi strict la sunete, fără imaginea literelor.

În lupi i-ul este doar o înmuiere a p-ului, nu e un sunet separat --- în fonetică spunem că p-ul acela este palatalizat. Acel i șoptit nu poate fi pronunțat individual și nici un cuvînt nu poate începe cu el. În schimb în lupilor pronunția poate fi oprită înainte de -lor, pentru că acolo avem un i plin. Se poate pronunța singur și putem începe un cuvînt cu el: inel etc.

Poate vă e mai ușor la cuvinte ca tei - teilor. Despărțiți-le în silabe și veți vedea că în primul caz i-ul nu poate fi dezlipit de e (formează cu el un diftong), iar în al doilea e-ul și i-ul fac parte din silabe distincte.

Înțeleg punctul de vedere și nu vreau să te contrazic dar mie-mi par la fel de palatizate ambele, în cazul lupi, lupilor.
Poate pronunț eu mai ciudat, cine știe.

Daca incerci sa pronunti cu voce tare lupilor, cum suna?
La fel ca si lupi pronuntat cu voce normala? Cam la asta se refera.

Aries(ro), on 27 ianuarie 2017 - 10:00, said:

Ca să fie palatalizare în lupilor ar trebui pronunțat cam ca în secvența următoare: La lupi l-or da. Pronunția e net diferită de lupilor.

Ai dreptate, exemplul este excelent!

@AdiJapan foarte faină explicația. Însă tot nu sunt de acord ca le-ar da dreptul să greșească.

Cunosc persoane care nu pot face diferența între s și ș. Aud și pronunță S in ambele cazuri. Am avut doi colegi în liceu și o prietenă cu deficiența asta.

Însă deși nu l-au auzit niciodată îl scriu corect unde trebuie.

De ce? Educație. Citit. Cititul salvează!

La fel si cu normele gramaticale. Eu nu mai rețin teoria (nu m-a interesat niciodată teoria) însă din citit am învățat și din fericire rar îmi scapă câte-o greșeală (dar una și bună )

strongsss, on 26 ianuarie 2017 - 20:43, said:

Nu doar se scrie, așa se și vorbește în sud (mai bine zis, cel care a scris așa a scris fiindcă așa și vorbește) - pluralul de la ridichie e ridichii. Mă refer la graiul muntean, nu la limba literară.

Lex404, on 29 ianuarie 2017 - 13:46, said:

Despre dreptul de a greși eu nu spun nimic. Nu ține de lingvistică.

Lex404, on 29 ianuarie 2017 - 13:46, said:

Foarte interesant. N-am întîlnit așa ceva decît la străini care învață româna. Îmi puteți da detalii? Sînt vorbitori nativi de română și pronunță la fel desert și deșert?

Vorbitori nativi.

Auzul fizic diferă de auzul fonematic.
Există persoane cu auz fonematic deficitar care nu fac distincția între anumite sunete și nici nu le pot pronunța (s/ș, e/l sau t/ț mai dese, c/g P/b mai rare).
Dacă e depistata in timp exista șanse de corectare (sau fortare a vorbirii corecte) însă după o vârsta...

Exista cazuri când auzul fonematic deficitar este datorat unei disfuncții ale urechii.

Eu îmi întrebam colegii, cum naiba scriu ei ș pe foaie dacă habar nu au cum ar trebui sa-l audă.

Cititul frecvent. Învață cuvintele ca atare.

În plus, prin citit scrierea corecta devine un reflex atât din punct de vedere ortografic cât și din punct de vedere gramatical.


Auzul fonematic se dezvolta in primele luni ale copilului in funcție de mediu (limba vorbita in familie și frecventa contactului lingvistic). Dacă acesta nu e dezvoltat cum trebuie in primele luni se corectează greu Încât pana pe la 3-4 ani nu se sesizează greșelile.

De aia japonezii nu pot învață aproape nicio limba străină. Pentru ca auzul fonematic al lor e axat strict pe silabisire și condiția ca fiecare consoană sa fie urmată de o vocala, cu excepția N.

De ai românii, rușii și vorbitorii nativi de limba araba pot învață ușor aproape orice. Pentru ca din fericire limba română (și rusa și mai ales araba) e foarte vasta.


Ps. De aia se spune ca cei din familii mixte învață repede limbi străine. Pentru ca au auzul fonematic foarte dezvoltat (chiar dacă nu își dau seama)

Edited by Lex404, 29 January 2017 - 15:55.