Ce devine o particula compusă?

Dupa cum stim particulele compuse sunt cele precum protonul ce are 3 quarci. Ce devin acele particule compuse cu viață scurtă?

Nimeni? In fine am gasit ceva...particula sigma° compusa din cuarcii uds da la dezintegrare exact ce cautam. Ar mai fi pionul dintre mezoni care da 2 fotoni
In fine sunt mai multe dar atat am gasit.

Edited by vyctoras1985, 13 January 2017 - 17:16.

Cand te exprimi tu, esti asa de plin de siguranta, incat ai zice ca l-ai invatat carte pe Einstein.

Exista modele atomice, dar nu stie nimeni exact ce se intampla acolo.
Este un trial&error.

Nah...am gasit ceva in romana chiar de la universitatea din cluj..

Cu ce folos? Chiar crezi ca intelegi ceva de acolo? Mai mult te minti singur.

vyctoras1985, on 13 ianuarie 2017 - 16:50, said:

Fi ceva mai explicit! Ce devine in ce conditii?
Acum vreo 27 de ani citeam o carte de popularizare a stiintei numita "Din tainele microcosmosului". Inca de pe atunci se explicau pe intelesul tuturor particulele elementare, teoria unificarii fortelor si ajungea chiar si la string-uri...Poate ca ar trebui sa incepi cu aceasta carte si apoi sa treci la cele mai avansate.

vyctoras1985, on 13 ianuarie 2017 - 16:50, said:

atat de multe aspecte nu respecta rigorile stiintifice ( mai exact criteriile) incat, personal, am incetat a le testa viabilitatea
efectiv, sunt aruncate intr-un jgeab, din care, fiecare, isi alege !

vyctoras1985, on 13 ianuarie 2017 - 16:50, said:

Depinde de subparticulele constituiente, rezultatul dezintegrarii particulelor compuse se obtine pornind de la proprietatile subparticulelor si a legilor de interactiune la care sunt supuse. In experimentele de fizica particulelor se identifica particulele compuse pornind de la produsele dezintegrarii (viteza, moment cinetic orbital, sarcina etc).
Desi la prima vedere pare ceva banal, asta a fost un punct de plecare in descoperirea faptului ca interactiunea slaba incalca simetria sarcina-paritate (CP violation). Era vorba de doua particule compuse foarte izbitor asemanatoare din punct de vedere al propietatilor care se dezintegrau in diferit, gasesti aici o prezentare Symmetry Destroyed: The Failure of Parity

vyctoras1985, on 13 ianuarie 2017 - 16:50, said:

Conservarea numarului barionic spune ca dintr-un barion (i.e. particula non-elementara "grea" compusa din trei quarci) trebuie sa rezulte in cele din urma tot un barion (plus alte particule cu suma de numere barionice/leptonice nula). Din considerente energetice banale, starea barionica fundamentala (barionul cu masa cea mai mica -> protonul) nu are in ce sa se dezintegreze deci este in mod necesar stabil (in cadrul actualului MS in care interactiile cunoscute conserva numarul barionic; lasam deoparte corectiile de ordin superior din partea electroslaba a MS care ar putea fi responsabile de anomalia chirala si de bariogeneza in universul timpuriu si facem aceasta fiindca pana acum nimeni nu a observat experimental dezintegrarea spontana a unui proton). Starea de masa imediat succesiva protonului (neutronul) formeaza cu acesta un dublet de izospin si este relativ stabila (particula libera se dezintegreaza cu un timp mediu de viata enorm la scara atomica, de circa 881 s, neutronii nucleari sunt de regula stabili). Deci produsul barionic ultim al oricarui barion care se dezintegreaza este protonul (si, evident, antibarionii ajung prin dezintegrare in cele din urma la antiprotoni). Desigur, in functie de sarcina electrica a barionului care trebuie conservata, alaturi de proton se mai pot regasi si leptoni usori (electroni/pozitroni, muoni -> electroni)

Mezonii sunt compusi dintr-o pereche quark-antiquark deci au numerele barionic si leptonic nule, asadar se pot dezintegra chiar si numai in fotoni daca sunt de sarcina nula; daca sunt incarcati, printre produsii de dezintegrare trebuie sa se gasesca in mod obligatoriu leptoni usori (de regula electroni sau pozitroni impreuna cu neutrinii sau antineutrinii corespunzatori) care sa conserve sarcina electrica totala.

dani.user, on 13 ianuarie 2017 - 17:31, said:

Sincer am citit si rascitit chestii de fizica si acum cand citesc un post pe softpedia ma prind de destule chestii exceptand formulele care din cauza de injectii nu pot pur si simplu sa le retin. Insa repet notiunile incep sa imi para cunoscute si daca inainte ma uitam la un post de-al cuiva de pe aici ca prostul acum înțeleg destul de mult.

Toxic00, on 13 ianuarie 2017 - 18:35, said:

Am fost destul de clar. Particulele compuse au si ele ca si nucleele atomice tendinta de dezintegrare. Poate ca cea de la scara subatomica e chiar motivul celei de la scara atomica. Vorbeam de dezintegrarea in fotoni....
Apropo de cartea aia...o stiu ....poti sa imi faci rost de ea in format PDF sau djvu? Chiar as vrea sa o recitesc.

mdionis, on 14 ianuarie 2017 - 03:34, said:

Mersi