Aberații de geniu: Găurile Negre și alte nazdrăvănii interzise chiar de către știință ?

de timp, desi e cam tras de par, sa zicem ca nu, dar de spatiu ....... cum mama masii sa nu ai nevoie de spatiu ca sa deplasezi un obiect? da unde se deplaseaza el? cum il poti misca fara sa ai un spatiu? mergand pe ideea asta, nici nu ar trebui sa existe, pt ca spatiul nu exista, asadar obiectul nu poate exista in ceva ce nu exista, nu?

daca eu te bag fortat intr-o cutie te poti misca? dar daca stai intr-o camera, te poti misca?

daca nu, explica tu la toti, cum poti face o miscare fara a avea un spatiu in care sa se desfasoare. ca sunt chiar curioasa.

ghendi, on 02 ianuarie 2017 - 22:44, said:

Vezi ce inseamna fenomen. Cum realitatile astea pentru o fiinta sunt adunate buchet intr-o notiune comun acceptata. Spatoiu, timpul sunt astfel de notiuni.
Recunosc, sunt vag definite/definibile.
Insa putin ne intereseaza in cadrul stiintei.

Pentru ca...



Stiinta e un tool. O masinarie care primeste inputuri, produce outputuri.
Stiinta are coloana vertebrala facuta din logica. Logica, o stiinta atat de simpla si solida, e exemplul perfect de masinarie. Ea nu produce valori de adevarat fals din nimic, ci din valori prezumtiv adevarate sau false pe care le primeste la intrare.

Ei bine.. Acuma stiinta e o masinarie construita pe logica. Nici stiinta nu produce adevaruri. Ea doar le transporta de la input la output. Valorile pe care le scuipa aceasta masina sunt rezultatul procesarii prezumtiilor de intrare.


Si atunci la ce ne trebuie?

Pai ne trebuie pentru ca aceasta masinarie ne duce mai departe, mai repede de la punctul A, la punctul B, distanta pe care cu forta ratiunii brute nu am fi putut-o parcurge in timpul vietii.

Adica e o masina care functioneaza.
Asta e scopul ei.
O vedem ca merge, argumente gasim cacalau in jurul nostru. Toate chestiile sunt produse cu ajutorul stiintei.


Eu vad ca te miri de unele chestii pe-aici. Ca stiinta vezi doamne ar presupune ceva neadevarat ca input.
Poi.. de ce nu te miri si ca BMWul functioneaza cu benzina falsificata?

Sau poate.. daca schimbi inputul, stiinta crapa.
Pai crapa. Pentru ca e o masinarie care trebuie utilizata in scopul in care a fost ea prevazut spre a fi utilizata.
Asa cum nu repari leptopul cu cheie franceza, asa nu folosesti cuantica pentru a calcula daca prinzi autobuzul in statie.
Si asa cum nu pui cartof pe teava de esapament la bemveu, asa nu poti refuza paradigma in care stiinta forteaza notiunile sa existe. Timpul ala din stiinta e diferit de timpul.. eminescian sa zicem. Are semnificatii diferite, desi in comunicare folosim acelasi simbol. Cartoful are rolul lui, teava de esapament are rolul ei, daca bagi cartoful in teava, nu mai merge masinaria.


Asadar, vorba lunga, dar esenta e ca stiinta e o trusa de scule, unele mai simple, altele care necesita cunostinte de operare. Scule perfectionate de-a lungul timpului. Si trebuie folosite in scopul pentru care au fost create, fiecare. Poti sa le stresezi un pic, asa cum folosesti surubelnita sa dai gaura la o curea si nu o sula cum ar trebui. Dar nu poti folosi surubelnita sa sapi un tunel.

Dany_Darke, on 03 ianuarie 2017 - 00:17, said:

Ipoteza universului holografic contine asa ceva.
...bine, acuma si ala proiecteaza bidimensionalu` orizontului de eveniment a universului, deci acolo tot un spatiu este, bidimensional da` spatiu (ma rog, daca si iluzia continuta pe fotogramele unui film este spatiu...)

ghendi, on 02 ianuarie 2017 - 22:44, said:

daca fizica  se facea de "orice cetatean liber" nu mai aveam nevoie de fizicieni ...

ghendi, on 02 ianuarie 2017 - 22:44, said:

Dumneata ai macar o minima idee despre ce vorbesti sau repeti automat prostiile altora?! Principiul al doilea spune ca entropia unui sistem inchis nu poate decat sa creasca intr-un proces spontan. Daca initial nu avem nimic -> entropia e zero, final avem ceva (e.g. un univers), entropia e mai mare decat zero, deci a crescut. Dincolo de alte considerente despre cum ar trebui sa fie entropia universului primordial, dumneata nu realizezi nici macar ca propriile-ti afirmatii sunt contradictorii.

Quote

Dumneata si oricine altcineva aveti libertatea deplina sa va imaginati orice, inclusiv ca soarele este un cubulet de jucarie foarte lucios. Pentru a vorbi de rigoare stiintifica trebuie insa ceva mai mult decat inchipuirea impartasita a unui colectiv de visatori care se aproba reciproc.

Quote

Universului in care ne gasim nu-i pasa nici cat negru sub proverb daca dumneata accepti sau nu cum se infatiseaza el observational in fata noastra. Oamenii de stiinta descriu nu cum le-ar placea lor sa vada universul ci asa cum acesta este, dincolo de preferintele personale. Daca evidenta observatiilor spune ca 1. gaurile negre trebuie sa rezulte in mod necesar din evolutia anumitor corpuri ceresti si 2. am relevat fenomene de atribuit exclusiv prezentei acestor obiecte singulare superdense, gusturile dumitale raman la stadiul de incremenire in proiect.

Quote

Dumneata ai dreptul inalienabil sa fii convins de ceea ce iti place. Evident, nu ai caderea de a iti numi convingerile stiinta. Iti readuc aminte ca nu ne aflam pe sectiunea dedicata pseudo-stiintei.

Quote

Jenant. Dupa ce ai avut deja un raspuns pe topicul dedicat, mai ai indrazneala sa vii aici sa repropui aceeasi argumentatie ofilita. Am sa citez doar o mica aiureala elocventa care arata ca ai grave lacune chiar la nivel de aritmetica elementara: "Diferenta de timp dintre detectia semnalului intre cele 2 instrumente este de 7ms. Insa ar trebui sa fie undeva la o microsecunda, muuult mai mica!". Intr-o microsecunda, undele gravitationale (care se propaga cu viteza relativist invarianta c = 3*10⁸ m/s) ar parcurge distanta 10^-6*3*10⁸ = 300 m. Distanta intre cele doua laboratoare era insa de circa 3000 km. Asadar daca unda ar fi venit coliniara cu directia ce unea cele doua laboratoare, timpul maxim asteptat ar fi fost de 3*10⁶/3*10⁸ = 10 ms. Pentru o directie oarecare din spatiu, ordinul de marime asteptat al intarzierii ar trebui sa fie de cateva ms, exact cum a fost observat Diferenta de timp de o microsecunda (10^-6s) este nerealista si ar corespunde unui eveniment plasat improbabil foarte aproape de planul mediator al segmentului ce uneste cele doua laboratoare. In consecinta, tare imi pare mie ca dumneata ai gresit pe de o parte unitatile de masura, iar pe de alta parte ai pierdut un alt 0 pe drum; aceasta insa nu te-a impiedicat sa dai superior din deget catre persoanele care fac fizica in mod profesionist.

Quote

Sigur ca da. Apropo, cand ai sa lamuresti de unde vin neutrinii solari relevati experimental in modelul electric sustinut de preferatii dumitale, vei avea o sansa minima sa fii bagat in seama. Iar pentru a mari probabilitatea ca acest lucru sa se intample, ar fi bine sa inveti sa scrii corect ecuatii de bilant (de exemplu, energetic).

Quote

Cred ca dumneata nici nu realizezi ca ai acceptat implicit existenta timpului atunci cand ai scris "a avut loc": perfectul compus, timp trecut. In momentul in care admiti existenta caracteristicilor timpului, e ridicol sa ii negi existenta doar pentru ca nu e in acord cu ifosele filozofice ale vreunui icsulet.

Quote

Problema e pusa exact pe dos de cum ar trebui. De fapt, din moment ce suntem in masura sa masuram ceva ce numim timp, acesta exista.
Apropo, exista sarcina electrica? si cum o masuram?!

Quote

Cu aceeasi linie de interpretare, se poate afirma ca absolut orice marime fizica nu exista in realitate. In ultima instanta, fizica ofera o descriere a realitatii. Invers, daca acceptam ca exista o realitate cognoscibila dincolo de propria epiderma si constiinta, putem linistiti sa atribuim statut de elemente componente ale realitatii oricaror marimi fizice utile in descriere. Chestie de gust.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

Interesant, exact asa vad eu multe dintre rezultatele astrofizicii. Multi oameni care-si imagineaza aceleasi lucruri, gasesc explicatii care de care mai fanteziste si se felicita unul pe altul. Si multi, multi altii care lucreaza avand aceste modele ca si baza ori pentru ca nu stiu altceva ori pentru ca nu pot din diverse considerente sa aiba un cuvant de spus.
Oricat de absurd e teoria big bang sau conceptul de gauri negre, oricate probleme ar crea ne felicitam pentru gaselnita si mergem mai departe.

Sa zicem fie, sunt lucruri care nu pot fi observate direct, noi doam observam niste fenomene si le atribuim lor, asa ca discutam teorii.
Dar daca luam ceva mai concret, sa zicem pulsarii.
La fel, observam un fenomen si incercam sa ghicim ce sta in spatele lui. Dar ca si in alte cazuri ghiceala asta ne duce in zone foarte obscure ale logicii.
Intrebarea se pune: ce poate cauza flash-uri de lumina regulate?

(Descris situatia in felul in care o fac pentru ca e chiar de ras.)
Si ghiceala incepe: ce concept stim noi ca emite lumina la intervale regulate? Sa zicem un far (la tarm). Si realizeaza asta printr-un fenomen de concentrare a luminii si rotire un jurul axului propriu.
Si ce ar putea fi asta in Univers? O stea care se roteste (pana acum nimic ciudat) si emite lumina doar (sau in principal) pe o anumita axa (aici apare deja primul semn de intrebare). Sa nu mai spunem ca pamantul trebuie sa fie exact pe acea axa pentru ca acel flash sa fie observabil.

Insa s-a observat ca ar fi vorba de mii de rotatii pe secunda ceea ce ar duce foarte rapid la dezintegrare. Si atunci s-a mai ghicit ceva, trebuie sa facem o stea foarte mica si densa (Suna cunoscut? masa imposibil de mare in spatii imposibil de mici?). Oh las' ca gasim noi ceva, sa zicem o stea formata doar din neutroni. Waw, interesant cum cineva chiar isi poate imagina si accepta ca astfel de lucruri chiar pot fi create, cumva din atomi scoatem protonii si lasam numai neutronii si facem o stea din ei. Ah, nu conteaza ca neutronii nu formeaza perechi. Nu conteaza ca neutronii se descompun un protoni, etc dupa cateva minute daca sunt lasati de capul lor.
Ce mai, nu prea conteaza conceptul de "rigoare stiintifica" e mult mai interesanta "inchipuirea impartasita a unui colectiv de visatori care se aproba reciproc".

De parca nu e destul de jalnic deja, daca tot am rupt materia ca sa facem ceva mic si masiv de ce n-am facea si mai departe? Hai sa ne imaginam ca sunt "strange stars" formate din elemente si mai mici si mai dense. Si daca tot am luat-o de mult pe aratura putem continua asa cu "preon stars" samd.

Si inca nu e totul. Descoperim ca presupunerea initiala nu e chiar valida. Adica descoperim flash-uri de pulsari cu frecventa variabila.
https://phys.org/new...ela-pulsar.html

Mai sa fie, oare stelele astea isi schimba viteza de rotatie? Ah nu, trebuie sa fie altceva. Insa nu gasim explicatii sa fie altceva chiar si dupa ce studiem luni si luni de zile si adunam o gramada de date.

The observation campaign, lasting 18 months, began in March 2014 and collected over 6,000 hours of single-pulse data. A total of 1.5 petabytes of data were collected, describing about 237 million single pulses.

The mechanisms of emission and changes in rotation frequency ('glitching') of the Vela pulsar (J0835-4510) are not well understood. Further insight into these mechanisms can be achieved by long-term studies of integrated pulse width, timing residuals, and bright pulse rates. We have undertaken an intensive observing campaign of Vela and collected over 6000 hours of single pulse data. The data shows that the pulse width changes with time, including marked jumps in width after micro-glitches (frequency changes). The abundance of bright pulses also changes after some micro-glitches, but not all. The secular changes in pulse width have three possible cyclic periods, that match with X-ray periodicities of a helical jet that are interpreted as free precession.

Faptul ca frecventa se modifica (si sunt observate nu unul ci 2 fenomene de schimbare a frecventei) inseamna ca viteza de rotatie ar trebui sa se modifice.
Deci pana la urma avem o stea imposibila care a carei rotatie mai si creste / scade la greu dupa cum ii vine, ce mai stelele "neutronice" pot face cam tot ce doresc, nu conteaza fortele imposibile despre care vorbim aici.
Si dupa asta conceptul ramane in picioare, de ce l-am da jos sa cautam altul mai bun, trebuie doar sa treaca destul timp, efort, bani, samd ca sa mai venim cu alta gaselnita.

Chiar vrei sa imi spui ca te aliniezi unor astfel de moduri de gandire, ca accepti astfel de teorii? Din ceva motive imi pari mai cu picioarele pe pamant.
Eu am gasit alte explicatii mult mai plauzibile la acest fenomen, e problema mea ce iau de bun si ce nu; insa nu am cum sa accept aceste tip de modele bazate pe masa imposibila intr-un spatiu imposibil, fiecare om decide pentru el cate presupuneri poate inghiti pana sa puna piciorul in prag.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

O valoare de genul presupune 2 lucruri: semnalul a venit aproape pe directia care uneste cele 2 laboratoare si ca semnalul nu a avut de suferit de pe urma trecerii prin roca terestra (~2500km). Valoarea pe care am dat-o nu este neaparat gresita, este alt punct de vedere, chiar daca e la cealalta extrema.
Si asta nu invalideaza ce am afirmat in celelalte puncte din acel post.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

Pentru mine e imporanta calitatea unor teorii nu ma intereseaza sa ajung sa explic doar un fenomen pentru a fi pe plac cuiva.
Descoperirile se vor desfasura si lega de la sine pe masura ca munca progreseaza.
Deocamdata ma multumesc cu alte puncte de vedere si realizarea ca sunt fenomene care nu prea sunt luate in seama (desi pentru cei interesati se gaseste mult mai mult decat atat). Unul din extrem de multele exemple este filamentele de o latime constanta pe distante de multi ani lumina.
http://www.esa.int/O..._to_sonic_booms

The filaments are huge, stretching for tens of light years through space and Herschel has shown that newly-born stars are often found in the densest parts of them. One filament imaged by Herschel in the Aquila region contains a cluster of about 100 infant stars.
The connection between these filaments and star formation used to be unclear, but now thanks to Herschel, we can actually see stars forming like beads on strings in some of these filaments

This is a very big surprise,” says Doris Arzoumanian, Laboratoire AIM Paris-Saclay, CEA/IRFU, the lead author on the paper describing this work. Together with Philippe André from the same institute and other colleagues, she analysed 90 filaments and found they were all about 0.3 light years across, or about 20 000 times the distance of Earth from the Sun. This consistency of the widths demands an explanation.

[ https://apod.nasa.gov/apod/image/1108/cocoon_herschelPIA14038.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Iar daca e sa comparam acest fenomen cu ceva observabil in natura stim ca in natura observam filamente de plasma care se intind pe distante foarte mari si au o latime constanta: fulgerele.
Si faptul ca stelele se formeaza preponderent de-alungul acestor filamente nu este deloc intamplator.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

Am mentionat deja intr-un post anterior: "timpul si spatiul ... nu sunt realitati in afara unei fiinte, ele sunt realitati doar pentru o fiinta."
Asadar e irelevant pentru topic ca eu folosesc cuvantul timp sau sugerez un trecut sau viitor. Acestea sunt realitati ce tin de personalitate, de felul in care ne percepem viata, de cum gandim, de cum ne amintim lucruri si de cum ne imaginam viitorul.
Adica sunt perceptii interioare, de alta natura, acolo putem vorbi despre timp, doar ca e alta discutie.
Dar noi aici vorbim de fenomene exterioare.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

Ca sa fie clar, nu masuram timpul.
second is "the duration of 9 192 631 770 periods of the radiation corresponding to the transition between the two hyperfine levels of the ground state of the caesium 133 atom"
Masuram perioade ale unei miscari de rotatie. Daca comparam cicluri cu cicluri nu inseamna ca e o masuratoare a timpului ci doar ca e o masuratoare a ciclurilor.
Dupa cum spuneam timpul nu exista decat evenimente ciclice pe care le percepem ca si timp.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

Timpul ar trebui sa fie accesibil la orice scala, nu trebuie sa discutam de extreme la care nu ne putem raporta direct ca sa evidentiem ceva legat de timp care nu are legatura cu o scala fizica.
Oricum cu certitudine pot spune ca exista ceva la nivel micro care ma afecteaza daca pun degetele in priza sau daca ma lovesc cu capul de perete. Ca o denumesc sarcina electrica sau altfel stiu ca se manifesta. Nu la fel pot spune despre timp.

mdionis, on 03 ianuarie 2017 - 17:37, said:

Pe mine ma intereseaza intelegerea fenomenelor dar si trasarea clara a liniei intre conceptele folosite de om pentru a intelege lumea si conceptele care chiar sunt realitati in lume.
Eu inteleg perfect ca timpul e un concept valid, dar in acelasi timp inteleg ca este doar un mijloc nu o realitate la nivelul lumii exterioare.

Edited by ghendi, 22 February 2017 - 20:07.